Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 1241/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 1241
Ședința publică de la 18 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ion Dincă
JUDECĂTOR 2: Florin Popescu
JUDECĂTOR: G -
GREFIER: - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul DIICOT - Serviciul Teritorial Timișoara.
Pe rol se află judecarea recursurilor formulate de inculpații și, împotriva încheierii penale nr. 155/CC/15.12.2009 a Tribunalului Timiș, pronunțată în dosar nr-
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă: inculpatul personal, în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales -, inculpatul, personal, în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Apărătorul ales al inculpatului, solicită admiterea recursului, desființarea încheierii prin care s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive, revocarea acestei măsuri și cercetarea în stare de libertate, a inculpatului.
Apărătorul ales al inculpatului, solicită admiterea recursului, deoarece nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, respectiv art.148 lit.f C.P.P. a recunoscut faptele, nu are antecedente penale, din procesul verbal de prindere în flagrant nu rezultă faptul că asupra inculpatului s-ar fi găsit bani sau droguri, nu prezintă pericol social concret pentru ordinea publică, aplicarea unei alte măsuri cu caracter preventiv, respectiv înlocuirea măsurii arestării preventive cu interdicția de a nu părăsi localitatea sau țara.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursurilor, ca nefondate, încheierea recurată este temeinică și legală, solicitând menținerea ei și menținerea stării de arest preventive, deoarece subzistă în continuare temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri.
Inculpatul, având cuvântul, solicită admiterea recursului, deoarece nu prezintă pericol social concret pentru ordinea publică.
Inculpatul, având cuvântul, solicită admiterea recursului, deoarece nu prezintă pericol social concret pentru ordinea publică.
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin încheierea penală nr. 155/CC/15.12.2009 a Tribunalului Timiș, pronunțată în dosar nr-, în baza art. 155, 156 și 159 Cod procedură penală, a fost admisă propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive privind pe inculpați și, formulată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Timiș.
S-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpații:, arestat preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr. 95/24.11.2009 emis de Tribunalul Timiș și, arestat preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr. 96/22.05.2009 emis de Tribunalul Timiș; măsura fiind luată pentru ambii inculpații pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 23.12.2009 până la data de 21.01.2010 inclusiv.
A fost respinsă cerererea de înlocuire a măsurii arestării preventive formulată de inculpați prin apărători aleși, cu o altă măsură, respectiv de a nu părăsi localitatea sau țara.
Pentru a se poronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin propunerea nr. 217/D/P/2009 din data de 14.12.2009, înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș la data de 14.12.2009 sub număr unic de dosar -, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoaraa solicitat prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpații și, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 23.12.2009 până la data de 21.01.2010.
În motivarea propunerii, s-a arătat că inculpații și, sunt cercetați sub aspectul comiterii infracțiunii de trafic de droguri de risc, faptă prevăzut și pedepsită de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, reținându-se în sarcina acestora că, în seara zilei de 23.11.2009 în jurul orelor 19,3o, inculpatul a intermediat inculpatului, punerea în vânzare către colaboratorul acoperit, a cantității de 750 gr. de cannabis, contra sumei de 4.900 Euro, fiind surprins în flagrant.
S-a mai arătat că prin încheierea penală nr. 147/CC/24.11.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- s-a luat măsura arestării preventive față de inculpați, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 95/24.11.2009, pentru inculpatul și mandatul de arestare preventivă nr.96/24.11.2009, pentru inculpatul, pentru ambii pe o perioadă de 29 de zile.
Ministerul Public apreciază că se impune prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpați pentru o perioadă de 30 de zile, avându-se în vedere necesitatea continuării urmăririi penale în cauză sub aspectul identificării tuturor persoanelor care au legătură cu această infracțiune și având în vedere că din discuțiile lor ar reieși că ar avea și alte cantități de rezină de cannabis ascunsă în perimetrul locuinței, urmând a se efectua următoarele acte procedurale: reaudierea colaboratorului acoperit și investigatorului acoperit de către procuror, obținerea raportului de constatare tehnico-științifică, precum și prezentarea materialului de urmărire penală.
