Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 94/2009. Curtea de Apel Bacau

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE

SENTINȚA PENALĂ NR.94

Ședința publică din 22 iunie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Dumitru Pocovnicu

GREFIER: ---

*********************************************

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂUa fost reprezentat legal de - procuror.

Pe rol fiind soluționarea plângerii formulate de petentul împotriva rezoluției nr.211/II/2/2009 pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, prin care s-a respins plângerea împotriva rezoluției nr.1162/P/2008 a aceleiași unități de parchet.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 18 iunie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi.

CURTEA

- deliberând -

Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr-, din data de 09.04.2009, petentul, cu domiciliul ales în municipiul P N-, - 1,.B,.27, județul N, a formulat, în conformitate cu dispozițiile art.278/1 Cod procedură penală, plângere împotriva rezoluției din data de 09.02.2009, dată în dosarul nr.1162/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, confirmată prin rezoluția nr.211/II/2/2009 din data de 25.03.2009, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU.

În motivarea scrisă a plângerii adresate instanței petentul a susținut următoarele:

1. Cercetarea penală efectuată de organul de urmărire penală s-a desfășurat cu încălcarea dispozițiilor art.75 și 76 alin.1 Cod procedură penală, în sensul că nu a fost audiat în calitate de parte vătămată pentru a-și putea propune probe în susținerea plângerii și pentru a putea oferi explicațiile care să conducă la aflarea adevărului.

În acest sens, dacă ar fi fost audiat ar fi solicitat organului de urmărire penală să facă verificări cu privire la Ordinul. - S/350, care are caracter secret, neputând fi verificat de către orice persoană și care cuprinde în mod detaliat toate informațiile care au caracter secret și care, în cazul transmiterii acestora, impune procedura specială de secretizare a lucrărilor.

Totodată, avea cu această ocazie posibilitatea să solicite organului de urmărire penală să verifice în corespondența internă a N, planificările de serviciu din data de 01, respectiv 02 august 2008, planificări pe care pretinde că le-a modificat intimatul sau, la ordinul acestuia, un lucrător al serviciului, planificări la care el nu a avut acces, întrucât sunt considerate documente cu caracter secret.

Tot în cadrul audierii ar fi avut posibilitatea să indice organului de urmărire penală acte din dosarul personal aflat la. N, care să fie verificate și cu privire la care apreciază că ar fi confirmat faptele reclamate de el.

În speță, procurorul anchetator a adoptat rezoluția de neîncepere a urmăririi penale pe baza declarației făptuitorului, fără a face verificări amănunțite, a tuturor documentelor care ar fi demonstrat susținerile sale cuprinse în plângere.

În fapt, se susține în plângere, a avut calitatea de agent poliție rutieră în cadrul - N, serviciu aflat sub comanda făptuitorului - în calitate de adjunct șef al inspectoratului.

În conformitate cu art.35 din acordul, privind raporturile de serviciu, la începutul anului 2008 s-a făcut o planificare a concediilor de odihnă a tuturor angajaților inspectoratului, planificare aprobată de către făptuitor.

Conform planificării, a fost programat să-și efectueze concediul de odihnă în perioada 01 - 15.08.2008, respectiv 01 - 17.10.2008.

La începutul lunii mai 2008 soția sa a avut o problemă de sănătate, fiind nevoit să o însoțească la Spitalul de Neurochirurgie " " - B, sens în care a formulat un raport prin care am solicitat șefului de serviciu - cms., să-i aprobe concediu de odihnă, perioadă pe care să o înlocuiască cu perioada 01 -17.10.2008, raport care i-a fost aprobat, fiindu-i la acelmomentcomunicat verbal faptul că mi s-a aprobat înlocuirea cu luna noiembrie, însă acesta din urmă s-a arătat nemulțumit de înlocuirea cerută de el, spunându-i că 1-a anunțat în pripă și că nu este de acord cu astfel de modalitate.

Petentul arată că i-a explicat petentului că situația care l-a determinat să schimb concediul de odihnă, a fost una neprevăzută și care credea este de înțeles pentru oricine.

Conform planificării mai avea de efectuat 15 zile de concediu de odihnă în perioada 01 - 15.08.2008 și în acest sens încă din luna mai a programat împreună cu soția sa și a achiziționat și bilete, pentru efectuarea unei excursii în străinătate.

Pe data de 31.07.2008 a verificat personal planificările serviciului și a constatat că în perioada 01 - 15.08.2008 era trecut în toate planificările în concediu de odihnă.

Începând cu data de 01.08.2008 nu s-a mai dus la serviciu, fiind în concediu de odihnă și convins că acesta i-a fost aprobat de șefii săi conform planificărilor.

Pe data de 02.08.2008, înainte cu câteva ore de a pleca în excursia programată, soția sa a fost oprită în trafic, pe raza orașului P N, de un agent de circulație, care i-a spus să-i comunice soțului că este chemat urgent la serviciu de adjunctul și cms., întrucât i s-a anulat aprobarea de efectuare a concediului de odihnă și urmează să se prezinte la serviciu.

2. Cu privire la această faptă procurorul a reținut că, pe de o parte el ar fi solicitat înlocuirea concediului cu perioada 01 - 15.08.2008, fapt complet eronat, dat fiind faptul că i s-a acordat o perioadă de 17 zile în luna mai, care corespunde întocmai perioadei din luna octombrie 01 -17.10.2008, deci rezultă cu certitudine că aceasta este perioada înlocuită și nu perioada din luna august, iar din verificarea raportului său rezultă că nu a solicitat înlocuirea concediului de odihnă cu luna august.

Procurorul anchetator, motivează petentul, trebuia să facă următoarele verificări cu privire la fapta reclamată de el, respectiv:

- planificarea anuală a concediilor;

- rapoartele sale de solicitare a concediilor;

- planificările de serviciu și ordinul de zi pentru luna august 2008, unde rezultă cu certitudine cele susținute de el;

- dacă a existat vreo corespondență scrisă prin care să i se fi comunicat neaprobarea efectuării concediului de odihnă pentru perioada 01 - 15.08.2008.

