Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 109/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Dosar nr-
820/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
Încheierea nr.109
Ședința publică din data de 10 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Daniela Panioglu
JUDECĂTOR 2: Mariana Constantinescu
JUDECĂTOR 3: Corina Ciobanu
GREFIER ---
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat prin PROCUROR.
Pe rol judecarea recursurilor declarate de recurenții-inculpați - și împotriva Încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 2.IV.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a penală, din Dosarul nr.13.523/-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurenții-inculpați, personal, în stare de arest preventiv, asistați juridic de apărător din oficiu, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.012.576/10.IV.2009, depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Recurenții-inculpați, prin apărătorul din oficiu, arată că lăsarea acestora în libertate nu mai prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, astfel că solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii de ședință și, pe fond, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Reprezentantul Ministerului Public învederează că este îndeplinită în continuare inclusiv cea de-a doua cerință prevăzută de art.148, alin.1, lit.f, Cod procedură penală, referitoare la pericolul concret pentru ordinea publică, ce rezultă din modalitatea concretă de comitere a infracțiunii de omor deosebit de grav, în scopul săvârșirii unei tâlhării, și anume în mod premeditat, organizat, prin lovituri violente aplicate unui în vârstă de 68 ani, în locuința sa, cu atât mai mult cu cât recurentul-inculpat - s-a sustras urmăririi penale, fiind prins după aproximativ o lună de la data comiterii infracțiunilor,astfel că pune concluzii de respingere, ca nefondate, a recursurilor, cu obligarea recurenților-inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Recurentul-inculpat -, personal, arată că este de acord cu concluziile apărătorului din oficiu.
Recurentul-inculpat, personal, arată că nu are nimic de adăugat.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor, constată următoarele:
Prin Încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 2.IV.2009, din Dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a II-a penală a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și, în consecință, în temeiul art.156, alin.1, Cod procedură penală, raportat la art.159, alin.7, Cod procedură penală, a dispus prelungirea duratei stării de arest preventiv a inculpaților - și, pe o perioadă de 30 zile, respectiv 7.IV.2009-6.2009, inclusiv.
În motivare, instanța de fond a arătat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive continuă să existe, respectiv atât disp. art.143, Cod procedură penală, în sensul că există indicii temeinice că inculpații au săvârșit faptele penale reținute în sarcina fiecăruia, și anume declarațiile victimei, care, fiind resuscitată, i-a recunoscut pe inculpați, coroborată cu declarațiile martorilor și cu procesele-verbale de interceptare a convorbirilor telefonice, cât și disp. art.148, alin.1, litera f, Cod procedură penală, respectiv pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, care rezultă din gravitatea faptelor penale reținute în sarcina fiecăruia, de natură a crea un sentiment de insecuritate socială, astfel că datele personale ale inculpatului, care avea un loc de muncă și nu are antecedente penale, nu reduc pericolul pentru ordinea publică. De asemenea, a arătat că prelungirea arestului preventiv este necesară pentru efectuarea unor acte de urmărire penală.
În termen legal, inculpații au declarat recursuri, pentru netemeinicie.
În motivarea orală a recursurilor, au arătat că lăsarea acestora în libertate nu mai prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Au solicitat admiterea recursurilor, casarea încheierii de ședință și, rejudecând pe fond, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Analizând actele și lucrările dosarelor, precum și încheierea de ședință recurată, atât din punct de vedere al motivului de netemeinicie invocat, cât și din oficiu, potrivit art.385/6, alin.3, Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursurile nu sunt fondate.
Astfel, Curtea reține că, prin Încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 7.II.2009, din Dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a II-a penală a dispus arestarea preventivă a inculpaților -, în temeiul art.143, Cod procedură penală, raportat la art.148, alin.1, literele a, b și f, Cod procedură penală, față de care s-a emis nr.28//7.II.2009, și, în temeiul art. 143, Cod procedură penală, raportat la art.148, alin.1, literele b și f, Cod procedură penală, față de care a fost emis nr.29//7.II.2009, fiecare pentru comiterea infracțiunilor de omor deosebit de grav, prev. de art.174-art.175, litera a-art.176, litera d, Cod penal, și de tâlhărie, prev. de art.211, alin.1, Cod penal, ambele cu aplicarea art.33, litera a, Cod penal, reținându-se în sarcina acestora că pe data de 14/15.2009, în imobilul din B,-, -.6, Sectorul VI, i-au aplicat victimei, cetățean italian, în vârstă de 68 ani, lovituri repetate în zona capului, care au condus la multiple fracturi cranio-faciale și la stop cardio-respirator, sustrăgându-i bani și bunuri.
