Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 1/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori.
Dosar nr-
ÎNCHEIEREA NR. 1/R/2008
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 13.01.2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Groza Gheorghe G președintele instanței
JUDECĂTOR 2: Pătrăuș Mihaela
JUDECĂTOR 3: Munteanu Traian
GREFIER: - -
Ședința de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio conform prevederilor art. 304 alin. 1 cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal formulat de inculpatul recurent născut la 5 mai 1975 fiul lui și, în prezent în Arestul B, având ca obiect prelungirea măsurii arestării preventive, potrivit art. 156Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat, în baza delegației nr. 19/2009 emisă de Baroul Bihor.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradeaa fost reprezentat de procuror.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Potrivit art. 140 indice 3 combinat cu art. 159 alin. 10 Cod procedură penală se procedează la audierea inculpatului recurent, declarația dată fiind separat atașată la dosarul cauzei.
În ceea ce privește cererea formulat de inculpatul recurent de audiență la Președintele instanței, instanța aduce la cunoștință inculpatului că potrivit noilor reglementări nu se mai țin audiențe de către conducerea instanței, iar pentru studierea dosarului se formulează cerere urmând ca dosarul să fie studiat în arhiva instanței.
Procurorul, avocatul inculpatului recurent, inculpatul recurent nu mai au alte probe de solicitat în cauză.
Nemaifiind excepții sau alte cereri de formulat instanța, consideră cauza lămurită, iar în baza art. 385 ind. 13 cod procedură penală acordă părților cuvântul asupra recursului.
Avocat inculpatului recurent susține declarația de recurs a inculpatului recurent, solicită a se reveni asupra dispozițiilor de prelungire a măsurilor preventive aducând ca argument egalitatea de tratament juridic. Inculpatul recurent împreună cu numitul au săvârșit faptele dar numai recurentul este în stare de arest. Articolul 159 alin. 8 Cod procedură penală prevede soluționarea recursului în interiorul termenului mandatului de arestare, astfel că este incidentă punerea sa în libertate. De asemenea arată că este notoriu pentru instanță că inculpatul recurent a fost condamnat de mai multe ori și nu s-a sustras de la cercetarea judecătorească și de la executarea pedepsei. Solicită judecarea cauzei cu recurentul în stare de libertate,
Reprezentantul parchetului, solicită respingerea ca nefondat a recursului, întrucât în mod legal și temeinic s-a admis cererea de prelungire a arestării preventive. Urmărirea penală nu este completă, fiind necesară efectuarea de cercetări suplimentare, de acte procedurale și procesuale, pe lângă cele care s-au depus la dosar. De asemenea solicită să se constate că inculpatul este cercetate pentru infracțiuni economice cu consecințe deosebit de grave, cu prejudicii enorme, precum și situația sa personală, acesta fiind recidivist este legal și oportun să fie judecat în stare de arest preventiv.
Instanța în baza art. 385 ind. 13 al. 3 cod procedură penală acordă ultimul cuvânt inculpatului recurent care face referire expresă la art. 159 aliniat 8 Cod procedură penală care prevede că recursul se soluționează înainte de expirarea duratei arestului preventiv. Arată că a declarat recurs pe data de 8 decembrie. De asemenea are obiecții și la felul cum s-a întocmit acest dosar, precum și la faptul că numitul este în prezent în stare de libertate. Depune la dosarul cauzei un script și copie după paginile 98-99 din Codul d e procedură penală.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față pe baza actelor de la dosar instanța constată că:
Prin încheierea nr. 62 din 30 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihora fost admisă sesizarea formulata de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, și în consecință:
În baza art.155 și următoarele cod procedură penală a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor și a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului - (născut la data de 05.05.1975, în loc. O, fiul lui - și, domiciliat in loc O,-, -.2,.6, jud. B, CNP -, măsură dispusă prin încheierea nr.44/9.12.2008 a Tribunalului Bihor, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr.59/9.12.2008) pe o durată de 30 zile începând cu data de 07.01.2009 până la 05.02.2009 inclusiv.
Pentru a pronunța această încheiere tribunalul a constata următoarele:
rin referatul întocmit de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihors -a solicitat prelungirea cu 30 de zile a măsurii arestării preventive luată împotriva inculpatului, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută și pedepsită 215 al.1,2,3,4 și 5 cu aplic. Art. 41 al.2 și 42 Cod penal. precum și articolul 37 litera b Cod penal, constând în aceea că în perioada iunie - august 2008, împreună cu, prezentându-se sub alte identități că sunt reprezentanții SC SRL I, au achiziționat diferite mărfuri de la diferite societăți, pentru plata cărora au emis mai multe file CEC și bilete la ordin știind că pentru valorificarea lor nu există disponibil în cont urmărind și reușind astfel obținerea de foloase materiale injuste.
În motivarea referatului cu propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive s-a arătat că până în prezent cercetările nu au putut fi finalizate întrucât inculpatul a solicitat administrarea de probe în apărarea sa, ( probe care au fost încuviințate) respectiv confruntarea cu inculpatul, confruntarea cu învinuitul și audierea martorilor și.
Examinând cererea de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de parchet, s-a apreciat că aceasta a fost fondată și a fost admisă ca atare.