3. Cu privire la faptele de abuz în serviciu, prevăzută de art.
246, 247 și art.248 Cod penal, cu raportare la dispozițiile Legilor
nr.677/2001 și 544/2001, a arătat faptul că la data de
23.06.2008, conceput, întocmit și semnat o caracterizare personală a sa adresată Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț, în dosarul penal nr. 647/P/2007, cu încălcarea gravă a dispozițiilor Legii nr.677/2001 și 544/2001, în sensul că în cuprinsul caracterizării au fost incluse date cu caracter personal referitor la persoana sa, fără acceptul său expres, date cu caracter personal care au fost prelucrate cu rea-credință, tendențios, subiectiv și inexact, precum și date cu caracter secret și specific compartimentului în care lucra, în sensul că au fost comunicate date statistice cu privire la procentajul contestării plângerilor contravenționale înregistrate în evidența serviciului, numărul de permise reținute, fără a face mențiune și fără a proceda la protejarea datelor față de terțe persoane.

În concret, aceste date au fost comunicate într-un dosar penal în care el a fost reclamat prin plângere prealabilă de către o persoană, pentru fapte de lovire și insultă, iar caracterizarea în cauză a fost citită și de această persoană și făcută publică pe internet.

Totodată, în caracterizarea care cuprinde date personale, făptuitorul a menționat toate sancțiunile disciplinare care i-au fost aplicate din anul 2000 - 2008, deși toate acele sancțiuni au fost radiate, conform adresei nr.24514/15.01.2007, emisă de N, astfel că prin procedura radierii, sancțiunile nu mai există și nu mai pot fi menționate ori invocate.

Totodată, a acceptat comunicarea către presa locală și centrală a mai multor date cu caracter personal și a faptului că este în concediu medical într-o anumită stare de boală, fapt interzis categoric de art.7 din Legea nr. 677/2001.

Cu privire la caracterizarea în cauză, făptuitorul a încălcat în mod grav dispozițiile imperative ale următoarelor articole:

- art.12 lit. d din Legea nr. 544/2001 - "Se exceptează de la accesul liber al cetățenilor, următoarele informații:

". lit.d) informațiile cu privire la datele personale,

potrivit legii".

În speță, informațiile cu privire la datele personale ale sale, cuprinse în caracterizare au fost făcute cunoscute cetățeanului, care l-a reclamat;

- art.12 lit.f din Legea nr. 544/2001 "sunt interzise informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere unui proces echitabil ori interesului legitim."

În speță, făptuitorul a făcut vorbire în caracterizare despre desfășurarea în prezent a unei cercetări disciplinare în curs de soluționare, procedura care are caracter secret la finalizare;

- art.4 din Legea nr. 677/2001 "Datele cu caracter personal destinate a face obiectul prelucrării trebuie să fie: a) prelucrate cu buna - credință și în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare;

b) adecvate, pertinente și neexcesive prin raportare la scopul în care sunt colectate și ulterior prelucrate;

c) exacte și dacă este cazul, actualizate.

În speță, prin caracterizarea concepută și întocmită făptuitorul, fără a proceda la secretizarea lucrării, a conceput și inclus în conținutul caracterizării datele cu caracter personal, care au fost prelucrate cu rea-credință, inadecvate și excesive, precum și inexacte, în sensul că sancțiunile de care a făcut vorbire nu mai existau la data la care s-a întocmit caracterizarea.

- art.5 alin.1 din Legea nr.677/2001 "orice prelucrare de date cu caracter personal, cu excepția prelucrărilor care vizează date din categoria menționată la art.7, 8 și 10, poate fi efectuată numai dacă persoana vizată și-a dat consimțământul în mod expres și neechivoc pentru acea prelucrare".

În speță, în cuprinsul caracterizării sunt enunțate date personale din dosarul personal ca angajat al - N și pentru prelucrarea și transmiterea acestora nu s-a cerut acordul, iar datele respective au putut fi cunoscute de reclamantul - terța persoană - din dosarul penal fără a fi protejate, obligație care revenea făptuitorul.

- art.12 alin.2 din Legea nr.677/2001, în cazul în care.operatorul intenționează dezvăluirea către terți a datelor cu caracter personal prelucrate, trebuia să fie informat cu privire la acest aspect.

În speță, făptuitorul, neprotejând datele, le-a adus în mod indirect la cunoștința terței persoane, fără să fie informat în acest sens.

- art.20 alin.1 din Legea nr. 677/2001 "Operatorul
este obligat să aplice măsurile tehnice și organizatorice
adecvate pentru protejarea datelor cu caracter
personal. ".

Aceste fapte reclamate de el rezultă din studierea conținutului caracterizării, raportat la dispozițiile legale invocate.

În acest sens, procurorul anchetator trebuia să verifice:

- dacă s-au respectat dispozițiile Ordinului 350, nr.HG178, precum și celelalte reglementări privind securizarea documentelor care cuprind date clasificate și dacă s-a procedat conform acestor dispoziții la secretizarea lucrării față de terțele persoane;

- să verifice la dosarul personal al său dacă datele cu caracter personal din caracterizare, corespund celor din dosarul personal, dacă au fost prelucrate cu exactitate, actualizate și dacă sunt sau nu excesive în raport de situațiile verificate.

În speță, atât procurorul anchetator cât și procurorul general, prin rezoluțiile contestate, au ignorat practic acuzațiile formulate de el și fără a face o verificare corectă, în mod superficial, au adoptat aceste rezoluții, nemotivând în nici un fel în ce mod articolele imperative din Legea nr.677/2001, respectiv 544/2001 nu au fost încălcate de către făptuitor.

Se menționează faptul că, urmare a săvârșirii faptelor reclamate de el, caracterizarea în cauză nefiind secretizată și cuprinzând date eronate, a ajuns în mâna terțului - partea vătămată din dosarul penal nr.647/P/2006, care i-a copiat conținutul și a publicat-o pe internet, ajungând astfel la cunoștința oricărui cetățean. Mai menționez faptul că, în caracterizare au fost incluse și date statistice care vizau activitatea sa în cadrul N, respectiv numărul de procese verbale întocmite de mine în anul 2008, numărul e permise reținute și numărul de contestații înregistrate. Aceste date se încadrează în categoria "datelor clasificate", care comportă un regim imperativ și o modalitate concretă de secretizare atunci când există pericolul să fie dezvăluite terților.

