Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 142/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
1043/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
ÎNCHEIERE NR.142
Ședința publică din data de 8 mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Daniela Panioglu
JUDECĂTOR 2: Mariana Constantinescu
JUDECĂTOR 3: Corina Ciobanu
GREFIER ---
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat prin PROCUROR
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul-inculpat - împotriva Încheierilor de ședință din Camera de Consiliu din data de 28.IV.2009 2009 ale Tribunalului București - Secția a II-a Penală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărători aleși și, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.78.016/24.IV.2009.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care avocatul solicită încuviințarea probei cu înscrisuri în circumstanțiere, constând în fotocopie de pe cartea de muncă, înscrisuri cu caracter medical și declarații privind profilul socio-moral al inculpatului.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu încuviințarea probei.
Curtea, după deliberare, încuviințează proba cu înscrisuri în circumstanțiere, apreciind- utilă cauzei, și procedează la administrarea acesteia.
Nefiind alte cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocatul arată că încheierile de ședință sunt nelegale și netemeinice, având în vedere faptul că instanța de fond nu a pus în discuția părților îndreptarea erorii materiale, dispunând asupra acesteia în camera de consiliu, cu încălcarea dreptului la apărare, motiv pentru care se impune casarea acestora.
Pe fondul recursului, arată că, pe de o parte, nu sunt îndeplinite, cumulativ, cerințele art.148 Cod procedură penală, respectiv cercetarea inculpatului în stare de libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale, avea un loc muncă, este o persoană liniștită, care nu a creat conflicte, nu consumă băuturi alcoolice, are o stare de sănătate precară, fiind bolnav de hepatita B, C și D, iar, pe de altă parte, prelungirea duratei măsurii arestării preventive nu este necesară, audierea martorilor putându-se efectua cu inculpatul în stare de libertate, cu atât mai mult cu cât are problemele de sănătate invocate, considerente pentru care solicită admiterea recursului, casarea încheierilor de ședință și, pe fond, punerea în libertate a inculpatului.
Avocatul apreciază că încheierea de îndreptare a erorii materiale a fost dată cu respectarea prevederilor art.195 și următoarele Cod procedură penală, iar prelungirea duratei măsurii arestării nu mai este oportună din perspectiva existenței pericolului concret pentru ordinea publică, având în vedere faptul că, deși infracțiunea prezintă un pericol social ridicat, nu fost săvârșită cu premeditare, ci a fost mai degrabă o ieșire determinată de teribilismul vârstei inculpatului și al celorlalte persoane implicate, perioada de arest efectuată fiind suficientă pentru a determina consecințe în planul comportamentului inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale de violență, cu atât mai mult cu cât nu există date că se va sustrage procesului penal sau că ar influența probele ce urmează a fi administrate, astfel că solicită admiterea recursului, casarea încheierilor de ședință și, pe fond, revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului, lăsarea în libertate neprezentând un pericol concret pentru ordinea publică.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului, arătând că încheierea de ședință de îndreptare a erorii materiale este legală și temeinică, fiind dată cu respectarea prevederilor art.195 și următoarele Cod procedură penală, iar prelungirea duratei măsurii arestării preventive este necesară continuării strângerii de probe și finalizării urmăririi penale sub aspectul tentativei la infracțiunea de omor calificat, săvârșită cu intenția suprimării vieții celor două victime, între care una în vârstă de 19 ani, având în vedere acțiunea directă, obiectul vulnerant folosit, un cuțit, zonele vizate și leziunile importante cauzate, ce au pus în primejdie viața victimelor, faptă săvârșită în loc public și aglomerat, ceea ce relevă că cercetarea sa în stare de libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, considerente pentru care reiterează solicitarea de respingere recursului, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Recurentul-inculpat, personal, arată că s-a apărat de agresiunea celorlalți.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prinîncheierea din camera de consiliu din data de 28 aprilie 2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a II-a Penală a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și, în baza art.155 și urm. din Codul d e procedură penală, a dispus prelungirea arestării preventive a inculpatului - (fiul lui și, născut la data de 24 aprilie 1988 în mun. G, CNP -) pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 03 mai 2009 până la data de 02 iunie 2009, cu cheltuielile judiciare lăsate în sarcina statului.
Pentru a dispune astfel, judecătorul de la Tribunal a reținut că temeiurile care au determinat arestarea inițială a inculpatului, subzistă și nu se constată existența unor împrejurări noi care să determine schimbarea acestora.
