Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 143/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Dosar nr-
1044/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
Încheierea nr.143
Ședința publică din data de 8 mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Daniela Panioglu
JUDECĂTOR 2: Mariana Constantinescu
JUDECĂTOR 3: Corina Ciobanu
GREFIER ---
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost reprezentat prin PROCUROR.
Pe rol judecarea recursurilor declarate de recurenții-inculpați - și -- împotriva Încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 28 aprilie 2009 Tribunalului București - Secția a II-a penală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurentul-inculpat -, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales Goată, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.228.910/2009, și recurentul-inculpat --, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.160.107/8.2009.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Recurentul-inculpat -, prin apărătorul ales, arată, pe de o parte, că referatul cu propunerea de prelungire a arestului preventiv, întocmit de MINISTERUL PUBLIC, este nemotivat, iar, pe de altă parte, că, deși fapta penală este gravă, nu este periculos pentru societate, întrucât avea un loc de muncă și nu are antecedente penale, astfel că solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, punerea sa în libertate.
Recurentul-inculpat --, prin apărătorul ales, arată că au fost încălcate prevederile art.159, alin.8, Cod procedură penală, care prevăd că recursul se judecă înainte de împlinirea duratei arestării preventive dispusă anterior, adică cel mai târziu pe data de 3.2009, și, chiar dacă recursul nu este suspensiv de executare, este ținut în stare de arest preventiv în baza unei hotărâri judecătorești nedefinitivă, ca urmare nici executorie, astfel că măsura arestării preventive a încetat de drept pe data de 3.2009. De asemenea, arată că încheierea de ședință este, pe de o parte, nelegală, fiind nemotivată, iar, pe de altă parte, netemeinică, deoarece, deși a apreciat că sunt îndeplinite cerințele art.148, lit.f, Cod procedură penală, instanța de fond nu a făcut referiri la datele sale personale. Ca atare, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, respingerea propunerii de prelungire a duratei măsurii arestării preventive.
Reprezentantul Ministerului Public arată că nerespectarea disp. art.159, alin.8, Cod procedură penală nu conduce la încetarea de drept a măsurii arestului preventiv, nefiind o sancțiune prevăzută de procedura penală, cu atât mai mult cu cât nici decizia penală dată în recursul în interesul legii nu statuează în acest sens. În ceea ce privește nemotivarea, arată că instanța de fond a constatat că, deși dacă nu au apărut elemente noi, temeiurile inițiale, care au determinat luarea măsurii arestării preventive, continuă să existe, implicit cea de-a doua condiție cumulativă prevăzută de art.148, alin.1, lit.f, Cod procedură penală, respectiv lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, ce rezultă din gravitatea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, în modalitatea oferirii unei mostre de 50 grame heroină și, apoi, a cantității semnificative de aproximativ 320 grame heroină, adusă în țară de coinculpatul -. Pune concluzii de respingere, ca nefondate, a recursurilor.
Recurentul-inculpat -, personal, arată că lucra ca ospătar, are credite bancare, mama sa este bolnavă și a căzut într-o cursă.
Recurentul-inculpat, personal, arată că avea nevoie de bani, deoarece era datornic, însă nu avea cunoștință despre cantitatea mare de droguri.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor, constată următoarele:
Prin Încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 28.IV.2009, din Dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a II-a penală a admis propunerea formulată de MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și, în consecință, în temeiul art.155 și urm. Cod procedură penală, a dispus prelungirea duratei stării de arest preventiv a inculpaților -, -- și -, pe o perioadă de 30 zile, respectiv 4.2009-2.VI.2009, inclusiv, constatând că rămân în sarcina statului cheltuielile judiciare avansate de acesta.
În motivare, instanța de fond a arătat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive continuă să existe, respectiv atât disp. art.143, alin.1, Cod procedură penală, în sensul că există indicii temeinice că inculpații au săvârșit fapta penală reținută în sarcina fiecăruia, și anume procesele-verbale de supraveghere operativă, procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, procesele-verbale de percheziție corporală și domiciliară, cu declarațiile martorilor-asistenți, declarațiile investigatorilor și colaboratorilor sub acoperire, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice, declarațiile inculpaților, cât și disp. art.148, alin.1, litera f, Cod procedură penală, respectiv pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, care rezultă din natura infracțiunii de trafic de droguri de mare risc reținută în sarcina fiecăruia, pe fondul amplorii acestui fenomen infracțional, care presupune o reacție fermă din partea autorităților judiciare. De asemenea, a apreciat că este îndeplinită cerința prevăzută de art.136, alin.1, Cod procedură penală, în sensul că prelungirea arestului preventiv este necesară pentru buna desfășurare a urmăririi penale.