Pentru toate aceste motive, a solicitat admiterea plângerii, începerea urmăririi penale și să se dispună trimiterea cauzei la parchet, cu indicarea tuturor activităților solicitate de el și care urmează să fie efectuate în cauză și în urma acestei cercetări să se adopte o soluție legală și temeinică.

Analizând actele și lucrările dosarului Curtea reține următoarele:

Prin rezoluției din data de 09.02.2009, dată în dosarul nr.1162/P/2008, al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, în temeiul art.228 alin.6 Cod procedură penală, raportat la art.10lit.a Cod procedură penală, s-a dispus neînceperea urmăririi penale în cauza privindu-l pe din municipiul P N,-, -.28, cms de
poliție - șeful Serviciului Poliției Rutiere N, întrucât faptele sesizate de
, art.246, 248 și 247 Cod penal, nu se confirmă.

Pentru a pronunța această soluție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂUa reținut următoarele:

La data de 20.10.2008, s-a înregistrat plângerea petentului din comuna cel, satul B nr.478A, județul N, formulată împotriva cms. de poliție din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție

S-au invocat de petent mai multe situații prin care considerarea că a fost prejudiciat.

Astfel, s-a reclamat faptul că s-ar fi înregistrat unele abuzuri din partea cms. - șef serviciu Poliția Rutieră din cadrul Inspectoratului Politiei Județene N referitoare la efectuarea concediului de odihnă în anul 2008, cât și a unor planificări pe linie de serviciu și respectiv acordarea calificativelor profesionale.

În concluzie, se invocă faptul că cms. ar fi vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.246 Cod penal, deoarece prin conceperea și semnarea caracterizării anuale nu a procedat la protejarea față de terți a informațiilor personale, încălcând, astfel, drepturile și obligațiile prevăzute de Legea nr.544/2001 și nr.677/2001, precum și faptul că datele transmise sunt inexacte și excesive, de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.248 Cod penal, întrucât a acceptat ca date statistice din cadrul serviciului să ajungă la cunoștința terțelor persoane, prejudiciind funcționarea în condiții de siguranță a serviciului și aducând totodată prejudicii însemnate autorității unui lucrător din cadrul acelui serviciu, precum și de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.247 Cod penal, întrucât prin fapta sa, acesta i-a îngrădit drepturile conferite de Legea nr.544/2001 și Legea nr.677/2001.

Din actele premergătoare efectuate în cauză, a actelor și lucrărilor, rezultă că cele sesizate nu se confirmă. S-a reținut, astfel, că cele sesizate sunt aspecte vizând unele nemulțumiri privind acordarea și executarea concediului de odihnă, aprecieri anuale pentru acordarea de calificative

Astfel, s-a mai reținut că la data de 04.05.2008, în urma controlului dispozitivului de poliție rutieră, s-a constatat că în cadrul Compartimentului Drumuri Naționale și Europene, agentul nu s-a prezentat în schimbul II, așa cum era planificat, conform tabelului postului, pe traseul P N - Tg.N, cu auto MAI 20392.

S-au stabilit și alte nereguli în activitatea subofițerului, fapte care au dus la sesizarea conducerii Inspectoratului Județean de Poliție N prin raportul cu nr.41516/15.05.2008, fiind ulterior atenționat agentul șef de poliție.

În anul 2008 fost întocmită o caracterizare pentru Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț, aceasta fiind întocmită de și cms.. Caracterizarea a fost trimisă Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț și reflectă doar realitatea și este întemeiată pe analiza activității profesionale și disciplinare, pe care o deține la această dată. Documentele trimise de Inspectoratul Județean de Poliție N la Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț au fost întocmite în conformitate cu Legea nr.677/2001 privind protecția datelor cu caracter personal, fiind menționat în antet acest lucru. Mai mult, această caracterizare a fost întocmită în baza art.10 din Legea nr.677/2001 "Prelucrarea datelor cu caracter personal referitoare la fapte penale sau contravenționale".

Urmare a informării Inspectoratului Județean de Poliție N și după definitivarea cercetării prealabile, prin Dispoziția șefului inspectoratului nr.462 din 14.07.2008, s-a dispus trimiterea pentru a fi analizat în consiliul de disciplină constituit la nivelul Inspectoratului Județean de Poliție Naa gentului de poliție, iar în urma finalizării, prin Dispoziția șefului inspectoratului nr.730 din 04.12.2008, s-a dispus aplicarea sancțiunii disciplinare prevăzută de art.58 lit.d din Legea nr.360/2002 privind Statutul polițistului cu modificările și completările ulterioare, art.17 lit.e din Ordinul nr.400/2004, cea a "destituirii din poliție", pentru comiterea abaterii disciplinare de "comportare necorespunzătoare în serviciu, care aduce atingere onoarei, probității profesionale a polițistului sau prestigiului instituției", prevăzute de art.57 lit. din Legea nr.360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare și art.12 alin.1 lit.a din Ordinul nr.400/29.10.2004 privind regimul disciplinar al personalului din MAI.

Măsura disciplinară dispusă, a fost contestată de către agentul de poliție, iar în urma analizării contestației, prin Dispoziția Inspectoratului General al Poliției Române nr.2744 din 23.12.2008, s-a decis respingerea contestației și menținerea sancțiunii aplicate.

Având în vedere Dispoziția Inspectoratului General al Poliției Române nr.2744 din 23.12.2008, de respingere a contestației ca neîntemeiate și menținerea sancțiunii aplicate, prin Dispoziția șefului inspectoratului nr.754 din 24.12.2008, s-a dispus încetarea raporturilor de serviciu cu unitatea a agentului de poliție, ca urmare a aplicării sancțiunii disciplinare cu "destituirea din poliție".

Nemulțumit de soluția dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, petentul formulat plângere, în conformitate cu art.275-278 Cod procedură penală.

