Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 169/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(Număr în format vechi 1149/2009)
ROM ÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I -A PENALĂ
ÎNCHEIERE NR. 169
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 25 mai 2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Vasile Băjan
JUDECĂTOR 2: Niculae Stan
JUDECĂTOR 3: Carmen Veronica
GREFIER:
Ministerul Public - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM - reprezentat de procuror.
Pe rol, se află judecarea RECURSURILOR declarate de inculpații, și împotriva încheierii din data de 08 mai 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții - inculpați., personal, aflat în stare de arest preventiv la DGPMB, asistat juridic de ales, avocat, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, personal, aflat în stare de arest preventiv la, asistat juridic de apărător ales, avocat, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, personal, aflat în stare de arest preventiv la DGPMB, asistat juridic de ales, avocat, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, personal, aflat în stare de arest preventiv la DGPMB, asistat juridic de ales, avocat, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, personal, aflat în stare de arest preventiv la DGPMB, asistat juridic de ales, avocat, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, personal, aflat în stare de arest preventiv laD. asistat juridic de apărător ales, avocat, cu împuternicire avocațială depusă la dosar si personal, aflat în stare de arest preventiv la DGPMB, asistat juridic de ales, avocat, cu împuternicire avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul ales al recurentului - inculpat solicită admiterea probei cu înscrisuri în circumstanțiere, respectiv adeverință de student și analize medicale; de asemenea, depune la dosar memoriu.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune admiterii probei cu înscrisuri în circumstanțiere, apreciindu-le pertinente și utile cauzei.
Curtea, după deliberare, admite pentru recurentul - inculpat admiterea probei cu înscrisuri în circumstanțiere, apreciind proba pertinentă, concludentă și utilă justei soluționări a cauzei.
Apărătorul ales al recurentului - inculpat depune la dosar înscrisurile în circumstanțiere încuviințate de instanță.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al recurentului - inculpat, având cuvântul, prin recursul declarat, critică pentru nelegalitate încheierea din 08 mai 2008 Tribunalului București - Secția I -a Penală, încheiere prin care s-a prelungit durata arestării preventive a inculpatului.
Potrivit art. 155 Cpp, prelungirea duratei arestării preventive se solicită motivat, în situația în care nu s-au schimbat temeiurile care au fost avute în vedere la momentul arestării preventive.
Cererea de prelungire a duratei arestării preventive fost motivată de către parchet prin necesitatea efectuării de noi acte de urmărire penală, respectiv audierea interlocutorilor inculpaților ce au fost depistați în baza interceptărilor realizate, redarea convorbirilor purtate de către inculpați, prelucrarea, din punct de vedere tehnic, a înregistrărilor audio din mediul ambiental, reaudierea inculpaților, reaudierea învinuiților, prezentarea materialului de urmărire penală și întocmirea rechizitoriului. Cu privire la toată această motivare solicită instanței să aibă în vedere că Vineri, 22 mai 2009, fost prezentat materialul de urmărire penală, iar, 26 mai 2009 urmează să se întocmească și procesul verbal care să confirme acest aspect.
Din analiza dosarului de urmărire penală a constatat că nici unul din actele menționate în referatul parchetului cu propunerea de prelungire a duratei măsurii arestării preventive, nu fost efectuat. Acest act constituie motivul pentru care inculpatul a declarat recurs, apreciind că se motivează de către parchet, și se induce necesitatea efectuării unor acte care, în realitate, nu se efectuează.
Față de aceste considerente, apreciază că nu este îndeplinită condiția impusă de textul de lege, în sensul că prelungirea duratei arestării preventive se solicită motivat.