Astfel, a constatat că în cauză există indicii temeinice precum și probe din care rezultă că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat, pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta săvârșită este mai mare de 4 ani închisoare și că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, fiind îndeplinite deci condițiile prev. de art.143 rap. la art.148 lit.f Cod de procedură penală.
Cu privire la indiciile temeinice și probele din care rezultă că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat, judecătorul de la Tribunal a avut în vedere declarațiile acestuia și declarațiile martorilor audiați până în acest moment procesual, iar în cât privește pericolul concret pentru ordinea publică, s-a reținut că acesta rezultă din natura și modalitatea concertă de comitere a infracțiunii, din gravitatea deosebită a acesteia, dar și din circumstanțele personale ale inculpatului,
Totodată, a apreciat că necesitatea prelungirii măsurii arestării preventive luată față de inculpat este justificată și de actele de urmărire penală ce urmează a mai fi efectuate în cauză, pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele, în vederea aflării adevărului.
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu pronunțată tot la data de 28 aprilie 2009, dată în același dosar, în temeiul art.195 Cod de procedură penală s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în minuta și dispozitivul încheierii de prelungire a arestării preventive din 28 aprilie 2009, în sensul că măsura arestării preventive a inculpatului - s-a prelungit pe o perioadă de 30 zile, de la 02 mai 2009 la 31 mai 2009 inclusiv,
Împotriva acestei încheieri,a declarat recurs în termenul legal(la data de 29 aprilie 2009)inculpatul -.
Recursul, nemotivat în scris a fost înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția I Penală la data de 05 mai 2009.
În susținerea recursului a fost administrată de către apărătorii recurentului inculpat proba cu înscrisuri în circumstanțiere, în cadrul acesteia fiind depuse la dosarul cauzei un set de documente medicale privitoare la starea de sănătate precară a inculpatului, copia carnetului său de muncă, mai multe caracterizări din partea unor persoane care relaționează din punct de vedere social cu inculpatul și o adresă "" din care rezultă că ar fi interesată de angajarea inculpatului pe postul de șofer, pe perioadă nedeterminată.
Cu ocazia dezbaterilor orale desfășurate în ședința publică din data de 08 mai 2009, unul dintre cei doi apărători aleși ai inculpatului a criticat încheierea recurată pe de o parte pe motiv că instanța de fond nu a pus în discuția părților îndreptarea erorii materiale, dispunând asupra acesteia în camera de consiliu, cu încălcarea dreptului la apărare, iar pe de altă parte pentru că nu sunt îndeplinite cumulativ cerințele prev. de art.148 lit. f Cod de procedură penală, în sensul că cercetarea inculpatului în stare de libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale, avea un loc de muncă, este o persoană liniștită, care nu a creat conflicte, nu consumă băuturi alcoolice, are o stare de sănătate precară, fiind bolnav de hepatită, considerente pentru care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate și pe fond punerea inculpatului în stare de libertate.
Celălalt apărător al recurentului inculpat a invocat în susținerea recursului faptul că prelungirea duratei măsurii arestării preventive nu mai este necesară din perspectiva existenței pericolului concret pentru ordinea publică, având în vedere împrejurarea că deși infracțiunea prezintă un pericol social ridicat, aceasta nu a fost săvârșită cu premeditare, ci a fost mai degrabă o ieșire determinată de teribilismul vârstei inculpatului și a celorlalte persoane implicate, perioada de arest efectuată până în prezent fiind suficientă pentru a determina consecințe în planul comportamentului inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale de violență, iar în cauză nu există date că se va sustrage procesului penal sau că ar influența probele ce urmează a fi administrate, astfel încât la rândul său a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele astfel invocate, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art.3856alin.3 din Codul d e procedură penală, sub toate aspectele cauzei, Curtea constată cărecursul inculpatului este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează:
Inculpatul - a fost arestat preventiv la data de 03 aprilie 2009, pe o durată de 29 de zile, până la data de 01 mai 2009 inclusiv, în baza nr.69/UP emis de Tribunalul București Secția a II-a Penală, pe temeiul dispozițiilor art.143 și art.148 lit.f din Codul d e procedură penală, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la omor calificat (prevăzută de art.20 Cod penal rap. la art.174 - 175 lit.i din Codul penal și pedepsită cu închisoare de la 7 ani și 6 luni până la 12 ani și 6 luni), reținându-se în sarcina sa că, în ziua de 18 decembrie 2008 fost implicat într-un conflict cu mai multe persoane în incinta " ", conflict în cursul căruia a lovit cu un cuțit pe părțile vătămate și, leziunile provocate celui dintâi, punându-i viața în primejdie.