În motivarea plângerii adresate procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, s-a susținut că rezoluția este nelegală și netemeinică deoarece:

- caracterizarea înregistrată cu nr. 52741/41901/23.06.2008 la Inspectoratul Județean de Poliție N și care a fost întocmită de către cms., nu respectă prevederile Legii 677/2001 și respectiv Legii 544/2001, privind prelucrarea datelor cu caracter personal. Astfel, potrivit aprecierii petentului, în această caracterizare au fost menționate sancțiunile primite de petent pe perioada cât a fost angajat ca subofițer de poliție, fapt interzis, potrivit prevederilor art.12 lit.d și f din Legea nr.544/2001, art.4, 5 și 12 din Legea 677/2001;

- nu a fost audiat de către procuror în calitate de parte
vătămată.

Prin rezoluția nr.211/II/2/2009 din data de 25.03.2009, dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, în temeiul art.275-278 Cod procedură penală, plângerea formulată de petent a fost respinsă ca nefondată.

Pentru a da această soluție procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂUa reținut următoarele:

Din actele premergătoare efectuate în cauză a rezultat următoarea situație de fapt:

În dosarul nr.647/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț, a fost cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire și alte violențe și amenințare.

Caracterizarea înregistrată sub nr. 52741/41901 din 23.06.2008 la Inspectoratul Județean de Poliție Naf ost emisă ca urmare a solicitării Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț în dosarul 647/P/2007.

Au fost respectate prevederile art.5 alin.2 lit.e din Legea nr.677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, referitor la întocmirea și emiterea acestui document.

Potrivit acestor dispoziții, consimțământul persoanei vizate nu este cerut în legătură cu prelucrările de date cu caracter personal, când acestea sunt necesare în vederea exercitării prerogativelor de autoritate publică cu care este investit operatorul sau terțul căruia îi sunt dezvăluite datele.

Nemulțumit și de această soluție, în cadrul termenului legal, petentul a formulat, în conformitate cu prevederile art.278/1 Cod procedură penală, plângere la instanța de judecată, susținând că soluțiile date în cauză sunt nelegale și netemeinice pentru aspectele arătate în partea introductivă a considerentelor prezentei hotărâri.

Analizând soluțiile date de procuror în raport de motivele plângerii, Curtea constată Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂUa reținut în rezoluțiile atacate o situație de fapt corespunzătoare probelor administrate și în mod corect a adoptat o soluție de netrimitere în judecată a intimatului, întrucât faptele nu s-au confirmat, soluția de netrimitere în judecată fiind legală și temeinică, astfel încât plângerea urmează a fi respinsă pentru următoarele considerente:

Curtea a procedat la verificarea competenței materială în soluționarea acestei cauze, sens în care a solicitat relații de la Inspectoratului de Poliție a Județului

Din adresa nr.S/10010 din data de 21.05.2009 a Inspectoratului de Poliție a Județului N (a se vedea documentele clasificate), rezultă că intimatul are funcția de comisar de poliție și face parte din poliția judiciară, fiind desemnat prin Dispoziția Inspectoratului General al Poliției Române nr.4140/2005, cu avizul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel că instanța este competentă din punct de material să soluționeze cauza dedusă judecății.

Rezoluție procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU a fost comunicată petentului la data de 02.04.2009, astfel că, având în vedere data depunerii plângerii la instanță, plângerea a fost formulată în termenul prevăzut de lege.

Petentul a avut funcția de agent în cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului N - Serviciul Poliției Rutiere - Compartimentul Drumuri Naționale și Europene, conducerea Serviciului Poliției Rutiere fiind asigurată de intimatul cms., iar șeful Compartimentului Drumuri Naționale și Europene era comisarul.

La data de 20.04.2006, avocat în cadrul Baroului Naf ormulat plângere penală împotriva petentului pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art.180 alin.2 Cod penal, a infracțiunii de amenințare, prevăzută de art.193 Cod penal și a infracțiunii de insultă, prevăzută de art.205 Cod penal, cu aplicarea dispozițiilor privind concursul real de infracțiuni, faptele constând în aceea că în ziua de 19.04.2006, în timp ce se afla la Restaurantul "Bachus" din comuna Roșie, județul N (într-un separeu), a fost lovit și insultat de petent, prin violențele exercitate cauzându-i leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare, potrivit certificatului medico-legal, 8-9 zile îngrijiri medicale.

Pentru soluționarea acestei cauze, Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț căruia îi revenea competența efectuării urmăririi penale, dată fiind calitatea sa de agent de poliție, cu adresa nr.647/P/2007 din data de 10.06.2008-fl.29 dosar urmărire penală, a solicitat Inspectoratului de Poliție a Județului N ca"Serviciul de resurse umane ori șefii direcți"să înainteze o caracterizare a petentului"din care să rezulte modul în care și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu, comportamentul acestuia în timpul serviciului și în afara programului de lucru, dacă a fost sancționat disciplinar și pentru ce fapte anume și alte asemenea aspecte, de natură a crea o imagine de ansamblu privitor la persoana învinuitului."

Precizăm că adresa Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț avea menținea "Operator 4855".

În baza acestei adrese conducerea Inspectoratului de Poliție a Județului Nad ispus, prin rezoluție, Serviciului resurse umane și șefului Serviciului Poliției Rutiereîntocmirea aprecierii care să cuprindă toate datele solicitate-fl.29 dosar urmărire penală.

Având în vedere datele solicitate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț, cele privitoare la sancțiunile aplicate petentului, deoarece evidența acestora se ține doar de serviciul management al instituției, intimatul a solicitat Inspectoratului de Poliție al Județului N, Serviciul Management Resurse Umane, comunicarea acestor date.

Aceste date au fost comunicate intimatului cu adresa nr.52741 din data de 18.06.2008-fl.28 dosar urmărire penală.

Tot în vederea întocmirii caracterizării, intimatul a solicitat șefului direct al petentului, comisarului, date cu privire la activitatea petentului, acestea fiind transmise prin Nota aflată la fila 30 dosar urmărire penală.

În baza acestor documente, intimatul împreună cu numitul, comisar șef de poliție, șeful Serviciului Management Resurse Umane din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului N, a întocmit"Caracterizarea privind pe agentul din cadrul N",caracterizare care a fost înregistrată sub nr.52761/41901 din data de 23.06.2008.