Pe de altă parte, se invocă de către instanța de fond necesitatea prelungirii duratei arestării preventive motivat de faptul că, presupunerea rezonabilă a infracțiunilor săvârșite de către inculpați, constă în faptul că, în perioada în care au fost sub supraveghere, aceștia au vândut diverse cantități de heroină în schimbul unor sume de bani; în opinia apărării, aceasta reprezintă o gravă eroare a instanței de fond, având în vedere că nici unul dintre inculpați, cu atât mai puțin inculpatul, nu a prestat vreo astfel de activitate, de vânzare heroină.
Inculpatul este cercetat pentru trafic de rezină de canabis, și nu pentru trafic de heroină, așa cum, din eroare, reține instanța de fond ca situație de fapt, cu atât mai mult cu cât această situație de fapt conduce la prelungirea duratei arestării preventive.
Precizează că inculpatul este consumator de canabis, iar pentru procurarea acestui drog a intrat în grupul celor ce-l distribuiau; de asemenea, solicită să se aibă în vedere că acesta este student, nu săvârșit nici o altă infracțiune de natură penală, insă anturajul în care a intrat l-a transformat în ceea ce este astăzi. Apreciază că circumstanțele personale ale acestuia nu impun prelungirea, în continuare, a măsurii arestării preventive.
În consecință, având în vedere toate aceste considerente, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și pe fond, rejudecând, să se respingă propunerea parchetului, de prelungire duratei arestării preventive.
Apărătorul ales al recurentului - inculpat, de asemenea, critică încheierea din 08.05.2009 a Tribunalului București - Secția I -a Penală, încheiere prin care s-a prelungit durata arestării preventive a inculpatului, apreciind- nelegală și temeinică, având în vedere următoarele considerente:
Așa cum se poate constata din lecturarea încheierii atacate, în mare parte, aceasta conține concluziile apărătorilor inculpaților, insă cu cuprinde și aprecierile instanței, astfel încât apreciază încheierea ca nefiind motivată.
Așa cum a susținut și în fața instanței de fond, solicită să se constate că, din întregul material probator administrat în faza de urmărire penală, nu s-a dovedit cu privire la inculpatul decât săvârșirea unei singure fapte, aceasta fiind recunoscută de către inculpat; este de reținut faptul că inculpatul nu a traficat heroină, ci canabis. Inculpatul nu este cercetat pentru alin. 2 al. art. 2 din legea nr. 143/2000, ci este cercetat pentru art. 2 alin. 1 al aceleiași legi.
Parchetul, la momentul la care a formulat propunerea de luare măsurii arestării preventive, ca de altfel și prelungirea, a indicat că inculpatul ar fi săvârșit mai multe acte materiale în perioada februarie - martie 2009, insă ca și dovada a acestor acte materiale nu este decât o singură faptă dovedită, faptă care, așa cum a precizat, este și recunoscută de către inculpat, în sensul că luat banii și a mers la inculpatul pentru a intermedia intre acesta și cumpărarea de droguri. În mod greșit instanța de fond a motivat că cei 10 inculpați au vândut colaboratorilor sub acoperire diverse cantități de heroină în schimbul unor sume de bani.
De asemenea, apreciază că instanța Tribunalului București nu a analizat probatoriul, și nici "nu s-a aplecat" asupra dosarului de urmărire penală, în caz contrar ar fi constatat că actele de procedură indicate de către parchet în referat au fost efectuate, respectiv i procesele verbale ale martorilor sub acoperire, expertizele, procesul verbal prin care martorul sub acoperire precizează că a participat la faptă. Mai mult decât atât, din lecturarea propunerii parchetului se poate lesne constata ca nu s-a precizat, pentru fiecare inculpat în parte, ce anume acte urmează să se efectueze.
Se mai motivează de către instanța de fond cu privire la pericolul social concret, în sensul că acesta trebuie apreciat, în condițiile în care nu este definit strict în codul d e procedură penală, prin prisma art. 136 alin. final Cpp. Apreciază că, dacă instanța de fond ar fi avut, într-adevăr, în vedere aspectele reținute, insă pentru fiecare inculpat în parte, cel puțin cu privire la inculpatul ar fi putut ajunge la concluzia că nu se mai impune prelungirea măsurii arestului preventiv.
