Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 96/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 96/
Ședința publică din 31 ianuarie 2008
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: Milan Danilov
JUDECĂTOR 2: Laura Bogdan
JUDECĂTOR 3: Anca Nacu
GREFIER: - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Pe rol este judecarea recursului declarat de petentul împotriva sentinței penale nr. 591/PI/09.11.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
La apelul nominal lipsă petentul și intimații. Pentru intimatul se prezintă avocat, pentru intimații și se prezintă avocat -.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Reprezentantul intimaților și - av. -, solicită respingerea recursului declarat de petent, cu cheltuieli de judecată. Depune la dosar concluzii scrise.
Reprezentantul intimatului - av., solicită respingerea recursului declarat de petent, cu cheltuieli de judecată. Depune la dosar concluzii scrise.
Procurorul pune concluzii de respingerea recursului declarat de petent ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii recurate.
R A
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 591/PI din 09 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în baza art. 278 ind. 1 alin. 8 lit. a C.P.P. a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din data de 02.04.2007 dată de procuror în dosarul nr. 75/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș.
A menținut rezoluția dată de procuror la data de 02.04.2007 în dosarul nr. 75/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș.
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. a obligat petentul să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
În baza art. 193.C.P.P. a obligat petentul să plătească sumele de: 500 lei intimatului, 500 lei intimatului și 1000 lei intimatului, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloarea onorariilor avocaților aleși.
Pentru a hotărâ astfel prima instanță a reținut următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș la data de 18.06.2007, petentul a solicitat admiterea plângerii îndreptată împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din data de 02.04.2007 dată de procuror în dosarul nr. 75/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, și redeschiderea urmăririi penale în vederea stabilirii adevărului în cauză.
În motivarea plângerii petentul susține că procurorul s-a limitat să ia declarații persoanelor în cauză care au declarat ce au dorit și nu s-a început urmărirea penală deși sunt și probe scrise la dosar.
Cu privire la faptele de corupție sesizat,deși a recunoscut că a primit suma de 6000 EURO cu titlu de garanție pentru pagube viitoare, nu s-a făcut dovada unor plăți la caseria Ocolului Silvic și nici că s-a restituit suma, astfel că probele administrate de procuror sunt superficiale.
Petentul a susținut că a efectuat controlul în partida sa împreună cu și s-a încheiat un proces verbal pe care l-a semnat,iar procurorul nu a solicitat originalul acestui act,iar apoi s-a depus un act nesemnat a cărui valabilitate este contestată de petent.
Procesul verbal de reprimire a partidei a fost întocmit ulterior și înregistrat la un alt număr în registrul de corespondență,iar procurorul nu a solicitat originalul pentru vedea că sunt folosite paste de culori diferite și sunt documente diferite care nu pot primi același număr.
La dosar s-a atașat dosarul de urmărire penală nr.75/ P/2007 și dosar nr. 465/II/2/2007 ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș iar intimații, și au formulat și depus concluzii scrise prin care au solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii.
Din analiza plângerii, raportat la concluziile scrise depuse la dosar de părți, tribunalul reținut următoarele:
Prin plângerea formulată de petentul și înregistrată la Parchetul Național Anticorupție T -Serviciul Anticorupție T, sub nr. 60/P/2006 din 29 II 2006 prin care a sesizat săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, luare de mită, favorizarea infractorului, abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual și uz de fals, fapte prevăzute de art. 254, 255, 248, 264, 289 și 291.Cod Penal
În motivarea plângerii, petentul a precizat că a fost încadrat ca pădurar la Ocolul Silvic L, Districtul, Canton 25 în care se afla în exploatare partida 661 de către SC POLAN SRL L, patron fiind, iar în perioada 24.05.-02.06.2006 s-a efectuat un control de fond de și s-a constatat în aceea partidă o tăiere ilegală de 50 arbori în volum de 813și în valoare de 288 milioane lei, prilej cu care s-a încheiat un proces verbal.
A doua zi petentul a fost adus de în T la o întâlnire cu și a acceptat să ia paguba asupra sa, suma de plată fiind de 71 milioane lei și să-și dea demisia din funcția de pădurar, iar a promis să-l angajeze la firma sa.
Petentul a susținut că, în prezența sa și a altor persoane, a luat suma de 6000 EURO de la și i-a pus în fișet, iar a doua zi s-a prezentat la Ocolul Silvic unde a achitat suma de 124 milioane pe numele petentului. Urmare acestor înțelegeri, a încheiat un act de control în care s-au înscris date ce nu corespund realității și, împreună cu, nu au mai înaintat procesul verbal de constatare a infracțiunilor.