Documentul are mențiunea"operator date cu caracter personal 4640 ".

Petentul a susținut în plângere că în caracterizare au fost menționate sancțiuni disciplinare care au fost radiate.

În primul rând trebuie observate aspectele solicitate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț "aprecieredin care să rezulte modul în care și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu, comportamentul acestuia în timpul serviciului și în afara programului de lucru, dacă a fost sancționat disciplinar și pentru ce fapte anume și alte asemenea aspecte, de natură a crea o imagine de ansamblu privitor la persoana învinuitului."

Deci, în vederea corectei aprecieri a faptelor pentru care se făceau cercetări penale, inclusiv aprecierea că faptele prezintă sau nu gradul de pericol social al unei infracțiuni și posibilității aplicării unei sancțiuni cu caracter administrativ (cum de altfel s-a și dispus prin ordonanța nr.647/P/2007 din data de 07.08.2008-fl.31-37 dosar urmărire penală) s-au solicitat date care să caracterizeze persoana petentului, iar datele privind sancțiunile disciplinare, chiar și pentru care, ca urmarea trecerii unei perioade de timp din momentul aplicării, s-a dispus radierea, circumscriu persoana petentului.

Radierea unor sancțiuni disciplinare a fost invocată ca urmare a unui factor obiectiv, trecerii unei perioade de timp din momentul aplicării, iar nu urmare a nesăvârșirii abaterilor disciplinare, anularea lor de organele competente, etc.

Apoi, datele privind sancțiunile disciplinare erau ținute de Serviciului Management Resurse Umane din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului N, dosarul personal al petentului se afla la acest compartiment, iar nu la Serviciul Poliției Rutiere, astfel că indicarea unor sancțiuni disciplinare pentru care s-a dispus între timp radierea, nu este vina intimatului.

De altfel, pentru a menționa date exacte a solicitat relații cu privire la sancțiunile disciplinare aplicate intimatului, a solicitat, așa cum se preciza, de la Inspectoratului de Poliție al Județului N - Serviciului Management Resurse Umane-fl.28 dosar urmărire penală, iar în această adresă se regăsesc și sancțiunile disciplinare cu privire la care petentul susține că au fost radiate.

Petentul a invocat în ceea ce privește radierea sancțiunilor disciplinare aplicate adresa nr.24514 din data de 15.01.2007 a Inspectoratului de Poliție a Județului N (a se vedea documentele clasificate), însă trebuie observat că această adresă a fost întocmită de Serviciul Management Resurse Umane a Inspectoratului, nefiind adus la cunoștință intimatului.

Răspunderea intimatului în ceea ce privește caracterizarea întocmită revine doar pentru aspecte care țin de competența sa.

În mod firesc, având în vedere circuitul documentelor, Caracterizarea întocmită a fost depusă la mapa Șefului Inspectoratului de Poliție al Județului

Caracterizarea a fost înaintată de conducerea Inspectoratului de Poliție al Județului N Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț cu adresa nr.41901/2008-fl.52 dosar instanță, adresa nefiind, semnată, în mod evident, dată fiind funcția sa, de intimat.

Eventualele mențiuni pe adresa de înaintare către Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț referitoare la cuprinderea unor date caracter personal și un anumit nivel se secretizare (secret de serviciu) nu era de competența intimatului, acesta având obligația potrivit rezoluție puse pe adresa Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț să întocmească doar caracterizarea, cu privire la date din competența sa.

În plângerea s-a mai susținut de petent că intimatul a făcut vorbire în caracterizare despre desfășurarea unei cercetări disciplinare în curs de soluționare, deși procedura care are caracter secret până la finalizare.

Însă, așa cum se arăta, prin această caracterizare s-a răspuns Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț (a se vedea aspectele solicitate), apoi aspectul cu privire la ancheta disciplinară aflată în curs, acest lucru a fost menționat de Serviciul Management Resurse Umane în adresa transmisă intimatului-fl.28 dosar urmărire penală, iar caracterizarea a fost semnată de șeful acestui serviciu, astfel de date fiind deținute de acest serviciu.

Petentul a susținut că în caracterizare au fost menționate și date statistice cu privire la procentajul contestării plângerilor contravenționale înregistrate în evidența serviciului, numărul de permise reținute, fără a face mențiune și fără a proceda la protejarea datelor față de terțe persoane, astfel că partea vătămată din dosarul penal le-a făcut publice pe internet.

Apărătorul petentului a susținut că, dată fiind data menționată pe adresa de înaintare a caracterizării - acesta nu se referă la adresa Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț.

Ori, în adresa de înaintare-fl.52 dosar instanță se face vorbire că această caracterizare a fost înaintată urmare adresei nr.647/.06.2008, tocmai adresa cu care s-a cerut.

Apoi, numărul dat adresei de înaintare a caracterizării și cel al adresei de înaintare este același - 41901.

Dintr-o eroare de dactilografiere, s-a menționat că data adresei de înaintare a caracterizării către Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț este 24.03.2008, în loc de 24.06.2008.

De altfel, adresa parchetului fiind din data 10.06.2008, acesta fiind înregistrată la Inspectoratul de Poliție al Județului N la data de 16.06.2006-fl.29 dosar urmărire penală, iar caracterizarea a fost înregistrată la data de 23.06.2008, nu era posibil ca adresa de înaintare a caracterizării să fie 24.03.2008, ci, 24.06.2008.

Prin transmiterea datelor s-a răspuns solicitărilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț.

Petentul a mai arătat că deoarece nu s-a procedat la secretizarea caracterizării datele au fost luate de la Parchet de partea vătămată și au fost postate pe internet, aspect, de altfel, nedovedit de petent.

Petentul a invocat Ordinul nr.S 350/2002 al, însă, în raport și datele când se pretinde că au fost săvârșite faptele, potrivit și adresei nr.6160 din data de 11.05.2009 a Inspectoratului de Poliție al Județului N-fl.22, acest ordin a fost abrogat încă din 2004.

Apoi, un act cu caracter normativ, fie el ordin al unui ministru, pentru a produce efecte, trebuie să fie publicat în Monitorul Oficial al României, ori din verificările efectuate a rezultat că un astfel de ordin, care să reglementeze aspectele invocate de petent nu a fost publicat.