Acesta a recunoscut fapta, și nu poate influența în nici un fel aflarea adevărului; mai mult, cel de la care se presupune că a cumpărat, și căruia i-a dat bani, este alături de el la acest termen, în boxă, iar cel de la care se presupune că urma să ia drogurile este, de asemenea, arestat. Nu există în cauză martori pe care inculpatul,odată pus în libertate, ia-r putea influența, rapoartele de expertiză s-au efectuat și sunt depuse la dosar. Inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, este înscris la liceu, era în continuarea studiilor.
Față de toate aceste considerente, solicită admiterea recursului, casarea încheierii având în vedere toate considerentele mai sus expuse și pe fond, să se respingă propunerea parchetului și să se dispună continuarea urmăririi penale a inculpatului în stare de libertate.
Apărătorul ales al recurentului - inculpat achiesează la concluziile colegilor săi anterior.
Făcând strict referire la inculpatul, solicită instanței să constate că această măsură, de prelungire duratei arestării preventive, nu se putea lua decât în momentul în care instanța, în mod corect și clar, ar fi motivat, pentru fiecare inculpat în parte, necesitatea prelungirii acestei măsuri. Așa cum se poate constata, din cele 6 volume de urmărire penală, doar la filele 176 - 178, 185 - 212 din în vol. III îl vizează pe acest inculpat.
Făcând referire la art. 68 ind. 1 Cpp, solicită să se constate că, în cauză, nu există indiciile temeinice din care să rezulte o presupunere rezonabilă ca acest inculpat săvârșit vreo infracțiune de trafic. Din probatoriul administrat până la acest moment nu rezultă decât faptul că inculpatul este un tânăr, consumator de canabis; de asemenea, acesta recunoaște că este consumator de puțin timp, și a intrat în acest cerc vicios din curiozitate.
Tot în vol. III dup, se regăsesc transcrise câteva mesaje ( filele 229 - 262), din care rezultă că inculpatul a comunicat cu un singur prieten, de asemenea aflat în boxa, și că dorea să se întâlnească cu acesta; așa cum se poate constata, nu există indicii temeinice din care să reiasă că prezintă pericol social, conform cerințelor art. 148 lit. f Cpp. Este de reținut că în acest dosar nu există droguri de mare risc, și astfel nu se poate reține că inculpatul este traficant și că prezintă pericol social.
Este de reținut că nu există nici o motivare a instanței de fond care evidențieze pericolul social pe care l-ar reprezenta inculpatului pentru societate.
Solicită să se aibă în vedere și circumstanțele personale ale acestuia în sensul că nu este cunoscut cu antecedente penale, avut o atitudine sinceră, are o familie organizată, are loc de muncă și, totodată, este student anul Solicită să se aibă în vedere toate aceste circumstanțe personale ale inculpatului, precum și faptul că acesta conștientizat gravitatea faptei sale în perioada reținerii preventive; regretă sincer fapta și se obligă să se prezinte în fața instanței ori organelor ce cercetare penală, ori de câte ori va fi chemat.
În subsidiar, solicită instanței să dispună înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Apărătorul ales al recurentului - inculpat solicită admiterea recursului declarat împotriva încheierii pronunțată de Tribunalul București - secția I -a Penală, la data de 08.05.2009, și pe fond, rejudecând,în principal, să se constate nulitatea încheierii atacate, pentru următoarele motive:
În conformitate cu disp. art. 155 Cpp, prelungirea măsurii arestării preventive se poate dispune dacă se mențin temeiurile avute în vedere la data luării acestei măsuri; solicită instanței să constate că la data pronunțării încheierii recurate, respectiv 08 mai 2009, încheierea prin care Curtea de Apel Bucureștia dispus luarea măsurii arestării preventive nu era redactată, așa cum nici la această dată nu este redactată. Prin urmare, acest aspect a fost învederat de către apărare instanței de fond, la data la care s-a judecat cererea de prelungire a măsurii arestării preventive, în sensul că nu se poate dispune această măsură de excepție, atâta timp cât instanța de fond nu cunoaște temeiurile care au fost avute în vedere de către instanța superioară la momentul la care fost luată măsura arestării preventive.
