Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 915/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR. 35008/3/2008

1086/2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I -A PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.915

Ședința publică din data de 23 iunie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Viorel Adrian Podar

JUDECĂTOR 2: Stan Mustață

JUDECĂTOR 3: Antoaneta

GREFIER -

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat prin procuror

Pe rol judecarea recursului declarat de petenta SC GRUP SRL împotriva Sentinței penale nr.332/25.03.2009, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta-petentă SC GRUP SRL prin avocat substituent -, în baza delegației de substituire nr.2/23.06.2009, depusă la fila 38 dosar și intimata, personal, asistată de apărător ales, în baza împuternicirii avocațiale nr.-/25.05.2009, depusă la fila 20 dosar, lipsă fiind intimatul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nemaifiind cereri prealabile, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Avocatul recurentei-petente depune la dosar concluziile scrise, învederând că nu le poate susține oral deoarece este stagiară.

Apărătorul intimatei, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată. Depune la dosar concluzii scrise.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, apreciind soluția primei instanțe ca fiind legală și temeinică, în cauză dovedindu-se că între cele două societăți au existat relații comerciale care s-au desfășurat fără incidente la plată până la un moment dat, împrejurarea că, ulterior, biletele la ordin emise nu au avut acoperire, neconstituind decât o neexecutare a obligațiilor contractuale.

CURTEA

Asupra recursului penal de față:

Prin sentința penală nr.332/25.03.2009, în baza art. 278/1 pct. 8 lit. a C.P.P. a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petenta SC GRUP SRL împotriva Ordonanței nr.2167/II-2/ 2008 din data de 22. 08. 2008 emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și Ordonanței nr. 3274/P/ 2006 emisă în data de 18.06.2008 de Parchetul de pe lângă Tribunalul București în contradictoriu cu intimații -, și -.

S-a menținut ordonanța nr.2167/II-2/2008 din data de 22. 08. 2008 emisă

de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și Ordonanța nr. 3274/P/2006 emisă în data de 18.06.2008 de același parchet.

A fost obligată petenta la 50 lei cheltuieli judiciare statului.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarea următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 22.09.2008, sub nr. 35008/31 2008, petenta SC GRUP SRL a formulat plângere împotriva Ordonanței nr.2167/Il-21 2008 din data de 22.08. 2008 emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, prin care dispus respingerea plângerii formulate de către petentă împotriva Ordonanței nr. 3274/P/2006 emisă în data de 18. 06. 2008 de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților - și -.

În motivarea plângerii, petenta a arătat că învinuiții - și -, au fost cercetați pentru infracțiunea de înșelăciune, faptă prevăzută de art. 215 alin. 1,2,3,4,5 Cod penal, constând în aceea că a indus-o în eroare, prin folosința unor mijloace frauduloase, în perioada septembrie 2005- decembrie 2005, cu prilejul derulării contractului de vânzare-cumpărare nr. 121/1 02.2005 prin emiterea de instrumente de plată nevalide și nefiind semnate de către titularului de cont.

Petenta a mai menționat că Ordonanța din data de 18. 06. 2008 emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul București este nelegală si netemeinică întrucât procurorul a apreciat greșit că faptele învinuiților nu sunt prevăzute de legea penală și că nerespectarea obligațiilor contractuale ale acestora ar intra in sfera disciplinei comerciale și nu ar avea semnificații penale.

In realitate, documentele de plată folosite, respectiv, biletele la ordin și fila CEC, nu au fost emise cu respectarea normelor cadru nr.7/1994 ale BNR, nefiind semnate de persoana cu drept de semnătură pe cont care știa că nu există disponibil în cont, fapt ce reprezintă un mijloc fraudulos întrucât dacă reprezentanții părții civile ar fi cunoscut aceste împrejurări, cu siguranță nu ar mai fi livrat marfa.

Ca atare, se impune infirmarea ordonanței procurorului si continuarea urmăririi penale față de învinuiții - și pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev de art. 215 alin, 1,2,3,4,5 penal.

In dovedirea plângerii s-au depus dosarele de urmărire penală nr.3274/P/ 2006 al Poliției sector 4 B și nr. 206/2006 al aceleași instituții.

Prin Ordonanța nr. 3274/P/2006 din 18.06. 200R, în baza art. 262 pct. 2 lit. a, art.11 pet.1 lit b rap.C.P.P. la art. 10 lit. b p, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureștia dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului - și a învinuitei sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev de ari. 215 alin. 1,2,3,4,5

Împotriva acestei soluții, petenta SC SRL formulat plângere la primul procuror, conform dispozițiilor art. 278 iar C.P.P. prin Ordonanța din 22 aug. 2008 nr. 2167/11-2/2008 emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureștis -a dispus respingerea plângerii, ca neîntemeiată.