În ceea ce privește ajungerea la cunoștința publicului a unor date personale, nu este imputabilă intimatului.

Așa cum se arăta, pe caracterizarea semnată șeful Serviciului Management Resurse Umane a Inspectoratului de Poliție al Județul N și de intimat s-a făcut mențiunea "Operator date cu caracter personal", rezultând în mod expres că înscrisul conține date cu caracter personal.

Caracterizarea a fost întocmită în baza art.10 din Legea nr.677/2001 "Prelucrarea datelor cu caracter personal referitoare la fapte penale sau contravenționale".

Din nici o probă nu rezultă că intimatul ar fi comunicat în presa locală și centrală faptul că petentul este în concediu medical, suferind de o anumită boală, așa cum susține petentul în plângere.

Referitor la concediu de odihnă pentru anul 2008, Curtea reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor legale, petentul a fost planificat la începutul anului 2008 să efectueze concediul de odihnă în două perioade, respectiv: 01-15.08.2008 și 01-17.10.2008-fl.27-28 dosar instanță.

La data de 03.05.2008 petentul a făcut raport și a solicitat aprobarea efectuării a 15 zile concediu de odihnă aferente anului 2008, începând cu data de 04.05.2008 și până la data de 18.05.2008, invocând efectuarea unei intervenții neurochirurgicale la care trebuia supusă soția sa.

Motivația efectuării unei intervenții neurochirurgicale la care trebuia supusă soția sa nu a fost dovedită de petent.

Intimatul a arătat că acest lucru a fost un pretext din partea petentului, deoarece în ziua de 04.05.2008, petentul s-a deplasat în Germania pentru achiziționarea unui autoturism, fapt confirmat de petent la data de 09.05.2008.

Din conținutul cererii rezultă că petentul nu a solicitat înlocuirea acestei perioade cu cea din luna octombrie 2008, așa cum susține în plângere.

Raportul a fost depus în noaptea de 03.05.2008, în schimbul II, fiind lăsat la ofițerul de serviciu, iar lipsa petentului de la serviciu a fost constatată înaintea aprobării cu ocazia controlului dispozitivului poliției rutiere din data de 04.05.2008, pe traseul P N-Tg.N, traseu care trebuia controlat de petent.

Raportul petentului a fost primit de conducerea Serviciului Poliției Rutiere la data de 05.05.2008, când, fiind puși în fața unui fapt împlinit, a fost aprobat, dar așa cum se va arăta mai jos.

Petentul era planificat de serviciu în ziua de 05.05.2008, în schimbul II.

Ori, petentul avea obligația să se prezinte cu raportul la conducerea unității, care avea atribuții privind aprobarea înlocuirii perioadei de concediu și să nu plece în concediu până când nu i se comunica aprobarea raportului. Petentul a sfidat cele mai elementare norme și a plecat în concediu de odihnă fără nici o aprobare.

Examinând raportul depus de petent prin care a solicitat concediu de odihnă în luna mai 2008-fl.29 dosar instanță, se constată că acesta a fost aprobat de șeful direct al petentului, cu mențiunea că această perioadă de concediu de odihnă să fie înlocuită cu cea aprobată inițial în luna august, iar restul concediului de odihnă să se efectueze în conformitate cu planificarea inițială, în luna octombrie.2008.

Pe același raport s-a cerut de conducerea Inspectoratului de Poliție al Județului N să se i se ceară petentului un raport cu privire la modalitatea de a cere înlocuirea perioadei de concediu de odihnă și să fie atenționat cu privire la modul de a proceda.

În baza celor dispuse de conducerea Inspectoratului de Poliție al Județului N, conducerea Serviciului Poliției Rutiere a întocmit Raportul nr.41516 din data de 15.05.2008-fl.20 dosar urmărire penală, raport în baza căruia, în temeiul art.15 lit.a din Ordinul nr. 400/21.10.2004 a fost atenționat petentul.

Trebuie precizat că, având în vedere problematica variată în sezonul estival de la serviciile poliției rutiere, se procedează la menținerea stabilității în ceea ce privește planificarea concediilor de odihnă în această perioadă, astfel că orice modificare se realizează în cadrul unui schimb între agenții de poliție și nu prin replanificare. În perioada 16.06-31.08.2008, la nivel național, s-a desfășurat Programul de reducere a accidentelor rutiere pe DN 1, 2 și 7, astfel că la nivelul județului N, în această perioadă au fost limitate concediile-fl.17 dosar urmărire penală.

Din planificările de serviciu din datele de 01-04.08.2008-fl.21-24 dosar urmărire penală, fl.24-26 dosar instanță, Dispoziția de zi din 01.08.2008 a Inspectoratului de Poliție a Județului N (a se vedea documentația clasificată), rezultă că petentul în luna august 2008 era planificat de serviciu, nefiind în concediu de odihnă.

Deși raportul său a fost aprobat în acest sens, iar nu perioada din octombrie.2008, cum susține petentul, nu s-a prezentat la serviciu începând cu data de 01.01.2008, când era programat potrivit Serviciului Poliției Rutiere N, care reprezintă și Buletinul postului întocmit cu trei zile înainte de efectuarea serviciului-fl.24-26 dosar instanță.

Așa cum rezultă din adresa nr.6160 din data de 11.05.2009 a Inspectoratului de Poliție al Județului N -fl.22-23 dosar instanță, planificările de serviciu reprezintă Buletinul postului întocmit cu trei zile înainte de efectuarea serviciului, dar aceste planificări suportă modificări atât din partea ofițerului care execută serviciul de permanență, cât și de conducerea Serviciului Poliției Rutiere, în funcție de situația operativă sau situațiile neprevăzute.

Comunicarea aprobării sau nu a rapoartelor făcute cu privire la schimbarea perioadelor de concediu de odihnă nu era în competența intimatului în calitate de șef de serviciu, ci, potrivit Hotărârii Guvernului nr.1578/2002 privind condițiile în baza cărora polițistul are dreptul la concedii de odihnă, concedii de studii și învoiri plătite, concedii fără plată, bilete de odihnă, tratament și recuperare, a conducătorului Inspectoratului de Poliție a Județului

În plângere petentul susține că încă din luna mai a programat împreună cu soția sa și a achiziționat și bilete, pentru efectuarea unei excursii în străinătate.