După ce petentul și-a dat demisia, susține că s-a întocmit un nou act de control în lipsa sa pentru o pagubă de 105.561,49 RON care face obiectul dosarului de cercetare penală nr. 910/P/2006, și susține că această pagubă provine din tăierea arborilor de pentru a recupera banii plătiți.
Sunt sesizate faptele săvârșite de în anul 2005 în zona districtelor și.
Prin Ordonanța de declinare a competenței din 01.02.2007 s-a dispus trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș spre competentă soluționare, unde a fost înregistrat sub nr.75/P/2007 din 14.02.2007.
Prin Rezoluția dată în acest dosar în 02.04.2007, s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru toate faptele și față de toți inculpații, constatându-se că nu sunt întrunite elemente constitutive ale infracțiunilor pentru care s-a formulat plângere. Împotriva acestei soluții, în termen legal, petentul a formulat plângere la prim procurorul parchetului, înregistrată sub nr. 465/II/2/2007 și soluționată prin rezoluția din 12. 06.2007 prin care s-a respins plângerea ca neîntemeiată. Rezoluția a fost comunicată petentului la 25.06.2007, iar acesta, în termen legal, a depus plângerea la Tribunalul Timiș și a fost înregistrată la 18.06.2007.
Examinând plângerea petentului și probele administrate în cauză, s-a apreciat că procurorul a reținut corect că plângerea nu este întemeiată și a constatat că faptele săvârșite de intimați nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care s-a formulat plângerea, soluția fiind temeinică și legală.
În perioada 01.11.2001-01.10.2006, petentul a fost încadrat la Ocolul Silvic L -Districtul în calitate de pădurar. Acesta a primit în gestionare cantonul 25, fiind subordonat șefului de district și șefului Ocolului Silvic L -.
Intimatul este asociat unic și administrator al SC " POLAN" SRL, cu sediul în L, care are ca obiect principal, conform statutului, activitatea de exploatare forestieră. În baza contractului de vânzare cumpărare masă lemnoasă pe picior nr. 2849/15.03.2006, încheiat între societatea menționată anterior și Direcția Silvică T, și a autorizației de exploatare nr. 63/03.05.2006 emisă de Ocolul Silvic L, SC, -POLAN, SRL a primit spre exploatare masa lemnoasă din partida 661, UP IV, 50B%,în volum brut de 793pe o suprafață de 5 ha și un număr de 304 arbori marcați cu PS-03-17-TM, pentru efectuarea de tăieri îngrijire -rărituri. Parcela supusă exploatării era situată în cantonul gestionat de pădurarul, durata exploatării a fost fixată pentru perioada 03.05.2006-02.06.2006, cu posibilitatea prelungirii acestei
Conform procesului - verbal de predare spre exploatare a parchetului de la unitatea silvică din teritoriu la societatea exploatatoare, încheiat între și, pe de o parte, și pe de altă parte, la data de 08. 05.2006, exploatarea efectivă a masei lemnoase a început la data de 08.05.2006, iar actul a fost înregistrat la Ocolul Silvic L cu nr. 2758/09.05.2006.
Activitatea de exploatare forestieră a firmei s-a încheiat la data de 22.05.2006 și a fost consemnată în procesul -verbal de reprimire a parcelei exploatate,încheiat între și pe de-o parte și pe de altă parte, înregistrat la Ocolul Silvic L, sub nr. 2997/22.05.2006 și aflat la fila 101 dosar Analizând conținutul procesului verbal rezultă că s-a exploatat întregul volum de masă lemnoasă contractat, au fost respectate regulile silvice,s-a efectuat igienizarea parcelei și nu au fost constatat prejudicii.
Conform fișelor postului care se găsesc în dosarul de urmărire penală, șeful Districtului Silvic, avea obligația de a încheia acest act și de a verifica înainte de aceasta partida împreună cu pădurarul care o avea în gestiune în speță. Din declarația dată de, rezultă că în 19.05.2006 a efectuat controlul parcelei și pe linie de protecția muncii fiind însoțit și de și a constatat că activitatea de exploatare a parcelei s-a încheiat, la fața locului a fost prezent și, care a solicitat încheierea actului. Deoarece în partidă s-a constatat că în rampă se mai găsește depozitată cantitatea de 303masă lemnoasă, iar s-a obligat să-l transporte a doua zi -20.05.2006 și a convenit să se întâlnească luni -22.05.2006, pentru încheierea actului la sediul Ocolului Silvic Din declarația dată la parchet, rezultă că a întocmit procesul verbal la sediul ocolului la data de 22.05.2006, dar a refuzat să-l semneze până nu mai verifică odată la fața locului. La acea dată procesul verbal a fost semnat și ștampilat de, dar la completarea acestui act a lipsit, aspect confirmat și de în declarația sa dată la parchet.
