Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 1121/2008. Curtea de Apel Timisoara

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMI ȘOARA

SECȚIA PENAL operator 2711

DECIZIE Nr. 1121

Ședința public de la 04 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Anca Nacu

JUDECTOR: - -

JUDECTOR: - -

GREFIER:

Pe rol se afl soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr.170/CC/21.11.2008 pronunțat de Tribunalul Timi ș în dosar nr-.

La apelul nominal fcut în ședința public, se prezint inculpatul recurent în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales.

Procedura de citare legal îndeplinit.

Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul T Serviciul teritorial Timi șoara.

S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, dup care, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constat recursul în stare de judecat și acord cuvântul pentru dezbateri.

Aprtorul inculpatului recurent a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii pronunțat de Tribunalul Timi ș, iar pe fond respingerea cererii de prelungire a msurii arestrii preventive, având în vedere c cererea formulat de T nu întrunește cerințele prevzute de lege, nefiind întrunit condiția esențial prev. de art. 148 lit.f Astfel C.P.P. nu exist probe certe din care s rezulte c lsarea în libertate a inculpatului prezint pericol concret pentru ordinea public, acuzarea nu a fcut dovada pericolului concret ci doar o înșiruire a actelor de urmrire penal ce urmeaz a fi efectuate în cauz. A mai artat c fapta inculpatului nu prezint pericol social, acesta nu a avut nici o legtur cu fabricarea monedei false și nici nu a participat la punerea acestei monede falsificate în circulație, a fcut doar parte din anturajul fratelui su care desfșura astfel de activitți, astfel c inculpatul nu a desfșurat activitți care s se circumscrie în sfera art. 282 alin.2.Cod Penal Referitor la persoana inculpatului a artat c acesta nu are antecedente penale și este la primul impact cu legea penal.

Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului apreciind c temeiurile care au stat la baza arestrii preventive și mai apoi la prelungirea acestei msuri subzist și în prezent, iar pericolul concret pentru ordinea public rezult din materialul probator administrat.

Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt a susține concluziile aprtorului su, artând c nu a pus în circulație moned falsificat și nu prezint pericol social.

CURTEA

Deliberând asupra recursului, constat urmtoarele:

Prin încheierea penal nr. 170/CC/ 21.11.2008 pronunțat de Tribunalul Timi ș în dosar nr-, în baza art. 159 Cod procedur penal, s-a admis propunerea de prelungire a msurii arestrii preventive formulat de Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat și Terorism - Serviciul teritorial Timi șoara și în consecinț s-a dispus prelungirea msurii arestrii preventive faț de inculpații, -, pentru o perioad de 30 zile, începând cu data de 24.11.2008 pân la data de 23.12.2008.

Pentru a pronunța aceast încheiere, Tribunalul Timi șar eținut urmtoarele:

Prin propunerea înregistrat la Tribunalul Timi ș la data de 19.11.2008 sub nr. dosar -, Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat și Terorism - Serviciul teritorial Timi șoara, a solicitat prelungirea arestrii preventive cu 30 de zile, începând cu data de 24.11.2008 pân la data de 23.12.2008, faț de inculpați, cu motivarea c inculpații fac parte dintr-un grup infracțional organizat, format din mai multe persoane, ce se ocup cu falsificarea și plasarea pe teritoriul României de moned național, în special din cupiura de 100 RON.

Prin încheierea nr.140/CC/28.09.2008 pronunțata in dosarul nr- s-a dispus arestarea preventiva a inculpaților, eliberându-se mandatele de arestare preventiva nr. 77,78,79, 80 și 81.

Prin încheierea nr. 156/24.10.2008 pronunțat de Tribunalul T în dosar nr- s-a dispus prelungirea msurii arestrii preventive cu 30 de zile, de la data de 26.10.2008 pân la data de 24.11.2008.

Faț de toate persoanele mai sus menționate exist probe și indicii temeinice de svârșire a infracțiunilor artate, ceea ce rezult din procese-verbale de consemnare convorbirilor telefonice dintre aceștia, procese - verbale și imagini rezultate în urma punerii în aplicare autorizației de interceptare audio-video în mediu ambiental, procese-verbale de percheziție domiciliar și de constatare a infracțiunii flagrante, declarații ale investigatorului, colaboratorului sub acoperire și martorilor, precum și din propriile declarații ale inculpaților.

Pe parcursul urmririi penale au fost identificate si audiate și alte persoane care au legtur cu grupul infracțional organizat din aceasta cauz, faț de aceștia fiind început urmrirea penal, cercetrile urmând continua.