Ori, în raportul din luna mai a solicitat aprobarea a 15 zile de concediu de odihnă pentru a merge cu soția sa la Spitalul " " pentru efectuarea unei intervenții neurochirurgicale, iar de la 01.08.2008 a intrat în concediu medical-fl.31 dosar instanță, fiind în concediu medical în perioada 01.08-31.10.2008 și de la 08-14.12.2008, iar începând cu data de 24.12.2008, au încetat raporturile de muncă ca urmare a destituirii din poliție, aspect asupra căruia vom reveni.

Petentul mai susținut că la data de 22.07.2008 a depus un raport prin care a solicitat aprobarea efectuării celei de a doua părți de concediu de odihnă pentru anul 2008, începând cu data de 01.08.2008 (a se vedea documentele clasificate).

Din însăși solicitarea petentului rezultă că acesta avea cunoștință că în baza raportului din data de 03.05.2008, când a solicitat petentul a făcut raport și a solicitat aprobarea efectuării a 15 zile concediu de odihnă aferente anului 2008, începând cu data de 04.05.2008 și până la data de 18.05.2008, invocând efectuarea unei intervenții neurochirurgicale la care trebuia supusă soția sa, aprobarea a fost, așa cum rezultă și din rezoluțiile de pe acel raport, prin înlocuirea cu cea aprobată inițial în luna august, iar restul concediului de odihnă să se efectueze în conformitate cu planificarea inițială, în luna octombrie.2008.

Dacă petentul ar fi știut că aprobarea a fost în sensul înlocuirii perioadei de concediu de odihnă din luna mai cu cea din octombrie.2008, așa cum susține în plângere, nu ar mai și avut sens să facă acest nou raport din 22.07.2008.

Pe acest ultim raport, s-a făcut mențiunea că petentul a fost în concediu de odihnă în perioada 04-18.05.2008, perioadă înlocuită cu cea aprobată inițial în luna august.2008 și este planificat pentru restului de concediu de odihnă în perioada 01-17.10.2008.

Și de această dată, petentul nu a urmărit modul de soluționare a raportului său, plecând în concediu începând cu data de 01.08.2008, iar, ulterior a intrat în concediu medical.

Petentul a arătat că se impune a se stabili persoanele care au modificat documentația referitoare la planificarea de serviciu din luna august.

În cauză nu există nici o dovadă că planificarea ar fi fost modificată și că aceste modificări ar avea conotație penală.

Din examinarea plângerii inițiale adresate Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU se constată că petentul a înțeles să facă plângere penală doar împotriva intimatului.

Desigur că, în condițiile în care apreciază că alte persoane se fac vinovate de săvârșirea unor infracțiuni, petentul are posibilitate să se adreseze cu plângere organelor de cercetare penală competente.

Trebuie precizat că prin Dispoziția nr.462 din data de 14.07.2008 a șefului Inspectoratului de Poliție a Județului N, pentru săvârșirea abaterii "comportare necorespunzătoare în serviciu care aduce atingere onoarei, probității profesionale a polițistului și prestigiului instituției", prevăzută de art.75 lit.a din Legea nr.360/2002 privind Statutul polițistului, modificată și completată și art.12 alin.1 lit.a din Ordinul nr.400/29.10.2004 privind regimul disciplinar la personalului din I, s-a aplicat petentului sancțiunea disciplinară prevăzută de art.58 lit.d din Legea nr.360/2002, cu art.17 lit.e din Ordinul nr.400/29.10.2004,"destituirea din poliție".

Prin Dispoziția nr.2744 din 23.12.2008 a Inspectoratului General al Poliției Române, s-a respins contestația formulată de petent și s-a menținut sancțiunea aplicată.

În aceste condiții, prin dispoziția nr.754 din 24.12.2008 a Șefului Inspectorului de Poliție al Județului N, s-a dispus încetarea raporturilor de serviciu cu unitatea a petentului-fl.38-43 dosar urmărire penală.

Petentul a mai susținut în plângere că în cauză organul de cercetare penală nu a procedat la audierea sa.

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂUa dat soluția de netrimitere în judecată împotriva căreia petentul a formulat plângere la instanță doar în baza actelor premergătoare administrate în cauză.

În conformitate cu prevederile art.224 Cod procedură penală: "În vederea începerii urmăririi penale, organul de urmărire penală poate efectua acte premergătoare.

De asemenea, în vederea strângerii datelor necesare organelor de urmărire penală pentru începerea urmăririi penale, pot efectua acte premergătoare și lucrătorii operativi din Ministerul d e Interne, precum și din celelalte organe de stat cu atribuții în domeniul siguranței naționale, anume desemnați în acest scop, pentru fapte care constituie, potrivit legii, amenințări la adresa siguranței naționale.

Procesul-verbal prin care se constată efectuarea unor acte premergătoare poate constitui mijloc de probă."

Potrivit acestor prevederi legale, în vederea începerii urmăririi penale, organul de urmărire penală poate efectua acte premergătoare.

Procesul verbal prin care se constată efectuarea unor acte premergătoare poate constitui mijloc de probă.

Așa cum este cunoscut, actele premergătoare urmăririi penale sunt caracterizate ca fiind acte procedurale cu natură și funcționalitate specifică, plasate în afara procesului penal.

Actele premergătoare, denumite în literatura de specialitate investigații prealabile, au menirea fie de a completa informațiile pe care organele de urmărire penală le au cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, fie numai să verifice aceste informații spre a putea desprinde concluzii corespunzătoare în legătură cu începerea urmăririi penale.

Așadar, în cadrul actelor premergătoare urmăririi penale se poate desfășura un fascicul de activități care, prin funcționalitatea și finalitatea lor, urmăresc realizarea unor obiective bine precizate în dispozițiile legale.

Pot fi efectuate în această fază anumite verificări, pot fi ascultate anumite persoane, pot fi făcute chiar percheziții, cercetări la fața locului sau investigații.

