Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 123/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 123/
Ședința publică de la 17 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Uzună
JUDECĂTOR 2: Eleni Cristina Marcu
JUDECĂTOR 3: Viorica
Grefier -
Cu participarea Ministerului Public prin
Procuror -
S-au luat în examinare recursurile penale declarate de inculpațiiși- ambii deținuți în Arestul C, împotriva încheierii de ședință nr. 121 din 13 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, având ca obiect prelungire arestare preventivă.
În conformitate cu disp. art. 297 cod pr. penală, la apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurentul inculpat în stare de arest și asistat de avocat din oficiu in baza împuternicirii avocațiale nr. 5195/2009, emisă de Baroul Constanța și recurentul inculpat, în stare de arest și asistat de avocat din oficiu in baza împuternicirii avocațiale nr. 5196/2009, emisă de Baroul Constanța.
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea disp. art. 176-181 cod pr. penală.
Recurenții inculpați și, având pe rând cuvântul, arată că își mențin recursurile declarate în cauză.
Curtea, procedează la audierea recurenților inculpați și, cele declarate fiind consemnate în procesele verbale atașate la dosarul cauzei.
În conformitate cu disp. art. 301 cod pr. penală, părțile prezente, arată că nu au excepții de ridicat și nici cereri de formulat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, potrivit disp. art. 302 cod pr. penală, constată îndeplinite cerințele art. 38511cod pr. penală, și acordă cuvântul pentru dezbateri, în ordinea prev. de art. 38513cod pr. penală.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului declarat de recurentul inculpat împotriva încheierii din 13 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, întrucât nu se face vinovat de comiterea faptelor ce i se rețin în sarcină, el nu a recunoscut săvârșirea faptei deși la momentul luării măsurii arestării inculpatul a recunoscut faptele ce i se rețin în sarcină iar față de împrejurarea că este tânăr, nu are antecedente penale și că în cauză au fost administrate un număr suficient de probe, ce nu mai impun prelungirea măsurii arestării preventive, acesta putând fi judecat în stare de libertate.
Avocat, pentru recurentul inculpat, arată că inculpatul este beneficiar al prezumției de nevinovăție până la pronunțarea unei soluții de condamnare definitivă și că motivația instanței de fond că este justificată prelungirea duratei măsurii arestării preventive dispuse în cauză, cu privire la întocmirea rapoartelor de constatare medico - legală de necropsie, este una pur formală, aceste rapoarte putând fi făcute și fără ca inculpatul să fie în stare de arest preventiv, și solicită admiterea recursului cu consecința punerii în libertate a recurentului inculpat.
Procurorul având cuvântul solicită respingerea ambelor recursuri declarate de inculpații și.
Cu privire la recursurile declarate în cauză de către cei doi inculpați arată că, având în vedere că prin încheierea Tribunalului Constanța din data de 13 noiembrie 2009, instanța de fond a apreciat în mod corect că se impune prelungirea duratei arestării preventive a celor doi inculpați, dată fiind complexitatea și amploarea redactării celor două rapoarte de necropsie, efectuarea de către Inspectoratul General al Poliției Române a raportului de constatare tehnico - științifică biocriminalistică genetică, infracțiunile deosebit de grave reținute în sarcina inculpaților,numărul mare de lovituri aplicate unor persoane în vârstă din locuința cărora au sustras bunuri, culminând cu incendierea locuinței.
De asemenea, atitudinea oscilantă a celor doi inculpați, inculpatul, la luarea măsurii arestării preventive a recunoscut comiterea faptelor ce i se rețin în sarcină, ca apoi să nu mai recunoască comiterea acestora, este de natură impune respingerea recursurilor declarate de inculpați și menținerea ca legală și temeinică a încheierii nr.121 a Tribunalului Constanța.
Recurentul inculpat in ultimul cuvânt arată că lasă la aprecierea instanței.
Recurentul inculpat în ultimul cuvânt arată că nu este de acord cu prelungirea duratei măsurii arestării preventive.
CURTEA
Cu privire la recursurile penale de față, constată următoarele;
Prin încheierea nr. 212 din 13 noiembrie 2009, Tribunalul Constanțaa admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța și în temeiul art. 155 și următoarele cod procedură penală a dispus, prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului, fiul lui și -, născut la data de 05.02.1986 și ( fiul lui și, născut la data de 14.04.1991, pe timp de 30 de zile, începând cu data de 18.11.2009 până la data de 17.12.2009, inclusiv.