Susținerile șefului de district, că a completat procesul verbal la data de 22.05.2006, la presiunile șefului de ocol L -, dar că el l-a semnat abia în 01.06.2006, tot urmare a presiunilor acestuia, sunt infirmate de declarațiile date de,care a susținut că în prezența sa i-a cerut lui consimțământul încheierii actului, iar acesta i-a spus că doar semnatarul procesului verbal poate avea cunoștință dacă reprimirea parcelei s-a făcut sau nu, iar din această apreciere nu rezultă nici o formă de presiune sau constrângere. Deși se afirmă de petent și de din declarațiile și actele dosarului nu rezultă care au fost presiunile și constrângerile exercitate, respectiv în ce formă, iar petentul nu a fost prezent la astfel de manifestări. Nu poate fi ignorat faptul că petentul a semnat procesul verbal după ce a fost completat de șeful de district deși avea convingerea că înscrisul este contrafăcut,fără a preciza de ce a acceptat să-l semneze sau care au fost presiunile exercitate.
Constatând că procesul verbal de reprimire a fost înregistrat la ocolul silvic sub numărul 2997/22.05.2006, fiind operat în registrul de intrări ieșiri corespondență, situația fiind explicată și lămurită de secretara ocolului care susține că nu este singura situație când s-au înregistrat la același număr două sau mai multe acte care priveau aceleași aspecte sau au intrat în instituție fiind atașate unele de altele, astfel că susținerea petentului că actul nu ar fi fost înregistrat decât la 01.06.2006, nu este întemeiată și dovedită.
Având în vedere cele reținute, sa- constatat că procesul verbal de reprimire a parcelei nu este un act plăsmuit și nici contrafăcut, deoarece a fost completat la data menționată în act pe baza constatărilor făcute de redactorul actului la data de 19.05.2006, iar înregistrarea actului nu este de natură a altera conținutul actului.
În perioada 24.05.2006-02.06.2006 s-a desfășurat controlul de fond efectuat de, acesta fiind responsabil cu paza pădurilor din cadrul Biroului forestier al Direcției Silvice La data de 26.05.2006 acesta însoțit de petentul, au constatat că în parcela 50B, care a fost exploatată de SC,-POLAN" SRL,existența unui număr de 50 de arbori tăiați, în volum de 813, în valoare de 25486,90 lei estimată de, dar pentru că în legătură cu procesul verbal reprimire a acestei parcele la data controlului au existat problemele prezentate mai sus și organul de control nu a intrat în posesia acelui înscris a completat parțial un formular tipizat intitulat,proces verbal de constatare a infracțiunii/contravenției silvice, aflat la fila 236 dos up, având completate următoarele date: textul legal care prevede fapta, locul constatării acesteia, numele și datele martorului asistent, și o evaluare estimativă cauzată Ocolului Silvic L și a fost întocmit într-un singur exemplar, a fost semnat doar de martorul asistent, a rămas la redactorul actului, care l-a depus la dosarul de urmărire penală,când a fost audiat la procuror, contrazicând susținerile petentului,că acest act ar fi fost distrus. Conținutul înscrisului este confirmat de martorul, care a declarat că la data semnării procesului verbal erau consemnate doar numărul cioatelor constatate, și o evaluare estimativă a pagubei, întocmită pe o pagină separată de, fără a fi menționat numele persoanei vinovate. Declarați acestui martor se coroborează cu declarația lui și cu înscrisurile din dosar, acesta întocmind un raport cu nr.4787/31.08.2006 și procesul verbal de control nr. 5005/05.06.2006, în care paguba constatată în partida nr. 661 a fost reținută în sarcina petentului, reținându-se că aceasta este consecința neglijenței acestuia în exercitarea atribuțiilor de serviciu, deoarece l data constatării parcela nu se mai afla în gestiunea SC,-POLAN,SRL. În ceea ce privește valoarea pagubei reținută în sarcina petentului, aceasta nu mai este cea estimată inițial, ci mai mică, deoarece petentul a beneficiat de o reducere a prejudiciului cauzat.
Petentul nu a făcut o precizare expresă cu privire la încadrarea în drept a faptelor pentru care a formulat plângere și respectiv care sunt infracțiunile pe care le-a săvârșit fiecare inculpat în parte, dar procurorul a apreciat că a fost sesizat in rem și astfel că a analizat toate faptele sesizat și s-a pronunțat asupra lor.