În termen legal, au declarat recursuri inculpații -- și -, pentru nelegalitate și netemeinice.
În motivarea orală a recursului, recurentul-inculpat -- a arătat că au fost încălcate prevederile art.159, alin.8, Cod procedură penală, care prevăd că recursul se judecă înainte de împlinirea duratei arestării preventive dispusă anterior, adică cel mai târziu pe data de 3.2009, și, chiar dacă recursul nu este suspensiv de executare, este ținut în stare de arest preventiv în baza unei hotărâri judecătorești nedefinitivă, ca urmare nici executorie, astfel că măsura arestării preventive a încetat de drept pe data de 3.2009. De asemenea, a susținut că încheierea de ședință este, pe de o parte, nelegală, fiind nemotivată, iar, pe de altă parte, netemeinică, deoarece, deși a apreciat că sunt îndeplinite cerințele art.148, lit.f, Cod procedură penală, instanța de fond nu a făcut referiri la datele sale personale.
A solicitat admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, respingerea propunerii de prelungire a duratei măsurii arestării preventive.
În motivarea orală a recursului, recurentul-inculpat - a arătat, pe de o parte, că referatul cu propunerea de prelungire a arestului preventiv, întocmit de MINISTERUL PUBLIC, este nemotivat, iar, pe de altă parte, că, deși fapta penală este gravă, nu este periculos pentru societate, întrucât avea un loc de muncă și nu are antecedente penale.
A solicitat admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, rejudecând pe fond, punerea sa în libertate.
Analizând actele și lucrările dosarelor, precum și încheierea de ședință recurată, atât din punct de vedere al motivelor de nelegalitate și de netemeinicie invocate, cât și din oficiu, potrivit art.385/6, alin.3, Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursurile nu sunt fondate.
Astfel, Curtea reține că, prin Încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 4.IV.2009, din Dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a II-a penală a dispus, în temeiul art. 143, Cod procedură penală, raportat la art.148, alin.1, lit.f, Cod procedură penală, arestarea preventivă inculpaților --, zis " ", față de care a fost emis nr.72//4.IV.2009, și -, zis "", față de care a fost emis nr.73//4.IV.2009, fiecare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2, alin.1 și alin.2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.75, litera a, Cod penal, reținându-se în sarcina acestora că pe data de 4.IV.2009 au fost surprinși în flagrant, în parcarea restaurantului, Sectorul I, B, în timp ce ofereau spre vânzare, împreună cu inculpatul -, investigatorului sub acoperire, însoțit de colaboratorul sub acoperire A, cantitatea de 306,64 grame de heroină, în amestec cu codeină, morfină și cofeină, pentru care au solicitat suma de 9.000 Euro.
În ceea ce privește nerespectarea dispozițiilor art.159, alin.8, teza a II-a, Cod procedură penală, potrivit cărora recursul se judecă înainte de împlinirea termenului anterior al arestului preventiv, Curtea apreciază că este un termen de recomandare, atâta timp cât recursul nu este suspensiv de executare, potrivit art.159, alin.9, Cod procedură penală.
Referitor la nemotivarea referatului cu propunerea de prelungire a arestului preventiv, întocmit pe data de 27.IV.2009, în Dosarul nr.109/D/P/2009, de MINISTERUL PUBLIC, invocată de recurentul-inculpat -, Curtea constată că, dincolo de caracterul nereal al acestei susțineri, fără corespondent în realitate, sancțiunea nu constă în revocarea măsurii de arest preventiv, întrucât judecătorul, odată sesizat, are obligația de a examina din oficiu, și nu limitat la motivele procurorului, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, prin analizarea temeiurilor inițiale și, atunci când este cazul, a temeiurilor noi, iar necesitatea unei noi prelungiri a fost argumentată de procuror, prin indicarea actelor de urmărire penală pe care urmează să le efectueze.
De asemenea, Curtea apreciază că, deși este insuficient motivată, încheierea de ședință este legală și temeinică.