Instanța de fond admis cererea parchetului, de prelungire a măsurii arestării preventive, cu motivarea că se mențin temeiurile prev. de art. 148 lit. h Cpp, insă la data la care s-a pronunțat, așa cum arătat și mai sus, instanța fondului nu putea decât să presupună că instanța Curții de Apel București - Secția Penală, a dispus luarea măsurii arestării preventive în temeiul art. 148 lit. h Cpp.
De asemenea, este de reținut faptul că instanța de fond respins cererea inițială de luare măsurii arestării preventive, și în același timp, Curtea de Apel Bucureștia dispus luarea măsurii arestării preventive cu majoritate, existând insă și o opinie separata. În aceste condiții este foarte greu de admis că instanța Tribunalului București, în măsura în care dispus prelungirea măsurii arestării preventive, cunoștea care anume au fost temeiurile care au fost avute în vedere de Curtea de Apel la luarea măsurii preventive.
Având în vedere aceste considerente, apreciază că încheierea din 08.05.2009 Tribunalului București - Secția I -a Penală este nulă, iar inculpatului i s- cauzat o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea acestei încheieri.
Un alt motiv pentru care apreciază încheierea recurată ca fiind nulă este și faptul că, potrivit disp. art. 159 alin. 8 Cpp, recursul se soluționează înainte de expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior.
Durata arestării preventive dispuse de Tribunalul Bucureștia expirat la data de 13.05.2008, astfel încât recursul trebuia soluționat înaintea acestei date; față de aceste considerente, apreciază că și acesta este un motiv de nulitate a încheierii prin care s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive.
Pe fondul motivelor de recurs, solicită să se constate faptul că, motivele pentru care parchetul a solicitat prelungirea măsurii arestării preventive cu 30 zile, se referă la transcrierea convorbirilor telefonice, audierea martorilor, prezentarea materialului de urmărire penală și întocmirea rechizitoriului.
Nici unul dintre aceste acte nu impun prelungirea măsurii arestării preventive; apreciază că orice cerere de prelungire și orice prelungire a măsurii arestării preventive trebuie să se refere la disp. art. 136 Cpp, în sensul că această măsură trebuie luată, respectiv prelungită, numai dacă este necesar pentru asigurarea bunei desfășurări procesului penal, ori să prevină sustragerea învinuitului ori inculpatului de la judecată, urmărire penală, ori de la executarea pedepsei.
În afara acestor limite, apreciază că orice luare a măsurii arestării preventive și orice prelungire este lipsită de sens, în speță, inculpatul are o singură faptă, așa cum s-a reținut prin încheierea prin care tribunalul a respins cererea de luare a măsurii arestării preventive.
Apreciază că instanța Tribunalului București, când a respins cererea de arestare preventivă, în mod corect a reținut că inculpatul săvârșit o singură faptă și nu există dovezi în sensul că acesta ar face parte dintr-un grup organizat; a mai reținut această instanță că nu există date în sensul că, lăsarea inculpatului în libertate, ar prezenta un pericol pentru ordinea publică.
De asemenea, este de reținut și poziția procesuală sinceră a inculpatului, a recunoscut fapta, este elev în an terminal, are o familie organizată, părinții săi fiind la acest termen prezenți în sala de judecată.
În consecință, având în vedere toate aceste considerente, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și pe fond, rejudecând, să se pronunțe hotărâre în sensul celor de mai sus.