Prin încheierea penală nr.44 din 9.12.2008 dată de Tribunalul Bihor în dosar nr- s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe 29 de zile, reținându-se incidența cazului reglementat de art.148 aliniat 1 lit. f Cod procedură penală.
de necesitatea efectuării actelor indicate mai sus, respectiv confruntarea cu inculpatul, confruntarea cu învinuitul și audierea martorilor și administrarea unor alte probe care se vor impune, prezentarea materialului de urmărire penală, instanța a considerat că prelungirea stării de arest a inculpatului este o măsura care se impune, in sensul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, in conformitate cu dispozițiile art. 136 Cod procedură penală. si in scopul respectării principiului aflării adevărului, așa cum este consfințit de dispozițiile art.1 si art.3 din Codul d e Procedura penală.
de considerentele de mai sus si văzând că in cauza subzistă în continuare, respectiv nu s-au modificat temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, a admis propunerea întocmită de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor si a dispus prelungirea măsurii arestării preventive pentru o perioada de 30 de zile începând cu 06.01.2009 până la 04.02.2009. Totodată instanța a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul solicitând admiterea acestuia, casarea și modificarea hotărârii atacate în sensul de a se respinge propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor.
Inculpatul susține, în esență că măsura arestării preventive este nelegală, fiind luată cu încălcarea legii, aducând ca argument egalitatea de tratament juridic, întrucât împreună cu numitul a săvârșit faptele dar numai el este în stare de arest. De asemenea mai susține că articolul 159 alin. 8 Cod procedură penală prevede soluționarea recursului în interiorul termenului mandatului de arestare, astfel că este incidentă punerea sa în libertate.
Verificând încheierea recurată, prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu, conform prevederilor art.385/6 alin.2 combinat cu art.385/9 Cod procedură penală, art.159 Cod procedură penală și art.385/14 Cod procedură penală, instanța de control judiciar constată că aceasta este legală și temeinică, iar recursul formulat de inculpatul este neîntemeiat și în consecință, în baza dispozițiilor art.385/15 pt.1 lit.b combinat cu art.159 alin.8 Cod procedură penală va fi respins ca atare.
Criticile formulate de inculpat sunt neîntemeiate.
Potrivit dispozițiilor art.155 alin.1 și 2 Cod de procedură penală, arestarea preventivă poate fi prelungită în cursul urmăririi penale de instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice detenția preventivă.
Din economia art.156 Cod de procedură penală și art. 159 alin.1 Cod de procedură penală rezultă că prelungirea măsurii arestării preventive se face pe baza propunerii motivate a procurorului care efectuează supravegherea urmăririi penale, la instanța competentă.
În speță, dispozițiile legale sus menționate au fost respectate întocmai. Astfel, inculpatul a fost arestat preventiv prin încheierea de arestare preventivă nr. 44/9.12.2008 a Tribunalului Bihor, pe o durată de 30 zile începând cu data de 07.01.2009 până la 05.02.2009 inclusiv (mandat de arestare preventivă nr. 59/9.12.2008) pentru învinuirea săvârșirii infracțiunii de înșelăciune prevăzută și pedepsită 215 al.1,2,3,4 și 5 cu aplic. Art. 41 al.2 și 42 Cod penal. precum și articolul 37 litera b Cod penal.
S-a reținut în esență că în perioada iunie - august 2008, recurentul împreună cu, prezentându-se sub alte identități și susținând că sunt reprezentanții SC SRL I, au achiziționat diferite mărfuri de la diferite societăți, pentru plata cărora au emis mai multe file CEC și bilete la ordin știind că pentru valorificarea lor nu există disponibil în cont urmărind și reușind astfel obținerea de foloase materiale injuste.
Din aspectele reliefate rezultă că măsura arestării preventive a fost luată cu respectarea normelor legale naționale care guvernează această materie, neîncălcându-se nici prevederile art.5 din Convenția d l Strabourg.
În mod corect, instanța de fond a inserat în conținutul hotărârii recurate că subzistă și în prezent condițiile reglementate de art.148 lit. f Cod procedură penală. Astfel, fapta de înșelăciune prevăzută și pedepsită 215 al.1,2,3,4 și 5 cu aplic. Art. 41 al.2 și 42 Cod penal. precum și articolul 37 litera b Cod penal de care este acuzat inculpatul este gravă, pedeapsa prevăzută de lege pentru această infracțiune este mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică. În speță, pericolul pentru ordinea publică rezidă din natura și gravitatea infracțiunii de care este acuzat inculpatul, urmările faptei și rezonanța negativă produsă în comunitate, raportat și la persoana inculpatului - persoană fără ocupație și loc de muncă.
Potrivit dispozițiilor art. 155 alin.1 Cod procedură penală, arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită în cursul urmăririi penale motivat, dacătemeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertatesau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
Instanța de fond, în mod judicios, a apreciat nu numai faptul că se menține temeiul care a stat la baza luării măsurii arestării preventive - art.148 lit. f Cod procedură penală -, dar și împrejurarea că în cauză urmărirea penală nu a putut fi finalizată din motive obiective.
În consecință, neexistând motiv de reformare a hotărârii atacate, în baza dispozițiilor art. 385/15 pct.1 lit. b Cod procedură penală combinat cu art.159 alin.8 și urm. Cod procedură penală se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, menținându-se ca legală și temeinică hotărârea atacată.
În temeiul prevederilor art. 192 alin.2 Cod de procedură penală inculpatul va fi obligat să plătească statului suma de 300 lei, reprezentând cheltuieli judiciare în recurs. din care suma de 100 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 385/15 pct. 1 lit. "b" cod procedură penală,
Respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul născut la 5 mai 1975 fiul lui - și, din Arestul J, împotriva încheierii penale nr. 62 din, 30 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi 13 decembrie 2009.
Președinte Judecător Judecător Grefier
Red.dec. pen. jud.
HG15.01.2009
Red. înch.
Tehnored. Gref. M/ 15.01.2009/ 2 ex.
Președinte:Groza GheorgheJudecători:Groza Gheorghe, Pătrăuș Mihaela, Munteanu Traian