Pentru a se pronunța în sensul celor menționate, Tribunalul a reținut următoarele;
"Verificând actele și lucrările dosarului, instanța constată că măsura arestării preventive a celor doi inculpați a fost luată și, ulterior, prelungită în condiții de legalitate și temeinicie, cu respectarea dispozițiilor art.143 și art.148 Cod de procedură penală.
Potrivit art.155 alin.1 Cod de procedura penala, arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
Examinând întregul material probator existent la dosar, prin prisma dispozițiilor mai sus enunțate, instanța constată că propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Astfel, în cauză suntindicii temeinicecare justifică presupunerea rezonabilă că inculpații au comis faptele de natură penală pentru care sunt cercetați, fiind, așadar, îndeplinite în cauză exigențele impuse de art.143 în referire la cele prevăzute de art.681Cod de procedură penală.
Cu ocazia cercetării la fața locului, cele două victime au fost găsite ambele cu gâtul tăiat și cu numeroase alte plăgi tăiate-înțepate pe corp, partea vatamată fiind descoperită într-o cameră din locuința incendiată, pe J arsă, iar soțul în curte, într-o de sânge, existând o de de sânge de la ușa casei și până la locul unde se afla acesta.
În cursul cercetărilor, atât fiica, cât și ginerele victimelor, respectiv numiții și au relatat că la verificarea camerei nearse au constatat lipsa a două bidoane tip, cu eticheta " PLATĂ DE ", ambele cu un conținut total de aproximativ 10 litri de vin roșu.
În urma verificărilor efectuate, într-o metalică de la stâna de oi și capre a numitului, situată în extravilanul comunei, unde locuiau și munceau cei doi inculpați, a fost găsit un bidon tip de 10 litri cu, cu eticheta " PLATĂ DE ", care emana un miros specific vinului și despre care inculpații au afirmat că a conținut vin roșu, adus de către inculpatul, existând astfel bănuiala că ar putea proveni de la locuința victimelor.
În consecință, bidonul respectiv, împreună cu obiectele de îmbrăcăminte ale victimelor și alte copuri delicte găsite în locuința acestora au fost trimise la Institutul de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, în vederea efectuării unei constatări tehnico-științifice biocriminalistice (ADN).
Fiind audiați, inițial cei doi inculpați au disimulat adevărul, ulterior motivându-i atitudinea nesinceră prin temerea că vor suporta răzbunarea consătenilor celor două victime.
Din declarațiile martorilor, și a rezultat că în noaptea de 01/02.08.2009, în jurul orelor 03.00 - 03.30, cei doi inculpați, aflați într-o stare de ebrietate avansată, au părăsit barul " crow", îndreptându-se spre locuința victimelor.
La data de 20.08.2009, când organele de poliție l-au contactat pe inculpatul în vederea testării la poligraf, dându-și seama că nu mai pot ascunde adevărul, ambii inculpați au comunicat organelor de poliție că doresc să se predea, deoarece sunt autorii dublului asasinat.
Prin urmare, inculpații au relatat modul și împrejurările în care au comis faptele, declarațiile acestora coroborându-se cu rezultatele cercetărilor de la fața locului și cele ale necropsiilor.
Astfel, inculpații au arătat că, fiind în stare avansată de ebrietate, au intrat în locuința victimelor cu intenția de a sustrage băuturi alcoolice, însă când au fost surprinși răscolind prin casă au luat hotărârea comună să le ucidă pe acestea, așa încât inculpatul a ucis-o prin aplicarea mai multor lovituri pe victima, iar inculpatul l-a ucis pe în același mod, fiecare folosindu-se de propriul briceag.
După uciderea victimelor, inculpații au incendiat locuința, pentru a-și acoperi urmele, iar la plecare au luat un bidon de 10 litri cu vin roșu.
Cu ocazia reaudierii, martorul, care în declarația olografă dată în faza actelor premergătoare îi protejase pe cei doi inculpați, a precizat că inculpatul îl rugase să disimuleze adevărul despre orele critice în care fuseseră comise faptele, deși în dimineața respectivă îi văzuse pe cei doi venind spre dimineață la, pe rând, iar pe inculpatul având asupra sa bidonul de 10 litri cu vin roșu.