Totodată, solicită a se avea în vedere și prev. art. 5 al. 3 din CEDO, precum și cauzele Lettelier contra Franței, și Muray contra Marii Britanii prin care s-a admis posibilitatea detenției preventive a unei persoane în vederea protejării ordinii publice atunci când prin gravitatea faptei și reacția particulară a ordinii publice o anumită infracțiune poate suscita o tulburare a acestei ordini publice. De asemenea, apreciază că impactul pe care l-a produs activitatea infracțională a inculpaților asupra societății este deosebit de puternic, statul fiind obligat în asemenea cazuri să ia măsuri de preventive și combatere a unor astfel de fapte.
În probațiune a fost atașat dosarul de urmărire penală nr. 217/D/P/2009 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoara.
Analizând cererea de prelungire din perspectiva actelor și lucrărilor dosarului de urmărire penală, prima instanță a reținut următoarele:
Prin ordonanța nr. 217/D/P/2009 din data de 24.11.2009, Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoaraa dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, reținându-se în sarcina acestuia că în seara zilei de 23.11.2009, în jurul orelor 19,3o a pus în vânzare către colaboratorul acoperit, prin intermediul inculpatului, cantitatea de 750 gr. rezină de cannabis, contra sumei de 4.900 Euro, fiind surprins în flagrant.
Prin aceeași ordonanță din data de 24.11.2009, Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoaraa dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, reținându-se în sarcina acestuia că în seara zilei de 23.11.2009, în jurul orelor 19,3o a intermediat inculpatului, punerea în vânzare către colaboratorul acoperit, prin intermediul inculpatului cantitatea de 750 gr. rezină de cannabis, contra sumei de 4.900 Euro, fiind surprins în flagrant.
Prin încheierea penală nr. 147/CC/24.11.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în temeiul art. 1491alin. 9.C.P.P. a fost admisă propunerea de luare a măsurii arestării preventive față de inculpați și s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților pentru o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 24.11.2009 până la data de 22.12.2009, fiind emise mandatul de arestare preventivă nr. 95/24.11.2009, pentru inculpatul și mandatul de arestare preventivă nr.96/24.11.2009, pentru inculpatul.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul a considerat că probele administrate în cursul urmăririi penale, respectiv declarațiile inculpaților, procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, procesul-verbal de cântărire și testare, declarațiile colaboratorului sub acoperire, ale cărui susțineri au fost confirmate și de investigatorul acoperit al acestuia, conduc la concluzia că în cauză există suficiente indicii cu privire la comiterea de către inculpați a unei fapte prevăzute de legea penală și sancționată cu închisoarea mai mare de 4 ani, indicii care să convingă un observator independent că inculpații este posibil să fi comis faptele reținute în sarcina lor, respectiv traficul de droguri de risc.
Potrivit dispozițiilor art. 155.C.P.P. în cursul urmăririi penale arestarea preventivă a inculpaților poate fi prelungită, în caz de necesitate și motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice o asemenea privare de libertate.
Raportându-se la materialul de urmărire penală, prima instanță a apreciat că în continuare subzistă temeiurile pentru care a fost luată măsura arestării preventive față de inculpați, măsură preventivă luată în condiții de legalitate și temeinicie, existând date suficiente din care să rezulte presupunerea rezonabilă că faptele susceptibile a întruni elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, au fost săvârșite de către cei doi inculpați, fiind deci îndeplinite condițiile impuse de art. 143.
C.P.P.De asemenea, sunt întrunite cumulativ exigențele imperative ale art. 148 lit. f Cod procedură penală, în sensul că, din analiza dosarului de urmărire penală, rezultă suficiente indicii cu privire la săvârșirea de către inculpați a faptelor prevăzute de legea penală și sancționate cu închisoare mai mare de 4 ani, iar raportat la modalitatea în care s-a desfășurat activitatea ilicită, la natura faptelor comise, la cantitatea mare de droguri de risc tranzacționată de inculpați, la rezonanța acestora în rândul opiniei publice, se poate concluziona că lăsarea inculpaților prezintă în continuare un pericol concret pentru ordinea publică.
În plus, această măsură preventivă apare ca fiind judicios aleasă în raport cu ansamblul criteriilor enumerate în art. 136 alin. 1 și 8 Cod procedură penală, având în vedere natura infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, gravitatea acestor infracțiuni, prima instanță apreciind că temeiurile care au justificat luarea acestei măsuri privative de libertate subzistă și impun în continuare cercetarea inculpaților în stare de arest preventiv, pentru aflarea adevărului în cauză și pentru o bună desfășurare a procesului penal.