Inițial, la data de 8.11.2005, SC SRL, prin reprezentant legal a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că societatea a fost indusă în eroare de, asociat și administrator al SC SRL cu prilejul încheierii și derulării contractului de vânzare cumpărare 121/10.02.2005, prin emiterea în perioada septembrie 2005 - decembrie 2005 mai multor bilete la ordin și a unei file CEC, fără a avea disponibil bancar, cauzând un prejudiciu de 327.230 lei (Ron) - fără penalitățile aferente.

În fapt, învinuitul a devenit în cursul anului 2000 prin preluarea părților sociale, asociat și administrator al SC SRL, cu sediul în Pitești,-, societate care a avut în perioada ianuarie 2003 - martie 2005 relații comerciale cu SC AUTO SRL, de la care a cumpărat piese auto.

Acestea s-au desfășurat cu dificultate până în anul 2005, când, urmare a unor întârzieri de plată a unor subansamble auto achiziționate, relațiile comerciale au încetat. Cu toate acestea, debitele existente au fost stinse de societatea învinuitului.

De menționat faptul că în societatea învinuitului, calitatea de contabilă era deținută de către învinuita.

La data de 10.02.2005 s-a încheiat între SC SRL, în calitate de vânzător și SC SRL, reprezentată de contractul nr.121/10.02.2005, având ca obiect livrarea de piese auto, în sortimente le și cantitățile prevăzute în facturi.

La data de 17.02.2005, în baza unei procuri, învinuita l-a desemnat pe învinuitul administrator cu puteri depline al SC SRL, iar la 19.05.2005 cesionează părțile sociale ale societății soției învinuitului.

În perioada 20.01.2005 - 28.09.2005 SC SRL a achiziționat mărfuri de la SC SRL pe bază de facturi, achitându-le prin bilete la ordin scadente la 50 zile, care au fost acoperite până în 20.07.2005. După această dată s-au efectuat livrări până în septembrie 2005 către SC SRL în baza a 93 facturi fiscale in valoare totală de 426.777,83 lei (Ron), pentru plata cărora învinuitul a emis 81 bilete la ordin și fila CEC.

Biletele la ordin scadente în perioada octombrie - decembrie 2005 au fost refuzate la plată rând pe rând, din lipsă disponibil în cont.

Cercetările au fost efectuate de Poliția Sector 4 - Serviciul de Investigare Fraude, care a înaintat dosarul Parchetului de pe lângă Tribunalul București cu propunerea de trimitere în judecată a învinuitului și de scoatere de sub urmărire penală a învinuitei.

Soluția pronunțată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București prin Ordonanța nr. 3274/P/2006 din 18.06.2008 este legală si temeinică, prin aceasta reținându-se în mod corect că învinuitul - a urmărit înșelarea părții vătămate în convenții, prin plata ce s-a efectuat prin biletele la ordin.

Astfel, s-a reținut că biletele la ordin emise au fost scadente la 50 zile de la livrarea mărfii și semnate de învinuit în calitate de administrator cu puteri depline al societății beneficiare iar instrumentele de plată folosite fiind o promisiune de plată, au fost acceptate de reprezentanții părții vătămate fără respectarea cerințelor privind completarea corectă a acestora, care și-au asumat în acest fel riscul inexistenței disponibilului în contul debitorului.

n cazul în care părțile au fost de bună-credință cu ocazia încheierii contractului, în acest sens între cele două societăți existând relații comerciale care s-au desfășurat fără incidente până la o anumită dată, plățile fiind onorate, nu se poate vorbi de existența unei acțiuni frauduloase de inducere în eroare și, deci, nici de săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții. Faptul că, ulterior, pe parcursul executării contractului, una din părți nu-și îndeplinește obligația asumată, nu poate fi asimilat cu o activitate de inducere în eroare sau cu o manoperă frauduloasă de felul celor incriminate in dispozițiile alin. 215 Cip.

Nu s-a p reținut că învinuiții au fost de rea-credință si au prezentat petentei o situație neconformă cu realitatea pe care, dacă aceasta ar fi cunoscuta nu ar fi încheiat cu ei contractele în litigiu, de vreme ce petenta a acceptat ca biletele la ordin să fie scadente la 50 de zile de la livrarea mărfii și, în acest caz, învinuiții nu aveau de unde să știe că pentru valorificarea lor nu exista provizia sau acoperirea necesară.

Nu s-a făcut dovada că beneficiarul CEC-ului avea cunoștință în momentul emiterii că nu există disponibilul necesar acoperirii acestuia la tras.

