Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 101/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
Dosar nr. 3039/2/2009
737/2009
ÎNCHEIERE NR. 101
Ședința publică din 02 APRILIE 2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Lefterache Lavinia
JUDECĂTOR 2: Ion Tudoran Corneliu Bogdan
JUDECĂTOR - - -
GREFIER - -
__________________________________________________________
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureștia fost reprezentat de procuror COM ȘA.
Pe rol judecarea recursul declarat de recurentul - inculpat ț a Drago ș împotriva încheierii din data de 20.03.2009, pronun țată de Tribunalul ș ti - Sec ția a II a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ș edin ță publică a răspuns recurentul - inculpat ț a Drago ș, aflat în stare de arest și asistat juridic de apărător desemnat din oficiu, av., cu delegatie pentru asistenta judiciara obligatorie nr. -/02.04.2009, depusă la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ș edin ță, după care:
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea face aplicare disp. art. 38513.C.P.P. și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul desemnat din oficiu inculpatului, având cuvântul, solicită admiterea recursului și casarea încheierii prin care s-a dispus prelungirea duratei arestării preventive ș i continuarea procesului penal cu inculpatul în stare de libertate, considerând hotărârea instan ței de fond ca fiind nelegală și netemeinică.
Sus ț ine că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive fa ță de inculpatul în cauză, acesta recunoscând fapta comisă, mai mult a colaborat cu organele de urmărire penală, manifestând o atitudine sinceră.
Solicită a se avea în vedere ș i circumstan ț ele personale ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale, astfel cum rezultă din fi șa de cazier a acestuia ș i are un copil minor în între ținere care în prezent se află în grija bunicilor paterni.
În concluzie, solicită admiterea recursului și continuarea procesului penal cu inculpatul ț a Drago ș în stare de libertate, sus ț inând că se va prezenta ori de câte ori va fi chemat în fa ț a instan ței de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca fiind nefondat.
Solicită a se avea în vedere modul de săvâr ș ire al infrac ț iunii, inculpatul ac ț ionând în mod organizat împreună cu ceilal ț i paticipan ț i, inducând în eroare mai multe societă ț i comerciale, de unde au ob ținut numeroase sume de bani.
Astfel, prin prisma modului de comitere al faptei, reprezentantul Ministerului Public apreciază că sunt îndeplinite disp. art. 148 lit. f pr.pen. inculpatul ț a Drago ș prezentând un pericol concret pentru ordinea publică.
În consecin ță, solicită respingerea recursului ca nefondat ș men ț inerea încheierii pronun ț ată de prima instan ță ca fiind legală și temeinică.
Recurentul - inculpat ț a Drago ș, având ultimul cuvânt, potriv. disp. art. 38513alin. 3.C.P.P. sus ține că nu a fost beneficiarul sumelor de bani, fiind un simplu comisionar. Învederează că este de profesie inginer ș i nu a avut cuno ș tin ț ă că săvâr ș ș te o faptă penală. Solicită a fi judecat în stare de libertate întrucât are un copil minor în între ținere.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din Camera de Consiliu, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală la data de 20 martie 2009, în dosarul nr-, a fost admisă propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și, în temeiul dispozițiilor art.155 și următoarele Cod procedură penală, s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților -, și, pe o perioadă de 30 de zile de la 27.03.2009 până la 25.04.2009, inclusiv.
Prin aceeași încheiere, a fost respinsă cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara formulată de inculpatul, prin apărător ales, precum și cererea de revocare a măsurii arestării preventive formulată de inculpatul, prin apărător.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul a reținut că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive față de inculpați se mențin și impun în continuare privarea de libertate a acestora, inculpații aflându-se în situația prevăzută de art.148 lit.f Cod procedură penală.
Astfel, în cauză există indicii temeinice, în accepțiunea dată acestei noțiuni de art.681Cod procedură penală, că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, astfel cum rezultă din probele administrate până la acest moment procesual.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei dispuneri a prelungirii duratei arestării preventive, arătându-se că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza arestării preventive.
Analizând încheierea recurată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept conform art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul este nefondat, având în vedere în acest sens următoarele considerente:
Astfel, s-a reținut că inculpatul (alături de inculpații și ) este cercetat sub aspectul infracțiunilor prevăzute de art.215 al.1, 2, 3 și 5 Cod penal și art.291 Cod penal, toate cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, constând în aceea că, în luna octombrie 2008, numiții, și au înșelat pe reprezentantul B, în persoana numitului cu suma de 138.600 lei. Astfel, prezentându-se sub numele de - director general la l-a contactat telefonic pe numitul, spunându-i că are de făcut o compensare cu fabrica de ulei Fiind de acord cu prețul stabilit, numitul a trimis pe data de 24.10.2008, pentru încărcare, două autotiruri la fabrica de ulei, convenind cu ca plata mărfii să se facă prin virament bancar la momentul când întreaga cantitate de 39.600 sticle ulei avea să fie încărcată în autotirurile aparținând La încărcarea mărfii, în incinta fabricii de ulei s-a prezentat și numitul care s-a recomandat sub numele de - delegat al care a dirijat întreaga activitate de încărcare a mărfii. În aceeași zi a achitat suma de 138.600 lei, în contul deschis la BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ - Agenția. La aproximativ 30 de minute de când banii au intrat în contul, la BCR s-au prezentat pentru ridicarea acestei sume de bani numiții și, ambii în calitate de asociați a societății SRL. Pentru a ridica această sumă, a declarat pe proprie răspundere faptul că suma de bani care a intrat în contul bancar al societății sale reprezintă venituri din vânzarea de produse agricole sau obținute din munca depusă în societate sau asociații agricole, fiindu-i necesară pentru a achita anumite debite restante ale către mai multe persoane fizice de la care această societate a achiziționat, anexându-se, în acest sens, un borderou. În urma verificărilor efectuate nu au putut fi identificate aceste persoane, întrucât în acel borderou nu este menționată nici seria cărții de identitate și nici domiciliul stabil ale acestora.
