Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 131/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ OPERATOR 2711
DECIZIE PENALĂ Nr. 131
Ședința publică de la 12 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Nacu
JUDECĂTOR 2: Codrina Iosana Martin
JUDECĂTOR 3: Florin
GREFIER:
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 30.01.2009 a Tribunalului Timiș pronunțată în dosar mr- din 11.12.2008.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest preventiv, asistat de avocat oficiu
Procedura de citare îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul din oficiu a solicitat admiterea recursului declarat de inculpat și continuarea cercetărilor cu acesta în stare de libertate.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat, menținerea stării de arest a inculpatului este justificată, având în vedere că nu s-au modificat temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri.
Inculpatul - recurent, având ultimul cuvânt a solicitat admiterea recursului și punerea sa în libertate, întrucât are un copil minor în întreținere.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin încheierea penală din 30.01.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în temeiul art. 300 ind. 2 Cod procedură penală raportat la art. 160 ind. b Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive față de inculpații și și s-a menținut starea de arest preventiv a acestora, urmând ca legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive să fie verificată înainte de expirarea termenului legal de 60 de zile, respectiv data de 30.03.2009.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Timiș apreciat că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive față de aceștia nu s-au schimbat, impunând în continuare privarea de libertate a inculpaților. Astfel, s-a constatat că există suficiente indicii cu privire la săvârșirea de către inculpați a unei fapte prevăzute de legea penală și sancționată cu închisoarea mai mare de 4 ani și se poate aprecia că lăsarea în libertate a inculpaților reprezintă un pericol concret pentru ordinea publică, raportat la natura faptei reținute în sarcina acestora, la împrejurările de săvârșire a actelor materiale ale activității infracționale, la mijloacele folosite pentru aducerea la îndeplinire a rezoluției infracționale, reținute prin actul de sesizare a instanței de judecată, precum și raportat la persoana inculpaților, care nu determină convingerea instanței că, în stare de libertate, vor da dovadă de o conduită corespunzătoare normelor de conviețuire socială normală.
Împotriva încheierii penale pronunțate de Tribunalul Timiș - Secția Penală la data de 30.01.2009, în dosarul nr - din 11.12.2008 a declarat recurs inculpatul. Recursul nu a fost motivat în scris.
Din analiza încheierii recurate, prin prisma motivelor de recurs analizate din oficiu, Curtea reține următoarele:
Prima instanță a făcut o justă apreciere a legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive. Instanța de recurs constată că nu s-au schimbat temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, Tribunalul reținând corect că persistă presupunerea că inculpatul a săvârșit fapte grave, periculoase pentru viața și patrimoniul cetățenilor, valori sociale fundamentale apărate de legea penală.
Se observă atât pericolul social al faptei reținute în sarcina inculpatului (tâlhărie în formă agravantă), cât și pericolul concret pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpatului - recurent ( împrejurările de săvârșire a actelor materiale ale activității infracționale,mijloacele folosite pentru aducerea la îndeplinire a rezoluției infracționale,reținute prin actul de sesizare a instanței de judecată; lipsa garanțiilor că inculpatul ar abandona comportamentul antisocial).
Curtea consideră că sunt întrunite cumulativ exigențele imperative ale art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, în sensul că există indicii temeinice că inculpatul a săvârșit infracțiuni care sunt pedepsite de legea penală cu închisoare mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate a acestuia reprezintă un pericol concret pentru ordinea publică, raportat la modul în care inculpatul și-a desfășurat activitatea infracțională. Scopul procesului penal și buna lui desfășurare justifică menținerea măsurii arestării preventive față de inculpat.
În ceea ce privește respectarea dreptului la libertate al inculpatului, în sensul că măsura arestării preventive are un caracter excepțional, stare de libertate fiind cea normală, fiind de neadmis menținerea stării de arest preventiv peste limite rezonabile, prin raportare la jurisprudența CEDO, instanța reține că aprecierea necesității luării și menținerii unei măsuri preventive trebuie să se facă luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a se constata în ce măsură există indicii precise cu privire la un interes public real care are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate, fără a se aduce atingere prezumției de nevinovăție, în sensul de a se urmări existența unui just echilibru între măsura arestării preventive, pe de o parte, și interesul public de protecție a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de săvârșire a faptei cu privire la care există indicii că a avut loc cu participarea inculpatului, pe de altă parte.
În condițiile de față, Curtea apreciază că la acest moment procesual interesul general prevalează în raport cu interesul inculpatului de a fi cercetat în stare de libertate. Astfel, se reține că presupunerea rezonabilă privește o faptă gravă, că aceste fapte au un impact social deosebit prin repercusiunile pe care le generează.
De asemenea, instanța apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului ar genera creșterea sentimentului de nesiguranță al populației și ar fi de natură a conduce la scăderea încrederii populației în capacitatea de protecție a organelor statului, acesta având obligația pozitivă de a adopta o legislație penală, dublată de mecanismul care să asigure aplicarea sa, capabilă să descurajeze comiterea de fapte ce pun în pericol viața și sănătatea cetățenilor.
Totodată, se constată că menținerea duratei arestării preventive este premisa efectuării cu celeritate a actelor procesuale în cursul judecății.
Față de cele reținute, se apreciază și că lăsarea inculpatului în libertate ar încuraja săvârșirea unor fapte similare celor imputate prin actul de inculpare.
Având în vedere aceste considerente, în baza art. 38515pct. 1 lit. pr. pen va respinge, ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 30.01.2009 a Tribunalului Timiș în dosarul nr- din 11.12.2008.
Potrivit art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, va obliga pe inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs,iar suma de 100 lei reprezentând onorariu apărător oficiu se va avansa din contul Ministerului Justiției in contul Baroului
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b p Cod Penal respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 30.01.2009 a Tribunalului Timiș pronunțată în dosar mr- din 11.12.2008.
În baza art.192 al.2 p Cod Penal obligă pe inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs, iar suma de 100 lei reprezentând onorariu apărător oficiu se va avansa din contul Ministerului Justiției în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 12 Februarie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier
Red./134.02.09
Tehnored AJ/20.02.09
Prima instanță: Trib. T-,
20 Februarie 2009
Președinte:Anca NacuJudecători:Anca Nacu, Codrina Iosana Martin, Florin
