Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 98/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR. 20,-

SENTINȚA PENALĂ NR. 98

Ședința publică din data de 12.06.2009

PREȘEDINTE: Vasile Mărăcineanu

GREFIER - - -

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror, din cadrul - Serviciul Teritorial Ploiești

Pe rol fiind soluționarea cererii de revizuire a sentinței penale nr. 38 din data de 5 martie 2008, pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, în dosarul nr-, formulată de revizuientul G, cu domiciliul ales la sediul pentru din România - B, sector 3,--123.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns revizuientul G, personal.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Revizuientul G, având cuvântul personal arată că înțelege să invoce excepția lipsei competenței organului de urmărire care a soluționat plângerea sa, întrucât acesta nu și-a verificat competența după calitatea făptuitorului.

Solicită instanței amânarea judecării întrucât nu s-a atașat dosarul cauzei, nu s-a depus punctul de vedere al organelor care s-au pronunțat în dosar și nici nu există răspunsul la plângerea sa.

De asemenea solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru ca să se pronunțe asupra actelor false aflate la dosar.

Reprezentantul parchetului, având cuvântul arată că instanța a fost investită cu soluționarea cererii de revizuire a sentinței penale nr. 38 din data de 5.03.2008, aceasta este hotărârea care trebuie analizată și față de actele și lucrările dosarului apreciază cauza în stare de judecată.

Revizuientul G, având cuvântul personal, solicită instanței să se observe că la fila 43 din dosar este declarația sa prin care a ridicat fiecare problemă, la Înalta Curte de Casație și Justiție, prin plângerea sa a sesizat organul respectiv și precizează că, solicită un termen de judecată pentru a da posibilitatea procurorului de caz să depună la dosar în scris susținerile sale.

Mai arată că, el este președintele pentru din România și din acest motiv și-a dat domiciliul ales la sediul acesteia.

Consideră că dosarul se află în stare de judecată pe excepția invocată.

Curtea față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.

Revizuientul G, având cuvântul personal, arată că făptuitorii în această cauză sunt Primarul mun. P, care este semnatarul Dispoziției nr. 7763 din 1.11.2005, procurorul de caz și șeful acesteia.

Consideră că organul competent este Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI și apoi la Înalta Curte de Casație și Justiție ca instanță de recurs.

Apreciază că este vorba de rea credință iar actele false sunt în dosarul cauzei.

Solicită instanței respingerea referatului întocmit de procuror întrucât este făcut de un procuror care are calitatea de făptuitor și care nu și-a verificat competența.

Reprezentantul parchetului, având cuvântul arată că în această cauză competența aparține Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, s-a formulat plângere de către petent care a fost respinsă, împotriva acesteia s-a formulat plângere la șeful instituției care de asemenea a fost respinsă iar potrivit art. 278/1 pr.penală acesta s-a adresat instanței de judecată, atât plângerea cât și recursul declarat fiind respinse ca nefondate, după care a formulat cerere de revizuire.

Solicită instanței respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă, întrucât motivele invocate de revizuient nu se regăsesc în situațiile expres și limitativ prevăzute de art. 394 pr.penală.

Urmează a se avea în vedere și Decizia nr. 17 din 19.03.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite, prin care s-a soluționat recursul în interesul legii stabilindu-se că astfel de cereri de revizuire sunt inadmisibile.

Revizuientul G, având cuvântul personal, arată că organele de cercetare nu și-au respectat sarcinile de serviciu, este vorba de rea credință și lipsă de interes în aflarea adevărului pe bază de probe.

CURTEA,

Asupra cauzei penale de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin sentința penală nr. 38 din 5.03.2008, pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, în dosarul nr- s-a dispus respingerea plângerii formulată conform art. 278/1 pr.penală, de petentul G, cu domiciliul ales la sediul pentru din România - B,- -123, sector 3, împotriva referatului nr. 373/VIII/1/2006 din 15.12.2006, întocmit de Serviciul Teritorial Ploiești, din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, ca nefondată.

Totodată, a fost menținută soluția de clasare a lucrării înregistrate la 23.08.2006, sub nr. 373/VIII/1/2006.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Penală, prin decizia nr. 3041 pronunțată la data de 29.09.2008, în dosarul nr- a dispus respingerea recursului declarat de petiționarul G, împotriva sentinței penale nr. 38 din 5.03.2008, a Curții de APEL PLOIEȘTI.

A stabilit Înalta Curte că soluția de clasare a lucrării respective privind sesizarea persoanei vătămate G pentru efectuarea de cercetări penale față de "pârâții săi" și instanța de judecată în dosarul civil nr. 8547/2005 al Tribunalului Prahova în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 592/2006 este corectă, întrucât din actele premergătoare efectuate în cauză și din cuprinsul sesizărilor și declarațiilor petiționarului nu au rezultat indicii cu privire la săvârșirea unor fapte determinate de corupție de către anumite persoane.