Astfel, creditorul nu a fost indus in eroare in scopul obținerii unui folos material injust de către învinuit, soluția adoptată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, în sensul scoaterii de sub urmăririi penală a învinuiților - și -, pe considerentul că nu a fost săvârșită o faptă prevăzută de legea penală, întrucât nu s-a dovedit existența unor acțiuni dolosive, este legală si temeinică.

In condițiile în care, petenta pretinde existența unui prejudiciu in patrimoniul său, litigiul dintre părți poate fi soluționat pe cale civilă sau comercială.

Împotriva acestei sentințe penale a declarat recurs petenta Business Grup pentru trei motive și anume: hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acestea nu se înțeleg (art. 3859alin. 1 pct. 9 Cod procedură penală); s-a comis o gravă eroare de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de achitare (art. 3859alin. pct. 18 Cod procedură penală); hotărârea este nelegală, fiind rezultatul unei eronate interpretări a legii penale de drept material și nerespectarea deciziei obligatorii (potrivit art. 4142alin. 2 Cod procedură penală) pronunțate în recursul în interesul legii de Înalta Curte de casație și Justiție - Secțiile Unite, prin Decizia nr. IX/24.10.2005.

Recurenta - petentă învederează că inculpatul, în calitate de administrator al și învinuita, în calitate de reprezentant al aceleiași firme, au indus în eroare partea civilă Business Grup, prin folosirea unor mijloace frauduloase în vederea încheierii contractului de vânzare - cumpărare piese auto nr. 121/10.02.2005 și cu prilejul derulării acestui contract prin emiterea unor instrumente de plăți nevalide, prin aceasta cauzând o pagubă de 327.230 RON.

Curtea examinează cauza pentru temeiurile invocate de recurenta petentă și din oficiu întreaga cauză sub toate aspectele, potrivit art. 3856Cod procedură penală.

Recursul este nefondat.

Curtea reține că la dosar au fost administrate toate probele necesare aflării adevărului în raport de care s-a reținut corect situația de fapt și s- concluzionat inexistența vreunei fapte penale.

Curtea constată că, la data de 10.02.2005 s-a încheiat între Business Grup, în calitate de vânzător și, reprezentată de contractul nr. 121/10.02.2005, având ca obiect livrarea de piese auto, în sortimentele și cantitățile prevăzute în factură.

La data de 17.02.2007, în baza unei procuri, îl desemnează pe administrator cu puteri depline al L, iar la 19.05.2005, cesionează părțile sociale din această firmă soției lui.

Mărfurile achiziționate de de la Business Grup, pe bază de facturi, în perioada 20.01.2005 - 29.09.2005, au fost achitate prin bilet la ordin scadente la 50 zile, acestea având acoperire până la 20.07.2005. După această dată se efectuează livrări până în septembrie 2005, către, în baza a 93 facturi fiscale în valoare de 426.777,83 lei (RON), pentru plata cărora învinuitul a emis 83 bilete la ordin și o filă CEC.

Biletele la ordin scadente în perioada octombrie - decembrie 2005 au fost refuzate la plăți din lipsă de disponibil în cont.

Pentru acest motiv, petenta Business Grup a formulat plângerea de față, considerând că a fost înșelată în convenție de cei doi învinuiți.

Curtea observă că relațiile comerciale dintre cele două firme s-au desfășurat prin efectuarea plății mărfurilor livrate prin bilete la ordin scadente la 50 zile, procedură acceptată benevol de ambele părți contractante, care implică un nivel de risc mare privind neplata, procedură care a funcționat o perioadă lungă de timp (2001-20.07.2005) și care la un moment dat s-a ajuns la refuzul de plată pentru lipsa disponibilului în cont.

În aceste condiții, petenta nu poate invoca împrejurarea că a fost indusă în eroare de cei doi intimați, din moment ce a acceptat ca instrument de plată, o formă a "promisiunii" de plată, care erau întocmite fără respectarea cerințelor privind completarea corectă a acestora.

-și aceste riscuri, fără luarea unor minime garanții, petenta nu poate pretinde tragerea la răspundere penală a celor doi intimați.

În concluzie, hotărârea primei instanțe este temeinică și legală.

În baza art. 38515pct. 1 lit.b Cod procedură penală, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat de petenta Business Grup

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petenta Business Grup împotriva sentinței penale nr. 332/25.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.

Obligă petenta la 150 lei cheltuieli judiciare statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 23.06.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

Red.

Dact./14.07.2009

2 ex.

Red. - Tribunalul București - Secția a II-a Penală

Președinte:Viorel Adrian Podar
Judecători:Viorel Adrian Podar, Stan Mustață, Antoaneta

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 915/2009. Curtea de Apel Bucuresti