Potrivit art.155 alin.1 pr.pen. în cursul urmării penale, arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită motivat dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
Raportându-se la exigențele dispozițiilor legale anterior menționate, Curtea constată că judecătorul de la instanța de fond a pronunțat o încheiere legală și temeinică, prelungind motivat cu încă 30 de zile durata arestării preventive a inculpatului, întrucât temeiurile care au determinat arestarea inițială impun și în prezent privarea de libertate a acestuia pentru definitivarea în bune condiții a urmăririi penale.
Astfel, asemenea judecătorului de la prima instanță, Curtea constată că probatoriul administrat până în prezent în faza de urmărire penală relevă motive verosimile de a crede că inculpatul a săvârșit într-adevăr infracțiunea cu privire la care este cercetat penal, împrejurările de fapt pe care acestea se bazează fiind de natură a convinge un observator obiectiv de participarea sa directă, nemijlocită, la comiterea infracțiunii respective. De altfel, însuși inculpatul nu contestă existența datelor și indiciilor temeinice care îndreptățesc bănuiala legitimă a săvârșirii faptei ce-i este imputată.
Totodată, Curtea găsește că este în afara oricărui dubiu, că lăsarea inculpatului în libertate prezintă în continuare un real pericol pentru ordinea publică, prin raportare la gravitatea deosebită a faptei de care acesta este acuzat, pedepsită de lege cu închisoare de la 7 ani și 6 luni până la 12 ani și 6 luni), la împrejurările și modalitatea concretă de comitere a acesteia (fiind vorba despre acte de agresiune fizică săvârșite prin lovituri de cuțit, aplicate asupra a două persoane, în timpul unui conflict petrecut în loc public), la urmările socialmente periculoase produse asupra uneia dintre victimele agresiunii, constând în vătămarea integrității corporale prin cauzarea unor leziuni traumatice care i-ar fi putut primejdui însăși viața și nu în ultimul rând la datele ce caracterizează persoana inculpatului, care și-a asumat cu prea mare ușurință consecințele comportamentului său agresiv, toate aceste elemente relevând periculozitatea sa socială.
Pe de altă parte, în contextul săvârșirii unei fapte atât de grave apare ca fiind rezonabilă și temerea că punerea inculpatului în stare de libertate ar fi de natură să genereze în rândul opiniei publice un puternic sentiment de indignare și de neîncredere în corecta înfăptuire a justiției.
În raport cu aspectele anterior evidențiate, Curtea constată, ținând seama de dispozițiile art.136 alin.8 din Codul d e procedură penală, că datele personale favorabile invocate de inculpat (referitoare la lipsa antecedentelor penale, la posibilitatea obținerii pe căi licite a veniturilor necesare existenței, la comportamentul său pașnic în cadrul comunității căreia îi aparține și la problemele serioase de sănătate cu care se confruntă). nu sunt în măsură a determina reconsiderarea necesității privării sale de libertate, aceste aspecte urmând a fi valorificate în mod corespunzător în procesul de individualizare a pedepsei, evident în situația în care se va ajunge la pronunțarea unei hotărâri de condamnare împotriva lui.
În ceea ce privește critica formulată de unul dintre apărătorii inculpatului cu privire la încheierea de îndreptare a erorii materiale pronunțată tot la data de 28 aprilie 2009, prin care practic a fost devansată cu o zi perioada pentru care s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpatului, Curtea apreciază că aceasta este nefondată, întrucât pe de o parte procedura reglementată prin disp. art.195 din Codul d e procedură penală lasă la latitudinea instanței necesitatea chemării părților de a da lămuriri în vederea îndreptării erorii materiale (ceea ce în speța de față nu era cazul având în vedere natura erorii strecurate), iar pe de altă parte, inculpatul nu a dovedit existența unei vătămări a drepturilor sale ca urmare a rectificării acestei erori evidente.
Față de aceste considerente și având în vedere că, din oficiu, nu se constată motive de casare a încheierii atacate, Curtea, în temeiul dispozițiilor art.38515pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul -.
În temeiul art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, recurenta inculpată va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu care a asigurat asistența juridică a inculpatului până la prezentarea apărătorului ales urmând a fi avansat din fondul ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
În temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod de procedură penală respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-inculpat - împotriva încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 28 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în Dosarul nr-.
În temeiul art.192 alin.2 Cod de procedură penală obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 125 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 25 lei, onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 08 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
a
GREFIER,
-
Red.jud.
Ex.3 / 27.05.2009
--II.
Președinte:Daniela PaniogluJudecători:Daniela Panioglu, Mariana Constantinescu, Corina Ciobanu