Prin ordonanțele din 24.08.2009 ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanțaa fost dispusă efectuarea expertizei psihiatrice asupra fiecărui inculpat, prin rapoartele de expertiză psihiatrică nr.A- și nr.A-, ambele din 30.09.2009, concluzionându-se că aceștia prezintă diagnosticul de tulburare de personalitate de tip antisocial, că păstrează capacitatea psihică de apreciere a conținutului și consecințelor faptelor lor și că au discernământul păstrat în raport cu faptele pentru care sunt cercetați.
Din perspectivatemeiurilor care au determinat arestarea, tribunalul reține că și la acest moment procesual subzistă motivele avute în vedere la luarea măsurii, fiind întrunite cumulativ cele două cerințe prevăzute de art.148 alin.1 lit.f Cod de procedură penală, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care inculpații sunt cercetați este închisoarea mai mare de 4 ani și sunt date certe că lăsarea în libertate a acestora ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
Acest pericol este evidențiat nu numai prin prisma datelor ce caracterizează persoana celor doi inculpați și conduitei procesuale oscilante, ci și în raport de gradul de pericol social al infracțiunilor pentru care aceștia sunt cercetați și care este unul deosebit de ridicat, față de consecințele produse, constând în suprimarea vieții a două persoane octogenare, lipsite de posibilități reale de apărare, în scop de jaf, prin comiterea unor acte ce denotă ferocitatea, lipsa de empatie față de suferința victimelor și lipsa oricărui respect față de o valoare socială supremă, cum este viața persoanei.
Prin urmare, deși inculpații sunt la primul conflict cu legea penală, gradul deosebit de ridicat de pericol social al faptelor săvârșite nu poate fi desconsiderat, având în vederenatura acestora, modul și împrejurările concrete în care prezumtivii autori au acționat(prin aplicarea unor multiple lovituri cu corp tăietor-înțepător pe întreaga suprafață a corpului celor două victime, provocându-le grave leziuni ce au condus la deces),scopul urmărit, constând în sustragerea de bunuri din locuință și, ulterior incendierea acesteia pentru acoperirea urmelor,rezonanța socială negativă, având în vedere caracterul atroce al faptelor imputate,sentimentul de insecuritate ce s-ar crea în rândul colectivității și neîncrederea în autoritățile judiciare care concură la înfăptuirea justiției, prin lăsarea în libertate a inculpaților.
Nu trebuie nici faptul că, dat fiind specificul rezonanței sociale pe care îl provoacă în mod obișnuit aceste fapte, mai ales în mediul rural, lăsarea în libertate a inculpaților ar putea crea condiții favorizante pentru acțiuni vindicative din partea rudelor, apropiaților victimelor și ale persoanelor din colectivitatea în care a avut loc evenimentul.
În sfârșit, necesitatea prelungirii duratei măsurii arestării preventive a celor doi inculpați este justificată prin faptul că urmărirea penală nu a fost încă definitivată, impunându-se completarea materialului probator cu rapoartele de constatare medico-legală de necropsie, care urmează să fie întocmite de Serviciul de Medicină Legală C și rapoartele de constatare tehnico-științifică biocriminalistică genetică care urmează să fie întocmite de Institutul de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.
Având în vedere considerentele expuse mai sus, împrejurarea că definitivarea urmăririi penale a fost întârziată de factori obiectivi, mai presus de culpa organului judiciar, în raport și dispozițiile art.136 din Codul d e procedură penală, pentru buna desfășurare a urmăririi penale se impune prelungirea duratei măsurii arestării preventive față de ambii inculpați, sens în care se va admite propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța."
Împotriva încheierii nr. 121 din 13 noiembrie 2009 Tribunalului Constanța au declarat recurs, în termen legal, inculpații și, criticând- pentru netemeinicie și nelegalitate.
În esență, ambii inculpați recurenți au susținut că, nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, față de împrejurarea că, probele ce mai sunt de administrat pentru definitivarea urmăririi penale, nu pot fi influențate de ei iar pericolul social concret pentru ordinea publică s-a estompat prin trecerea timpului.
În concluzie, inculpații - recurenți au solicitat admiterea recursurilor, casarea încheierii nr. 121/13.11.2009 a Tribunalului Constanța și urmare rejudecării să se respingă propunerea de prelungire a măsurii arestării prventive.