S-a mai artat c în cauz, pân în prezent, urmrirea penal nu a putut fi finalizat, urmând a fi identificate și alte persoane care au legtur cu grupul infracțional cercetat în prezentul dosar, persoane despre care exista date de identificare îns se intimpin dificultți în identificarea și prezentarea acestora pentru audieri. In cauz se încearc crearea unei imagini de ansamblu asupra efectelor pe care le-a produs activitatea infracțional a persoanelor cercetate in prezenta cauza în întreaga țar, având in vedere ca bancnotele de cupiura de 100 RON, falsificate și puse în circulație de membrii rețelei se regsesc pe întreg teritoriul trii.Se așteapt totodat rspuns la constatarea tehnico-științific dispus cu privire la bancnotele identificate cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate în dosar.

S-a mai artat c se impune prelungirea arestrii acestora, întrucât inculpații au svârșit o infracțiune pentru care pedeapsa închisorii este mai mare de 4 ani și exist probe certe c lsarea lor în libertate prezint un pericol concret pentru ordinea public, ținând seama de cantitatea foarte mare de moned național falsificat și pus în circulație și de aria vast pe care s-a întins activitatea infracțional a grupului. Astfel, apreciaz c impactul pe care l-a produs activitatea infracțional a membrilor grupului asupra societții este deosebit de puternic, statul fiind obligat în asemenea cazuri s ia msuri de prevenire și combatere a unor astfel de fenomene.

Potrivit dispozițiilor art.155 în C.P.P. cursul urmririi penale, arestarea inculpatului poate fi prelungit dac temeiurile care au determinat arestarea inițial impun în continuare privarea de libertate sau exist temeiuri noi care s justifice privarea de libertate.

Având în vedere probele administrate în cursul urmririi penale, respectiv declarațiile inculpaților, declarațiile martorilor, procesele verbale de percheziție domiciliar și de constatare a infracțiunii flagrante, procesele verbale de consemnare a convorbirilor telefonice dintre inculpați, procese-verbale și imagini rezultate în urma punerii în aplicare a autorizației de interceptare audio-video în mediu ambiental, declarații ale investigatorului, colaboratorului sub acoperire, din care rezult suficiente indicii rezonabile referitoare la posibilitatea ca inculpații s fie implicați în comiterea a unor fapte prevzute de legea penal și sancționate cu închisoarea mai mare de 4 ani, instanța constat c temeiurile care au determinat arestarea preventiv nu s-au modificat, justificând în continuare privarea de libertate a inculpaților.

Așa cum a subliniat Curtea European a Drepturilor Omului în cauza Kemmache împotriva Franței, în situația în care msura arestrii preventive a fost dispus pentru protejarea ordinii publice, aceasta este legitim doar atâta timp cât ordinea public este efectiv amenințat.

Noțiunea de "probe" c lsarea în libertate a inculpaților prezint un pericol concret pentru ordinea public, nu poate fi interpretata în sensul c ar avea ca obiect împrejurri petrecute sau pe cale s se petreac cu certitudine, care duc la dovedirea vinovției într-un proces penal.

Aceast noțiunea prevzut de art. 148 lit. f C.P.P. are în vedere datele existente în dosarul cauzei care permit a se trage concluzia c inculpații cercetați în stare de libertate ar prezenta un pericol pentru ordinea public, pericol ce poate s se concretizeze nu doar în vreo atitudine violent sau potențial infracțional pe viitor a inculpaților, ci si în starea de nesiguranț, de neliniște ce s-ar putea crea în conștiința social prin lsarea acestora în stare de libertate.

În prezenta cauz, prima instanț a avut în vedere gravitatea infracțiunilor svârșite de inculpați, numrul persoanelor implicate, modalitatea în care aceștia au acționat, urmarea care s-a produs și care s-ar fi putut produce, atingerea grav adus relațiilor de încredere în autenticitatea și valabilitatea monedei naționale, care sunt tot atâtea elemente ce indic starea de temere și nesiguranț ce s-ar crea pentru societate în cazul cercetrii acestora în stare de libertate.

Pân la acest moment procesual, nu au intervenit temeiuri noi care sa justifice cercetarea inculpaților în stare de libertate, iar temeiurile avute în vedere la luarea msurii subzist și în prezent.