Mai mult, petiționarul G, nu a realizat o descriere a modului concret în care au fost comise faptele pe care le-a reclamat, respectiv, abuz în serviciu și trafic de influență și nu a prezentat nici un element de fapt din care să rezulte că au fost comise infracțiunile menționate.

Prin cererea formulată de petiționarul G s-a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 38/2008 a Curții de APEL PLOIEȘTI, cerere care a fost inițial adresată instanței care la rândul său a înaintat-o în condițiile art. 397 pr.penală Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești.

Procedându-se la audierea acestuia de către procuror cel în cauză a declarat că cererea sa de revizuire se întemeiază pe disp. art. 394 al.1 lit.b,c și d C.P.P. considerând că persoanele împotriva cărora s-a plâns și pe care însă nu le nominalizează se fac vinovate de comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă.

Pe de altă parte, cel de al doilea caz de revizuire prev. de art. 394 al.1 lit.c pr.penală se referă la faptul că înscrisul care a servit ca temei al sentinței penale nr. 38/2008 - respectiv contractul de vânzare cumpărare nr. 641/15.09.1991 a fost declarat ca fiind fals printr-o lucrare a procuraturii militare.

În fine, cel de al treilea caz de revizuire invocat în cauză prev. de art. 394 al.1 lit.d pr.penală, în opinia revizuientului G constă în aceea că instanța de fond care a judecat cauza în baza Legii nr. 10/2001, Tribunalul Prahova datorită volumului mare de activitate, nu a studiat temeinic dosarul cauzei dând, dovadă astfel de neglijență în serviciu.

Prin referatul din 1.04.2009, al - Serviciul Teritorial Ploiești, se constată că, în cauză nu sunt întrunite niciunul din cazurile de revizuire prev. de art. 394 al.1 lit.b c, și d pr.penală, așa încât nu se poate declanșa revizuirea - cale extraordinară de atac - și, se solicită respingerea cererii de revizuire formulată de petentul - revizuient

Curtea constată că cererea de revizuire a sentinței penale nr. 38 din 5.03.2008 a Curții de APEL PLOIEȘTI, este inadmisibilă pentru următoarele considerente:

Dispozițiile art. 278/1 pr.penală, prevăd că, "după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 pr.penală, împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței, ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate, pot face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și art. 278, la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. Plângerea poate fi făcută și împotriva dispoziției de netrimitere în judecată cuprinsă în rechizitoriu."

Aceste reglementări, prin conținutul lor neechivoc, asigură exercitarea efectivă de către toate persoanele interesate a dreptului lor de acces la justiție, în conformitate cu disp. art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și cu drepturile oricărei persoane la un proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.

De aceea, nu se poate considera că accesului liber la justiție, garantat prin art. 21 din Constituție, în sensul că "orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime" fără ca vreo lege să poată îngrădi exercitarea acestui drept, i s-ar aduce limitări în cazul riguroasei aplicări a dispozițiilor cuprinse în art. 278/1 pr.penală.

În aceste condiții, din moment ce prin dispozițiile art. 278/1 din Codul d e procedură penală este instituit, limitativ, controlul judiciar numai asupra temeiniciei soluției de netrimitere în judecată, în raport cu cercetările efectuate în cadrul actelor premergătoare sau a urmăririi penale, este evident că în cazul celorlalte acte sau măsuri ale procurorului sau efectuate pe baza dispozițiilor date de el, un asemenea control din partea judecătorului nu mai poate avea loc.

Ca atare, nu este prevăzut controlul judiciar decât asupra rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței, ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale date de procuror, precum și cu privire la dispoziția de netrimitere în judecată cuprinsă în rechizitoriu.

Așa fiind, în măsura în care nu sunt vizate de prevederile art. 278/1 din Codul d e procedură penală și exercitarea căilor de atac extraordinare asupra hotărârilor pronunțate, în baza acestor dispozițiuni, cum este speța de față și nu sunt supuse plângerii ce se poate adresa judecătorului în temeiul acestui text de lege, o astfel de cerere de revizuire formulată de petiționarul - revizuient G este inadmisibilă și va fi respinsă în consecință, conform art. 278/1 pct.8 lit.a pr.penală.

Văzând și disp. art. 192 al.2 pr.penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire a sentinței penale nr. 38 din 5 martie 2008, Curții de APEL PLOIEȘTI, formulată de petiționarul G, cu domiciliul ales la sediul pentru din România, cu sediul în mun. B, sector 3,- - 123.

Obligă petiționarul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.

Pronunțată în ședință publică azi, 12.06.2009.

Președinte, Grefier,

Red.

Tehnored.

3 ex./30.06.2009

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr. 3113/2006

Președinte:Vasile Mărăcineanu
Judecători:Vasile Mărăcineanu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 98/2009. Curtea de Apel Ploiesti