Corect a reținut procurorul că actele la care face referire petentul,procesul verbal de reprimire a parcelei din 22.05.2006 și procesul verbal de constatare a unor infracțiuni din 26.05.2006, nu au fost falsificate,nu au conținutul alterat în nici un mod și nu au fost înregistrat în registratură la o altă dată decât, cea înscrisă în act, astfel încât nu s-a dovedit existența laturii obiective a infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 289.Cod Penal și a celei de uz de fals, prevăzută de art. 291.Cod Penal, față de făptuitorul și nici participația în calitate de complice la infracțiunea de fals intelectual, a lui.
Acuzațiile petentului că ar fi acceptat verbal suma de 1000 EURO oferită de, în localul, ", pentru al favoriza pe acesta prin distrugerea înscrisului,este infirmată de declarațiile date de cei doi precum și de care a stat la aceiași masă cu petentul și cei doi intimați,coroborate cu existența actului.
Susținerile petentului privind sustragerea și distrugerea înscrisului menționat mai sus, nu au fost dovedite, deoarece actul există și a fost prezentat, astfel încât lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri, prevăzută de art 242 alin 1 și 3.Cod Penal, față de și nici nu s-a probat că l-ar fi instigat la săvârșirea acestei infracțiuni.
Din probele administrate în cauză rezultă că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de abuz în serviciu prevăzută de art. 248.p și a celei de favorizare a infractorului prevăzută de art. 264.p, lipsind latura obiectivă a acestora.
Analizând declarațiile date în timpul urmăririi penale de, și petent( fila 13 verso), rezultă că suma de 6000 EURO a fost lăsată de lui cu titlu de garanție, pentru plata achitării ulterioare și integrale a plății unor bonuri de vânzare în valoare de 102 000 lei RON emise de ca urmare a vânzării parcelei nr. 779 aflată în regia proprie a pădurarului, deoarece nu avea lei la el și urma să se prezinte a doua zi dimineața la sediul ocolului pentru a achita sumele de102.000.000. lei și respectiv suma de 124.000.000.lei și este necontestată împrejurarea că sumele au fost achitate, chiar și petentul susținând că prejudiciul reținut în sarcina sa a fost achitat de. Din declarația lui rezultă și proveniența sumei de 6000 EURO și motivul pentru care a fost de acord să achite prejudiciul petentului în sumă de 124.000.000 lei și faptul că banii i- dat cu titlu de împrumut petentului.
Față de cele reținute în mod corect procurorul a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de luare de mită prevăzută de art. 254 și dare de mită prevăzută de art.255.
Apreciind legală și temeinică rezoluția dată de procuror prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de, și, în baza art. 278 ind. 1 alin. 8 lit. a C.P.P. s-a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din data de 02.04.2007 dată de procuror în dosarul nr. 75/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș.
S-a menținut rezoluția dată de procuror la data de 02.04.2007 în dosarul nr. 75/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș.
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. obligat petentul să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
În baza art. 193.C.P.P. a obligat petentul să plătească sumele de: 500 lei intimatului, 500 lei intimatului și 1000 lei intimatului, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloarea onorariilor avocaților aleși pentru reprezentare și formularea apărărilor în prezenta cauză.
Împotriva sentinței penale nr. 591/PI/09.11.2007 pronunțată de Tribunalul Timișa declarat recurs, în termen legal, petentul, recurs înregistrat la Curtea de APEL TIMIȘOARA în data de 07.01.2008.
Petentul recurent a criticat sentința penală atacată numai sub aspectul acordării cheltuielilor de judecată către intimatul, solicitând admiterea recursului și respingerea cheltuielilor de judecată la care a fost obligat față de acest intimat. Prin urmare, în raport cu dispozițiile art. 3856alin. 1.C.P.P. instanța de recurs este abilitată a analiza hotărârea atacată numai în ce privește motivul invocat de recurent și numai cu privire la intimatul, ceilalți intimați care au figurat în etapa procesuală desfășurată la Tribunalul Timiș nefiind părți în cadrul recursului.
În motivarea recursului, petentul a învederat că la judecarea în fond a cauzei a fost prezent doar intimatul, că acesta nu a spus că are apărător ales și cauza a fost apelată în ordinea listei; că după închiderea dezbaterilor instanța de fond a permis să se depună la dosar concluzii scrise, împuternicire avocațială și chitanța de plată a onorariului, deși avocatul nu a fost prezent la dezbateri. Totodată, recurentul a susținut că nu se justifică acordarea onorariului de avocat întrucât avocatul nu a fost prezent la dezbateri, precum și că după închiderea dezbaterilor instanța nu mai putea primi depunerea la dosar de concluzii scrise și chitanța sau împuternicirea avocațială.