Nu pot fi dispuse, în faza premergătoare urmăririi penale, măsuri procesuale, deoarece acestea se pot lua numai cu privire la învinuit sau inculpat, ceea ce ar implica o urmărire penală începută.

Acordarea unor largi posibilități organelor de urmărire penală în ceea ce privește efectuarea actelor premergătoare urmăririi penale constituie o garanție în plus că începerea urmăririi penale nu se face decât în situații deplin justificate.

Dacă avem în vedere și faptul că începerea urmăririi penale împotriva unei persoane îi atribuie acesteia calitatea de învinuit, nu se înfățișează cu și mai multă claritate, atenția care trebuie acordată actelor premergătoare urmăririi penale.

Acordând o importanță deosebită actelor premergătoare urmăririi penale, se poate preîntâmpina începerea urmăririi penale în cazuri nejustificate, eliminându-se posibilitatea apariției acelui cadru legal în care pot fi dispuse anumite măsuri procesuale, care, în final s-ar dovedi nejustificate.

Începerea urmăririi penale este un moment procesual cu semnificații deosebite. Pe de o parte,începerea urmăririi penale marchează și declanșarea procesului penal, iar pe de altă parte, ea implică drepturi și obligații specifice atât pentru organele de urmărire penală, cât și pentru ceilalți participanți la proces.

Având în vedere aceste considerații, se impune ca începerea urmăririi penale să fie legată de existența unor date suficiente că s-a săvârșit o infracțiune.

Potrivit art.228, organul de urmărire penală, sesizat prin plângere sau denunț, dispune, prin rezoluție începerea urmăririi penale, când din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate, nu rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în mișcarea acțiunii penale prevăzute în art.10 (mai puțin cele de la art.10 lit.b/1)

Când organul de urmărire penală se sesizează din oficiu, încheie un proces verbal care constituie actul de începere a urmăririi penale.

Din reglementarea începerii urmăririi penale rezultă că rezoluția și procesul verbal sunt acte procesuale prin care organul judiciar își manifestă dorința de a declanșa procesul penal.

Dispozițiile care reglementează începerea urmăririi penale prevăd și posibilitatea neînceperii urmăririi penale.

În acest sens în art.228 alin.4 se arată că, în situația în care din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate după primirea plângerii sau denunțului rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzute în art. 10, cu excepția celui de la lit.b/1, organul de urmărire penală înaintează procurorului actele încheiate cu propunerea de a nu se începe urmărirea penală.

În cauzele în care este vorba de o cauză penală de competența exclusivă a procurorului, dacă sunt îndeplinite condițiile de neîncepere a urmăririi penale, procurorul dispune soluția prin rezoluție motivată.

În conformitate cu prevederile art.228 alin.4 Cod procedură penală, în situația în care din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate după primirea plângerii sau denunțului rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzute în art. 10, cu excepția celui de la lit.b/1, organul de urmărire penală înaintează procurorului actele încheiate cu propunerea de a nu se începe urmărirea penală, iar procurorul dacă este de acord cu propunerea, o confirmă prin rezoluție motivată.

Desigur că, întrucât, potrivit art.209 Cod procedură penală, competența urmăririi penale, dată fiind calitatea petentului, era a procurorului, acesta constatând din conținutul actului de sesizare sau ale actelor premergătoare rezultă un caz de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzut de art.10 Cod procedură penală, respectiv, art.10 lit.a Cod procedură penală, soluția deneîncepere a urmăririi penale împotriva intimatei este legală și temeinică.

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂUa procedat la audierea intimatului-fl.16-18 dosar urmărire penală cu privire la învinuirile care i se aduceau prin plângerea penală formulată de petent și a depus în apărare mai multe înscrisuri-fl.19-30 dosar urmărire penală.

Așa cum se arăta în cauză s-au efectuat doar acte premergătoare, astfel că, în raport de cele expuse mai sus, în mod corect Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU nu a procedat la efectuarea altor probe.

De altfel, din examinarea plângerii penale adresate Parchetului, petentul a indicat probele pe care le solicită în dovedirea plângerii.

De altfel, nimic nu-l împiedica pe petent ca după depunerea plângerii să se adreseze parchetului cu noi cererii în care să facă noi precizări și să solicite administrarea și altor probe.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art.278/1 alin.8 lit.a Cod procedură penală, va fi respinsă ca nefondată plângerea formulată de petent.

Va fi menținută soluția atacată.

Văzând și prevederile art.192 Cod procedură penală;

Apărătorul intimatului a solicitat obligarea petentului la plata cheltuielilor judiciare, reprezentând onorariu avocat, în sumă de 1000 lei, făcând mențiunea cu privire la cuantumul onorariului pe împuternicirea avocațială.

Curtea i-a pus în vedere să depună chitanța prin care a încasat de la intimat onorariul și deși a amânat deliberarea și pronunțarea, apărătorul intimatului a depus concluzii scrise, dar nu a înaintat chitanța privind încasarea onorarului pentru avocat.

În aceste condiții, în temeiul art.193 Cod procedură penală, va fi respinsă cererea intimatului de obligare a petentului la plata cheltuielilor judiciare, reprezentând onorariu avocat.

Pentru aceste motive;

În numele legii;

HOTĂRÂȘTE:

În temeiul art.278/1 alin.8 lit.a Cod procedură penală, respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției din data de 09.02.2009, dată în dosarul nr.1162/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, confirmată prin rezoluția nr.211/II/2/2009 din data de 25.03.2009 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU

Menține rezoluția atacată.

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă petentul să plătească statului suma de 200 RON cu titlul de cheltuieli judiciare.

În temeiul art.193 Cod procedură penală, respinge cererea intimatului de obligare a petentului la plata cheltuielilor judiciare, reprezentând onorariu avocat.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru petent și de la comunicare pentru intimat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22.06.2009.

PREȘEDINTE, GREFIER,

- - Ptr.grefier - - -

aflat în

Grefier șef secție,

Red.sent.

2 ex.

08.07.2009

Președinte:Dumitru Pocovnicu
Judecători:Dumitru Pocovnicu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

    Comentarii despre Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 94/2009. Curtea de Apel Bacau