Examinând încheierea recurată în lumina criticilor din recursurile inculpaților și, a probatoriului administrat până în prezent, cât și din oficiu, î limitele prevăzute de art. 3856.C.P.P. curtea constată că este legală și temeinică iar recursurile nefondate pentru următoarele motive;
Inculpații - recurenți sunt cercetați pentru săvârșirea în concurs rela a infracțiunilor de omor deosebit de grav, tâlhărie și distrugere, prevăzute de art.174 raportat la art.176 lit.a, b și d Cod penal; art. 211 al.1 și 2 lit.b și al.21lit.a, b și c Cod penal și respectiv de art. 217 al.1 și 4 Cod penal, infracțiuni ce sunt pedepsite de lege cu închisoare mai mare de 4 ani.
Potrivit actelor și lucrărilor dosarului existente până în prezent, curtea constată că, în cauză există indicii temeinice dar și probe care susțin presupunere rezonabilă că inculpații și, au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați penal. În aceeași ordine de idei este relevantă recunoașterea faptelor de către inculpatul, dar și atitudinea oscilantă a inculpatului, care după ce a recunoscut săvârșirea faptelor a revenit negându-le, fără o motivație temeinică.
concretă pentru ordinea publică a persoanei inculpaților rezidă din modalitatea în care se pretinde că au fost săvârșite faptele, de urmările produse( suprimarea vieții a două persoane în scopul jafului) de violența și lipsa de scrupule cu care se pretinde că au acționat cei doi, precum și de rezonanța socială negativă creată în rândul comunității în care s-au săvârșit faptele și sentimentul de insecuritate indus tuturor membrilor societății.
Raportat la cele ce preced,curtea constată că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților recurenți în conformitate cu prevederile art. 148 lit.f Cod procedură penală.
În momentul de față urmărirea penală nu este definitivată, fiind necesar se administra proba cu rapoartele finale de constatare medico - legală de necropsie a victimelor și, în condițiile în care temeiurile arestării preventive subzistă, curtea constată că, sunt îndeplinite și cerințele art. 136 al.1Cod procedură penală, în sensul că pentru a asigura buna desfășurare procesului penal se impune prelungirea arestării preventive inculpaților recurenți.
În condițiile în care arestarea preventivă a inculpaților recurenți datează din 21 august 2009 nu se poate susține cu temei că rezonanța socială negativă a faptelor în rândul comunității în care s-au săvârșit acestea s-a estompat.
De asemenea, prezumția de nevinovăție de care beneficiază, până la o eventuală condamnare definitivă inculpații, nu exclude luarea măsurilor preventive, dacă sunt îndeplinite cerințele legale pentru acestea.
Constatând netemeinicia criticilor din recursurile inculpaților și HG, și cum în urma examinării din oficiu a încheierii tribunalului nu s-au identificat alte motive de reformare a acesteia se vor respinge ca nefondate recursurile.
În temeiul art. 189 cod pr. penală, onorariile avocaților din oficiu,în sumă de câte 100 lei fiecare se vor plăti din fondul în favoarea Baroului C, pentru avocații și.
Văzând și dispozițiile art. 192 al.2 cod procedură penală, curtea îi va obliga pe recurenți să plătească statului câte 200 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
În baza art. 38515alin.1 pct.1 lit.b Cod procedură penală,
Respinge ca nefondate, recursurile formulate de recurenții inculpați HG,( fiul lui și, născut la data de 05.02.1986) și ( fiul lui și -, născut la data de 14.0.4.1991) ambii deținut în Arestul IPJ C, împotriva încheierii de ședință nr. 121 din 13 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-
În baza art. 192 alin.2 cod procedură penală.
Obligă recurenții la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 200 lei fiecare.
În baza art.189 cod procedură penală.
Onorariile avocați oficiu, în cuantum de câte100 lei, se vor avansa din fondurile MJ, în favoarea avocat și.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17 noiembrie 2009.
PREȘEDINTELE COMPLETULUI, JUDECĂTORI
Judecător - - -
-
Red Jud LV 18.11.2009 GREFIER,
Jud fond C
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
- SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE -
Dosar nr-
Data: 14 iunie 2009
CĂTRE,
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA
Vă înaintăm alăturat dosarul de urmărire penală nr.368/P/2009, privind pe inculpații,
Dosarul are 15 volume.
PREȘEDINTE DE COMPLET, GREFIER,
-
Președinte:Maria UzunăJudecători:Maria Uzună, Eleni Cristina Marcu, Viorica