Curtea apreciază că este îndeplinită condiția prevăzută de art.143, alin.1, Cod procedură penală, în sensul că există probe, și nu doar indicii temeinice, după cum a motivat instanța de fond, cu privire la comiterea faptei penale reținută în sarcina fiecărui inculpat, respectiv procesul-verbal din data de 4.IV.2009, întocmit de investigatorul sub acoperire, căruia i-a fost înmânată suma de 20.000 Euro, compusă din bancnote anterior înseriate, pentru a cumpăra cantitatea de 3 kg de heroină, și-n care se arată că inculpatul -, zis "", i-a înmânat, mai întâi, o mostră, care, potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr.523.113/8.IV.2009, întocmit de Laboratorul Central de Analiză și Profil ale Drogurilor, conținea cantitatea de 0,72 grame de heroină, în amestec cu codeină și morfină, apoi a sosit la locul de întâlnire stabilit cu un autoturism taxi, condus de inculpatul --, zis " ", în care se mai afla inculpatul -, și i-a înmânat colaboratorului sub acoperire Ao E. din plastic, în cantitate de aproximativ 300 de grame, cântărită cu un cântar electronic de mare precizie, pentru care a solicitat suma de 9.000 Euro, declarațiile colaboratorului sub acoperire A, proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante din data de 4.IV.2009, întocmit de - - Direcția Antidrog, cu declarațiile martorilor-asistenți și -, conform cărora asupra inculpatului - au fost găsite un cântar electronic și 4 pungi, care, după cum atestă raportul de constatare tehnico-științifică nr.523.114/10.IV.2009, întocmit de Laboratorul Central de Analiză și Profil ale Drogurilor, conțin cantitatea de 306,64 grame de heroină, în amestec cu codeină, morfină și cofeină, procesele-verbale de transcriere a convorbirilor din mediul ambiental purtate pe data de 4.IV.2009, declarațiile inculpatului -, care a arătat că la domiciliul său mai deține droguri, iar întreaga cantitate de stupefiante, de aproximativ 2- 3 kg, i-a fost înmânată în de o persoană de culoare, necunoscută, pentru aot ransporta în Italia.
De asemenea, Curtea apreciază că pentru fiecare inculpat în parte sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art.148, alin1, lit.f, Cod procedură penală, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, care rezultă atât din gravitatea faptei penale reținută în sarcina fiecăruia, mai precis oferirea, spre vânzare, a unei mari cantități de heroină, despre care, la început, au susținut că este cocaină, pentru a obține un preț mai mare, cât și din datele personale ale inculpaților. Așadar, constată că recurentul-inculpat --, în vârstă de 26 ani, este taximetrist la "", însă, profitând de locul de muncă care-i permite să efectueze deplasări, a început să desfășoare activități infracționale, în dorința unui câștig imediat și considerabil. Cât privește pe recurentul-inculpat -, care la vârsta sa de 21 de ani, nu are ocupație, Curtea apreciază că, lăsat în libertate, va comite alte fapte de natură penală, pentru a-și asigura, în acest mod, veniturile materiale necesare traiului. În aceste condiții, lipsa antecedentelor penale își pierde din caracterul relevant.
Tocmai din aceste puncte de vedere, Curtea apreciază că este îndeplinită cerința prevăzută de art.136, alin.1, Cod procedură penală, și anume prelungirea duratei stării de arest preventiv este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, în sensul finalizării, în bune condiții, a urmăririi penale.
În consecință, Curtea, în temeiul art.385/15, punctul 1, litera b, Cod procedură penală, va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenții-inculpați - și -- împotriva Încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 28.IV.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a penală, din Dosarul nr-, iar, în temeiul art.192, alin.2 și alin.4, Cod procedură penală, va obliga pe fiecare dintre recurenții-inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
În temeiul art. 385/15, punctul 1, litera b, Cod procedură penală, respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenții-inculpați - și -- împotriva Încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 28.IV.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a penală, din Dosarul nr-.
În temeiul art.192, alin.2 și alin.4, Cod procedură penală, obligă pe fiecare recurent-inculpat la plata sumei de câte 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 8.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
a escu
GREFIER
-
Red. și dact.: jud.
-Secția a II-a penală:.
2 ex.
Președinte:Daniela PaniogluJudecători:Daniela Panioglu, Mariana Constantinescu, Corina Ciobanu