Analizând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de recurs precum și din oficiu conform art. 3856alin. 3.pr.pen. instanța de recurs apreciază că sentința este temeinică și legală, recursul fiind nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 193 alin. 6.C.P.P. restituirea cheltuielilor judiciare făcute de părți în cursul procesului penal, în alte cazuri decât cele expres reglementate de acest text legal, se stabilește potrivit legii civile. În speță, în conținutul cheltuielilor judiciare făcute de intimatul a fost inclus numai onorariul pentru avocatul ales.
Instanța de recurs constată că sunt nefondate susținerile petentului recurent privind depunerea împuternicirii avocațiale pentru asistența juridică a intimatului cu ocazia concluziilor scrise. Astfel, împuternicire avocațială nr. - emisă în baza contractului de asistență juridică nr. - a fost depusă la termenul din 01.10.2007 (fila 21 dosar tribunal), iar intimatul a fost asistat de avocat la termenul respectiv și a depus concluzii scrise prin avocat. Împrejurarea că la dezbateri, intimatul nu a fost asistat de avocat este lipsită de relevanță sub aspectul acordării cheltuielilor de judecată în care se include onorariul acestuia întrucât asistența juridică include, potrivit Legii nr. 51/1995, mai multe activități, respectiv studierea cauzei, acordarea de consultații, prezența la termenele de judecată și depunerea de concluzii scrise sau note de ședință. Câtă vreme intimatul a fost asistat de avocat la termenul din 01.10.2007 și avocatul a depus concluzii scrise la dosar nu se poate reține că nu ar fi avut asistență juridică și că nu are dreptul de a recupera cheltuielile de judecată efectuate din culpa procesuală a petentului - recurent.
În ce privește susținerea recurentului că instanța nu mai putea primi acte la dosar după închiderea dezbaterilor, se constată că în cauză au fost depuse concluzii scrise și chitanța seria - nr. -/25.09.2007 privind onorariul de 1.000 lei achitat de intimatul cu titlu de onorariu de avocat, care nu pot fi caracterizate drept acte ce fac parte din cercetarea judecătorească. De altfel, dispozițiile art. 342.C.P.P. prevăd în mod expres posibilitatea părților de a depune concluzii scrise și după închiderea dezbaterilor; iar prevederile art. 196.C.P.P. prevăd o procedură ulterioară chiar pronunțării soluției prin care instanța să acorde cheltuielile de judecată. Mai mult, nu se poate reține că petentul ar fi fost vătămată în vreun drept al său câtă vreme chitanța este preexistentă datei depunerii și nu există motive pentru a se putea dispune o cenzurare a cuantumului onorariului sau a se înlătura obligația de plată a celui aflat în culpă procesuală.
Prin urmare, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b instanța C.P.P. va respinge ca nefundat recursul declarat de petentul împotriva sentinței penale nr. 591/PI/09.11.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
În temeiul art. 193 alin. 2.C.P.P. va obliga petentul la plata cheltuielilor judiciare către stat în recurs în cuantum de 50 lei.
Având în vedere că recursul declarat de petent urmează a fi respins ca nefondat, văzând chitanța seria - - și culpa procesuală a recurentului, în temeiul art. 193 alin. 6.C.P.P. va obliga petentul recurent să plătească suma de 1000 lei către intimatul, cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate în recurs.
În ce privește cererea intimaților și de a fi obligat petentul recurent să achite cheltuielile efectuate de aceștia prin plata onorariului de avocat angajat în recurs, instanța constată că față de aceștia nu s-a declarat recurs, petentul criticând soluția numai în ce privește cheltuielile de judecată acordate de prima instanță față de intimatul, astfel că nu se poate reține o culpă procesuală a recurentului în privința acestor intimați. Prin urmare, în temeiul art. 193 alin. 6.C.P.P. va respinge cererea intimaților și privind cheltuielile judiciare în recurs ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 38515, pct. 1, lit. b Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de petentul împotriva sentinței penale nr. 591/PI/09.11.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
În temeiul art. 192 alin.2 Cod procedură penală, obligă petentul la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 193 alin.6 Cod procedură penală, obligă petentul recurent să plătească suma de 1000 lei către intimatul, cu titlu de cheltuieli judiciare și respinge cererea intimaților și privind cheltuielile judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 31.01.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. LB /06.02.2008
Tehnored. AA
Ex. 2/ 08.02.2008
Prima instanță:
Președinte:Milan DanilovJudecători:Milan Danilov, Laura Bogdan, Anca Nacu
