Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 105/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Dosar nr-. operator de date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 105/
Ședința publică din 10 decembrie 2009
Curtea compusă din:
Președinte: dr. - -, președinte secție, judecător
JUDECĂTOR 1: Doru Mercan
JUDECĂTOR 2: Dumitru Diaconu
Grefier: -
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești este reprezentat prin
Procuror: a
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de inculpat, fiul lui și, născut la data de 01 decembrie 1974, în prezent aflat în arestul INSPECTORATULUI DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A, împotriva încheierii nr. 106/CC din data de 08 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurentul inculpat, în stare de arest asistat atât de avocat ales, cât și de avocat, desemnată din oficiu pentru acesta conform delegației avocațiale nr. 4826/2009, depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, învederează apărătorului, desemnată din oficiu pentru inculpat, că delegația sa încetează prin prezentarea apărătorului ales al inculpatului.
În baza dispozițiilor art. 172 alin. 7 din Codul d e procedură penală,
apărătorul avocat ales al recurentului inculpat, ia legătura cu acesta, deoarece inculpatul se află în stare de arest.
Întrebat fiind de instanță, recurentul inculpat arată că, este de acord să dea declarație.
Curtea, procedează la ascultarea inculpatului, declarațiile acestuia fiind consemnate în scris și atașate la dosar.
Părțile prezente și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată
că nu mai au cereri prealabile de formulat.
Curtea, în raport de această împrejurare, constată cauza în stare de judecată și trece la soluționarea recursului, acordând părților prezente cuvântul asupra acestuia.
Avocat pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii cu consecința punerii în libertate a inculpatului motivat de faptul că nu mai există motive pentru prelungirea duratei arestului preventiv.
Susține în continuare că, în cauză au fost prinși alți doi inculpați, și aceea sunt adevărații infractori și numai aceia au săvârșit fapta, inculpatul nefiind vinovat. Se apreciază de parchet în propunerea de prelungire a măsurii arestării inculpatului, oportunitatea și necesitatea luării unei astfel de măsuri, în vederea bunei desfășurări a urmării penale. Critica cu privire la acest aspect este aceea că, inculpatul a fost arestat acum mai bine de 2 luni și nu mai subzistă motivele de complexitate a cauzei și celelalte motive invocate de parchet.
Arată că, la baza arestării preventive stă propunerea de arestare formulată de parchet, care trebuie să derive din actele componente ale dosarului de urmărire penală. Mai motivează parchetul că, urmărirea penală ar fi fost finalizată, dar având în vedere complexitatea cauzei a considerat că, este necesar a se propune prelungirea arestului preventiv pentru același scop.
Totodată, observă că, în cauză, având în vedere că sunt mai mulți inculpați, se analizează situația generală a acestora și nu situația personală a fiecărui inculpat. În încheierea tribunalului, se face vorbire spre exemplu despre antecedente penale, dar probabil că nu se referă la inculpatul deoarece acesta nu are antecedente penale. Astfel că, nu trebuie să se facă aprecieri asupra tuturor inculpaților ca și când ar fi o singură persoană ci trebuie analizată participația fiecăruia și persoana fiecăruia. Spre exemplu, inculpatul poate fi considerată o persoană responsabilă și susține aceasta deoarece, acesta se afla în străinătate la momentul la care, în locuința sau reședința sa de la P se efectua o percheziție domiciliară. Imediat ce a fost anunțat de familie despre acest lucru, în aceeași seară și-a rezervat bilet de întors pe ruta Italia - România și s-a prezentat imediat ce a ajuns în țară în fața organelor de cercetare penală.
Precizează că, inculpatul are familie și doi copii și și-ar dori ca de sărbători să fie acasă. Dacă va fi pus în libertate va respecta cu certitudine obligațiile ce le va stabili instanța și aceasta datorită faptului că este o persoană responsabilă.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond respingerea propunerii ca neîntemeiată, aceasta pentru lipsa temeiurilor acesteia.
În subsidiar solicită admiterea recursului, casarea încheierii tribunalului și pe fond, respingerea propunerii parchetului ca nemotivată.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingerea recursului inculpatului, ca nefondat. Criticile aduse de apărătorul inculpatului nu sunt întemeiate având în vedere că în propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive, s-a făcut vorbire despre motivele pentru care s-a solicitat acest lucru.
Corect instanța de fond a dispus admiterea propunerii și prelungirea măsurii arestului preventiv a inculpatului, motivat de faptul că mai trebuie să se depună la dosar expertiza informatică, efectuată urmare percheziției informatice a aparaturii găsite la domiciliul inculpatului.
Instanța de fond în mod corect a apreciat că pentru buna desfășurare a procesului penal se impune admiterea propunerii și prelungirea duratei arestului preventiv față de inculpat.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate, va respecta obligațiile pe care instanța le va stabili.
CURTEA
Deliberând, constată:
Prin încheierea nr.106/CC din 8 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul penal nr-, s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș și s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului, fiul lui și, născut la 1 decembrie 1974, deținut în Arestul IU. A, cu încă 30 de zile, începând cu data de 11 decembrie 2009 până la 9 ianuarie 2010.
Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut că prin încheierea nr.84/CC din 13 octombrie 2009, aceleiași instanțe, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 de zile, începând cu 13 octombrie 2009 și până la 10 noiembrie 2009, în temeiul art.148 lit.f Cod pr.penală, acesta fiind acuzat că împreună cu alți coinculpați au săvârșit infracțiunile prev. de art.24 alin.1 și 2, art.25 și art.327 din Legea nr.365/2002.
Tribunalul a apreciat că în cauză se menține temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și că se impune prelungirea acesteia.
Impotriva acestei încheieri a formulat recurs inculpatul, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică, susținându-se că nu mai există motive pentru prelungirea duratei măsurii arestării preventive.
In subsidiar, inculpatul a solicitat casarea încheierii pronunțată de tribunal iar, pe fond, respingerea propunerii parchetului, ca nemotivată.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce vor urma:
In speță, din actele și lucrările dosarului, de reține că la data de 8 octombrie 2009, s-a dispus începerea urmăririi penale față de, fiind acuzat de săvârșirea infracțiunii de falsificare și punerea în circulație a instrumentelor de plată electronică, faptă prev. de art.24 alin.1 și 2 din Legea nr.365/2002, deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, faptă prev. de art.25 din Legea nr.365/2002, și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, faptă prev. de art.27 alin.1 din Legea nr.365/2002, constând în aceea că în perioada iulie-august 2009, acesta împreună cu numiții, G și alții, au montat dispozitive de copiere a cardurilor bancare -uri, aparținând mai multor bănci, cu filiale în O, C N, G, C, S M și Târgu J, au contrafăcut carduri bancare și au efectuate retrageri frauduloase în numerar, cauzând importante prejudicii mai multor titulari de credit, cetățeni români.
Temeiul de drept al arestării preventive a fost cel prev. de art.148 lit.f Cod pr.penală.
De asemenea, din actele și lucrările dosarului, curtea reține că în noaptea de 15/16 august 2009, în municipiul Pitești, au fost prinși în flagrant inculpații și, ambii din municipiul C, având asupra lor și în autoturism carduri bancare falsificate și medii de stocare a datelor. Cu această ocazie, în urma citirii datelor înscrise pe magnetică a cardurilor, s-a constatat faptul că seriile numerice corespund unor carduri bancare emise de, BCR și Post, rezultând că datele confidențiale au fost copiate prin montarea de dispozitive la -urile situate pe raza localităților O, C N, G, C, S M și Târgu J, în perioada iulie-august 2009.
In imaginile filmate de dispozitivele instituțiilor bancare montate în acest sens la fiecare aparat în parte, rezultă că în momentul efectuării operațiunilor frauduloase, apar numiții, G, și alte persoane neidentificate.
Totodată, în autoturism au fost descoperite cărțile de identitate ale unor inculpații, și telefoane mobile, unul dintre acestea aparținând inculpatului.
De altfel, autoturismul percheziționat folosit de inculpați fusese închiriat, potrivit declarației numitului, în luna iunie 2009 lui pentru o perioadă de 3 luni.
Potrivit art.155 Cod pr.penală, arestarea inculpatului dispusă de instanță, poate fi prelungită în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
Cum în cauză se constată că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive în cazul inculpatului subzistă, apreciază că în mod corect instanța de fond a dispus prelungirea măsurii arestării preventive.
Din probele administrate până în această fază a urmăririi penale, rezultă indicii temeinice și presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi comis faptele pentru care este cercetat, fiind incidente temeiurile arestării preventive prev. de art.148 lit.f Cod pr.penală.
Imprejurarea că inculpatul susține că este nevinovat de comiterea infracțiunilor pentru care este cercetat, reprezintă o prezumție legală, respectată de autorități și care subzistă până la momentul pronunțării unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare.
In consecință, prin luarea măsurii arestării preventive și prelungirii acesteia, nu s-a înlăturat această prezumție, cui doar s-au verificat condițiile limitative prev. de art.148 și urm. Cod pr.penală, în raport de materialul probator, până în această fază a urmăririi penale.
Aprecierea probelor se va face de către instanța de fond, sub aspectul reținerii sau nu a vinovăției inculpatului.
Analizând încheierea atacată și din perspectiva art.5 din Convenție, referitor la cazurile de excepție în care poate o persoană poate fi lipsită de libertate, curtea apreciază că sunt respectate și aceste dispoziții, întrucât măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii unor noi infracțiuni, fiind necesar, astfel, apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, precum și desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
In ceea ce privește cel de-al doilea motiv de recurs invocat, respectiv nemotivarea propunerii de către procuror, curtea constată că acesta este neîntemeiat, câtă vreme propunerea conține toate elementele necesare din care rezultă necesitatea prelungirii măsurii arestării preventive, fiind respectate dispozițiile art.156 alin.1 Cod pr.penală.
Pe cale de consecință, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, curtea va respinge recursul ca nefondat, și în temeiul art.192 alin.2 Cod pr.penală, va obliga pe recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care 100 lei, reprezentând onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, reținut în Arestul A, împotriva încheierii nr.106/CC din 8 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - secția penală, în dosarul nr-
Obligă inculpatul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariu avocat din oficiu avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10 decembrie 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Elena Minodora
dr.- -
Grefier,
Red.-
Tehnored.
Ex.2
Jud.fond
16 decembrie 2009
Președinte:Doru MercanJudecători:Doru Mercan, Dumitru Diaconu, Elena Minodora