După ce Baî ncărcat marfa, în incinta fabricii de ulei s-au prezentat două reprezentante ale care au hotărât ca marfa să fie descărcată întrucât aceasta nu fusese achitată. Cele două au declarat faptul că au fost contactate de către de la, care a comandat anterior telefonic marfa respectivă.
Ca urmare a acestor activități a fost prejudiciată cu suma de 138.600 lei.
În data de 16.12.2008, numiții -, și au încercat să înșele pe ști, în sensul că Ordinul de Plată cu ajutorul căruia plăteau marfa era falsificat.
Astfel, atât - cât și s-au recomandat ca fiind reprezentanți ai ști și doresc să achiziționeze 25 tone de orez de la Au stabilit cu persoane din conducerea ca dată de încărcare ziua de 16.12.2008, iar marfa urma să fie plătită cu un Ordin de Plată pe care un reprezentant al urma sa îi prezinte la momentul încărcării mărfii. Pe 16.12.2008, la, s-a prezentat numitul, care s-a recomandat sub numele de, inginer la și a prezentat un Ordin de Plată cu ștampila Băncii BANK - Agenția Militari, în sumă de 141.073,73 lei și o delegație pe numele de, semnată și ștampilată cu ștampila În momentul în care reprezentanți ai au anunțat pe numitul despre faptul că o contabilă a societății a plecat la bancă pentru a verifica dacă suma de 141.073,73 lei a intrat în contul, a părăsit incinta societății, abandonând ordinul de plată în original și delegația eliberată pe numele său. Din adresa de răspuns a Băncii BANK - Agenția Militari rezultă că nu figurează printre clienții acestei, contul IBAN menționat pe Ordinul de plată nu este alocat niciunui client al băncii, iar ștampila băncii are caractere diferite față de cea imprimată pe Ordinul de Plată în cauză.
Potrivit art.155 alin.1 Cod procedură penală, arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
Curtea constată că hotărârea pronunțată de Tribunalul București este legală și temeinică.
Cât privește legalitatea, este de observat că, în speță, sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege pentru ca față de recurentul inculpat să se dispună prelungirea duratei măsurii arestării preventive.
Astfel, din cuprinsul probelor deja administrate de organele de cercetare penală ( cu referire la declarațiile martorilor, ale părților vătămate, procesele verbale de efectuare a perchezițiilor domiciliare, procesul verbal de efectuare a percheziției informatice, planșele foto de recunoaștere) reies indicii că recurentul a comis faptele pentru care este cercetat, reținând și împrejurarea că inculpatul a recunoscut acest lucru.
Analiza temeiurilor de fapt ale arestării preventive de către instanță, presupune antamarea faptelor principale (și chiar a probatoriilor), în vederea constatării existenței unei suspiciuni rezonabile, în sensul art.5, paragraf 1, litera c din CEDO, cu privire la săvârșirea unei infracțiuni.
-se acestui deziderat - fără a proceda la o analiză probelor, a mijloacelor de probă sau a modalităților de administrare a acestora - Curtea apreciază că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a recurentului inculpat, temeiuri ce sunt consacrate de dispozițiile art.148 lit. f Cod procedură penală, respectiv în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile săvârșite este mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea în libertate a acestuia pe parcursul cercetărilor, prezintă pericol pentru ordinea publică subzistă și în continuare, neintervenind nicio schimbare sau modificare a acestora.
De asemenea, învederând aspecte ce țin de temeinicia hotărârii atacate, corect tribunalul a apreciat că recurentul prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Astfel, dacă îndeplinirea condiției referitoare la cuantumul pedepsei este indiscutabil îndeplinită, pericolul concret pentru ordinea publică, pe care prezintă lăsarea în libertate a inculpatului recurent se deduce din natura și gravitatea faptelor presupus a fi săvârșite, din modalitatea minuțioasă în care a pus la cale fiecare demers ce ar putea alcătui latura obiectivă a infracțiunilor ce îi sunt imputate și care au produs prejudicii însemnate, unui număr mare de părți vătămate.
Pe de altă parte, nu poate fi trecută cu vederea rezonanța negativă, sentimentul de insecuritate ce-l creează în rândul societății civile acest fenomen infracțional, tot mai amplu, care afectează proprietatea, patrimoniul; toate aceste argumente întăresc convingerea că inculpatul prezintă un real pericol pentru ordinea publică, fiind pe deplin justificată soluția adoptată de prima instanță, soluție ce corespunde exigențelor consacrate de textele de lege menționate în cele ce preced.
Cât privește apărările invocate de inculpat, prin apărător, acestea nu pot fi primite, câtă vreme există indicii temeinice că recurentul a săvârșit faptele pentru care este cercetat, iar aceste fapte - astfel cum s-a arătat mai - prin natura și urmările produse sunt deosebit de grave și cunosc o creștere îngrijorătoare; de altfel, aspectele relevate de apărare pot constitui elemente posibile a fi luate în considerare în procesul de individualizare a pedepsei.
Așa fiind, Curtea, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge - ca nefondat - recursul declarat de inculpat și, având în vedere că acesta este cel care se află în culpă procesuală, îl va obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință dată în Camera de Consiliu de la 20 martie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
Obligă recurentul la 150 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei - onorar avocat oficiu - se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- -
GREFIER,
-
Red./22.04.2009
Dact./22.04.2009
Ex.2
Red.--II.
Președinte:Lefterache LaviniaJudecători:Lefterache Lavinia, Ion Tudoran Corneliu Bogdan