Întrucât nu s-au schimbat temeiurile arestării preventive și nu este justificată cercetarea inculpaților în stare de libertate, s-a constatat că nu sunt îndeplinite cerințele art. 139 al. 1.C.P.P. astfel că urmează a fi respinsă cererea privind înlocuirea arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Pentru toate aceste considerente, având în vedere că actele de urmărire penală învederate în propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive sunt necesare pentru finalizarea urmăririi penale, prima instanță, în baza dispozițiile art. 155, 156 și 159 Cod procedură penală, a admis propunerea, dispunând prelungirea arestării preventive a inculpaților și pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 23.12.2009 până la data de 21.01.2010, inclusiv.
Împotriva încheierii penale nr. 155/CC/15.12.2009 a Tribunalului Timiș, pronunțată în dosar nr-, au declarat recurs inculpații și, recursurile nefiind motivate în scris, ci oral cu ocazia dezbaterii pe fond a cauzei de către apărătorii aleși ai inculpaților, motivele fiind expuse în practicaua prezentei hotărâri.
Examinând încheierea penală recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit dispozițiilor art.3856alin. 3.C.P.P. instanța constată că recursurile formulate de către inculpații și, sunt nefondate, hotărârea Tribunalului Timiș fiind temeinică și legală.
Astfel, instanța constată că pe baza întregului material probator existent în cauză se poate trage concluzia că în ceea ce-i privește pe cei doi inculpați în cauză, sunt îndeplinite condițiile prev.de art.143 și art.148 lit.f C.P.P. în sensul că sunt indicii temeinice că aceștia au săvârșit infracțiunile reținute în sarcina acestora, de către organul de urmărire penală, aceea de trafic de droguri de risc, prev.de art.2 alin.1 din 143/2000, legea penală pedepsind astfel de fapte cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere gradul ridicat de pericol social al faptelor de care sunt acuzați și care aduc atingere relațiilor sociale relativ la sănătatea publică.
În același timp instanța apreciază că subzistă în continuare temeiurile care au dus la luarea măsurii arestării preventive, neintervenind nici un element nou care să ducă la concluzia că s-ar impune cercetarea inculpaților în stare de libertate, aspectele invocate de inculpatul prin apărător, că nu are antecedente penale și că nu s-au găsit cu ocazia perchiziției domiciliare bani sau droguri, la domiciliul acestuia, sunt elemente care au fost cunoscute deja de instanța de judecată, în momentul luării măsurii arestării preventive a acestui inculpat.
Curtea apreciază că se impune privarea de libertate temporară a inculpaților pentru buna desfășurare a procesului penal, această măsură fiind necesară în continuare pentru ca organul de urmărire penală să poată efectua anumite acte de urmărire penală cum ar fi reaudierea colaboratorului și investigatorului acoperit, obținerea raportului de constatare tehnico - științifică, identificarea tuturor persoanelor care au legătură cu infracțiunile săvârșite.
În speța de față, în prezent, nu se impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură neprivativă de libertate, cum ar obligația de a nu părăsi localitatea sau țara, măsura arestării preventive fiind singura care este în măsură să asigure buna desfășurare a procesului penal și implicit aflarea adevărului.
În acest context, Tribunalul Timiș în mod judicios a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a celor doi inculpați în cauză, pe o perioadă de 30 de zile și a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura de a nu părăsi localitatea sau țara, astfel că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală.
Pentru aceste considerente, nefiind motive de casare a hotărârii penale recurate, instanța va respinge ca nefondate recursurile formulate de către inculpații și.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 C.P.P.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1, lit.b C.P.P. respinge, ca nefondate recursurile formulate de inculpații și, împotriva încheierii penale nr. 155/CC/15.12.2009 a Tribunalului Timiș, pronunțată în dosar nr-.
În baza art.192 alin.2 C.P.P. obligă inculpații la câte 50 lei cheltuieli judiciare față de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 18 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 3: Gheorghe Bugarsky
- - - - G -
GREFIER
- -
RED: GB/18.12.2009
Dact: 2 exempl/ 18 2009
Primă instanță: Tribunalul Timiș
Jud:
Președinte:Ion DincăJudecători:Ion Dincă, Florin Popescu, Gheorghe Bugarsky