Curtea apreciază că, deși instanța de fond a examinat în mod insuficient sesizarea, îndeosebi cu privire la dispozițiile art.148, alin.1, literele a și b, Cod procedură penală reținute în sarcina inculpatului -, precum și ale art.148, alin.1, litera b, Cod procedură penală reținute în sarcina inculpatului, măsura de prelungire a stării de arest preventiv dispusă este legală și temeinică.
Într-adevăr, este îndeplinită cerința prevăzută de art.143, Cod procedură penală, în sensul că există probe, și nu doar indicii temeinice, după cum a apreciat instanța de fond, că inculpații au comis faptele penale reținute în sarcina fiecăruia, pe care Curtea nu le va mai enumera, atâta timp cât instanța de fond, deși în mod sumar, a făcut referire la acestea, iar recurenții-inculpați nu au contestat hotărârea judecătorească din acest punct de vedere.
Curtea apreciază că pentru inculpatul - este îndeplinită cerința prevăzută de art.148, alin.1, litera a, Cod procedură penală, respectiv inculpatul s-a sustras urmăririi penale, fiind prins pe data de 6.II.2009, când, la sosirea organelor de poliție, a sărit pe geamul imobilului în care locuiește martorul, situat în B,-, -.I,.43, Sectorul VI, unde înnoptase.
De asemenea, față de ambii inculpați este îndeplinită cerința prevăzută de art.148, alin.1, litera b, Cod procedură penală, și anume există date că inculpații au încercat să zădărnicească, în mod direct sau indirect, aflarea adevărului, prin influențarea unor martori, precum martorul, care a arătat că inculpatul, concubina coinculpatului, i-a solicitat să-i spună ce a declarat la poliție, interesându-se îndeaproape de mersul urmăririi penale, în timp ce coinculpatul se ascundea.
Totodată, Curtea apreciază că pentru fiecare inculpat în parte sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art.148, alin.1, litera f, Cod procedură penală, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru fiecare dintre infracțiunile reținute în sarcina acestora este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, care rezultă atât din împrejurările în care au fost comise faptele penale reținute, mai precis în urma unei înțelegeri prealabile dintre cei doi inculpați concubini, astfel că inculpatul a răspuns anunțului de la rubrica "" a unui ziar, dat de victimă, cetățean italian în vârstă, pe care, în scopul deposedării sale de bani și bunuri, au lovit-o cu brutalitate în apartamentul închiriat de aceasta, cât și din datele personale ale inculpaților -, care, la vârsta sa de 34 ani, nu are ocupație sau un loc de muncă, în schimb are antecedente penale, fiind condamnat definitiv, prin 4 sentințe penale diferite, la pedepse cu închisoarea, pentru comiterea unor infracțiuni de furt calificat, de tâlhărie și de trafic de stupefiante, și, care, la vârsta sa de 35 ani, deși este administrator la " Class", întreține o relație de concubinaj nocivă cu inculpatul -, așa încât se justifică temerea că, puși în libertate, inculpatul -, susținut material și moral de concubina sa, va comite, cu ușurință, alte fapte de natură penală, pentru a obține, în acest mod, venituri materiale.
Tocmai din aceste puncte de vedere, Curtea apreciază că este îndeplinită cerința prevăzută de art.136, alin.1, Cod procedură penală, și anume prelungirea duratei stării de arest preventiv este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, în sensul finalizării, în bune condiții, a urmăririi penale.
În consecință, Curtea, în temeiul art.385/15, punctul 1, litera b, Cod procedură penală, va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenții-inculpați - și împotriva Încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 2.IV.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a penală, din Dosarul nr.13.523/-, iar, în temeiul art.192, alin.2 și alin.4, Cod procedură penală, va obliga pe fiecare dintre recurenții-inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care suma de 200 lei, câte 100 lei pentru fiecare recurent-inculpat, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
În temeiul art. 385/15, punctul 1, litera b, Cod procedură penală, respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenții-inculpați - și împotriva Încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 2.IV.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a penală, din Dosarul nr.13.523/-.
În temeiul art.192, alin.2 și alin.4, Cod procedură penală, obligă pe fiecare recurent-inculpat la plata sumei de câte 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei pentru fiecare recurent-inculpat, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 10.IV.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
-
Red. și dact.: jud.
-Secția a II-a penală: -.
3 ex.
Președinte:Daniela PaniogluJudecători:Daniela Panioglu, Mariana Constantinescu, Corina Ciobanu