Atitudinea sincer a inculpaților și împrejurarea c aceștia nu au antecedente penale sunt împrejurri ce urmeaz a fi avute în vedere la individualizarea pedepsei, ele nefiind suficiente pentru a ajunge la concluzia c lsarea in libertate a inculpaților nu prezint pericol concret pentru ordinea public, infracțiunea svârșit de aceștia fiind de un pericol ridicat, tulburarea pentru ordinea public fiind grav prin amploarea și consecințele pe care circulația bancnotelor falsificate le produce în rândul populației.

Împotriva încheierii penale pronunțat de Tribunalul Timi ș la data de 21.11.2008 în dosarul nr-, a declarat recurs inculpatul, în termen legal, înregistrat la Curtea de APEL TIMI ȘOARA la data de 2.12.2008.

Recursul nu a fost motivat în scris, ci cu ocazia susținerii orale a acestuia.

Analizând legalitatea și temeinicia încheierii penale recurate prin prisma motivelor de recurs precum și din oficiu conform art. 3856alin. 3.pr.pen. instanța de recurs apreciaz c în mod judicios s-a prelungit msura arestrii preventive a inculpatului, în deplin concordanț cu dispozițiile art. 159. precum și art. 5 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, recursurile fiind nefondat pentru urmtoarele considerente:

Din probatoriul administrat în cauz pân în acest moment procesual se constat c temeiurile faptice ce au fost avute în vedere la luarea msurii arestrii preventive faț de inculpat, continu s subziste, acestea nefiind înlturate de actele depuse la dosar și declarațiile martorilor. Pe de alt parte, instanța de recurs reține și c potrivit dispozițiilor art. 681.C.P.P. art. 139 și 160 C.P.P. msurile preventive necesit existența presupunerii rezonabile privind svârșirea faptelor imputate inculpatului, iar faț de probatoriul administrat pân în acest moment nu exist date care s conduc la concluzia c msura arestrii preventive dispus faț de inculpat ar fi fost luat cu înclcarea prevederilor legale sau c nu mai exist temeiuri care s justifice menținerea acesteia. Totodat, împotriva inculpatului continu s-și gseasc incidența dispozițiile art. 148 lit. f) din Codul d e procedur penal (acuzele ce planeaz asupra acestora vizeaz infracțiuni ce sunt sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lsarea în libertate a inculpatului prezint pericol concret pentru ordinea public, date fiind circumstanțele reale reținute drept cadru al comiterii faptelor în actul de sesizare a instanței, natura infracțiunii, circumstanțele personale ale inculpaților).

În ce privește respectarea dreptului la libertate al inculpatului, este adevrat c detenția preventiv trebuie s aib un caracter excepțional, starea de libertate fiind starea normal - și ea nefiind admis s se prelungeasc dincolo de limitele rezonabile - independent de faptul c ea se va computa sau nu din pedeaps, îns în jurisprudența constant a Curții Europene a Drepturilor Omului, aprecierea limitelor rezonabile ale unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecrui caz, pentru a vedea în ce msur "exist indicii precise cu privire la un interes public real care, fr a fi adus atingere prezumției de nevinovție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecrii în stare de libertate". Prin urmare, instanța este obligat s vegheze la un just echilibru între msura privrii de libertate pe de o parte și interesul public de protecție a cetțenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de svârșire al faptei cu privire la care exist indicii c a avut loc cu participarea inculpatului și din consecințele acesteia. În condițiile speței, la acest moment interesul general prevaleaz în raport cu interesul inculpatului de a fi pus în stare de libertate.

Astfel fiind, în baza art. 38515pct. 1 lit. b va C.P.P. respinge recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii penale nr. 170/CC din 21.11.2008 pronunțat de Tribunalul Timi ș în dosarul nr-.

Vzând dispozițiile art. 192 alin. 2.proc.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art.38515pct.1 lit.b p Cod Penal respinge recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr.170/CC/21.11.2008 pronunțat de Tribunalul Timi ș în dosar nr-.

În temeiul art.192 al.2 p Cod Penal oblig inculpatul la plata sumei de 60 lei cheltuieli judiciare ctre stat în recurs.

Definitiv.

Pronunțat în ședința public din 04 2008.

Președinte, Judector, Judector,

Grefier

Red.AN/12.12.08

Tehnored AJ/15.12.08

Prima instanț: Trib. T-

Președinte:Anca Nacu
Judecători:Anca Nacu, Ion Dincă, Codrina Iosana

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 1121/2008. Curtea de Apel Timisoara