Apărătorul ales al recurentului - inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și pe fond, rejudecând, să se dispună continuarea cercetării penale cu inculpatul în stare de libertate.
Critică încheierea instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie; astfel, în cererea parchetului de prelungire a măsurii arestării preventive a inculpaților sunt enumerate o serie de acte de procedură ce urmează să fie efectuate, toate acestea insă nefiind condiționate de menținerea inculpaților în stare de arest preventiv, neputând fi influențate în nici un fel. Mai mult decât atât, așa cum susținut și în fața instanței de fond, cererea de prelungire a mandatelor de arestare fost motivată generic, fără să se facă referire la fiecare inculpat în parte, reținându-se doar că subzistă temeiurile avute în vedere inițial, la luarea acestei măsuri preventive.
Apreciază că o astfel de motivare, generică, nu este suficientă pentru ca instanța să constate că aceste indicii sunt reale și împiedică punerea în libertate inculpatului. S-a susținut de parchet că, atâta vreme cât nu există o presupunere rezonabilă în sensul că inculpații și-ar relua, fiind în stare de libertate, activitatea infracțională, nu ar solicita prelungirea mandatelor de arestare preventivă insă, așa cum se poate constata, și face referire strică la inculpatul, parchetul făcut o asemenea propunere, cu atât mai mult cu cât acestui inculpat nu i se reține în sarcină decât o singură faptă care, de altfel, fost recunoscută, faptă ce are ca obiect cantitatea de 5,29 gr. canabis, și nu de cocaină, cu s-a reținut în prima încheiere a instanței de fond.
Având în vedere aceste considerente, precum și circumstanțele personale ale inculpatului, în sensul că a avut o atitudine sinceră, nu este cunoscut cu antecedente penale, față de circumstanțele reale ale săvârșirii faptei, in cauză nu există indicii temeinice că, odată pus în libertate, inculpatul ar influența buna desfășurare procesului penal ori că și-ar relua activitatea infracțională, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și pe fond, rejudecând, să se dispună continuarea cercetărilor cu inculpatul în stare de libertate.
Apărătorul ales al recurentului - inculpat critică pentru nelegalitate și netemeinicie încheierea din data de 08.05.2009 prin care s- prelungit măsura arestării preventive a inculpatului, sens în care solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și pe fond, rejudecând, să se dispună continuarea cercetărilor cu inculpatul în stare de libertate
Solicită instanței de recurs să constate că încheierea recurată fost data în condițiile în care instanța nu s-a pronunțat asupra unor cereri esențiale, de natură să garanteze drepturile fundamentale ale inculpatului; așa cum reiese din lecturarea încheierii recurate rezultă că a învederat instanței de fond că există serioase dubii, confuzii și inadvertențe cu privire la persoana inculpatului . Pe o perioadă de aprox. 3 luni s-au emis o serie de acte de urmărire penală, toate pe numele unei alte persoane, respectiv, care are cu totul alte date de identitate, locuiește la o altă adresă; chiar mandatul de arestare și autorizația de percheziție au fost emise pe numele acestei persoane.
Ulterior, pe parcursul cercetărilor, s-a ajuns la a treia persoană; astfel, mandatul de aducere și autorizația de percheziție fac referire la, altă persoană decât cea aflată în boxă la acest termen,în stare de arest preventiv, dar despre care se spune că ar locui, fără forme legale, la o adresă din strada - sector 6 B, adresă unde, de altfel, este domiciliul recurentului - inculpat.
Cu ocazia judecării fondului a făcut referire la numeroase înscrisuri, și reiterează la acest termen cererea privind înscrisul aflat la fila 101 vol. III dup. respectiv un proces verbal încheiat de poliția judiciară la data de 15.01.2009, înainte cu mult de data constituirii grupului infracțional, în care se spune că din surse ocazionale s-a aflat că o persoană cunoscută că ar face trafic de droguri în cartierul Militari este, deci cu totul altă persoană. S-a continuat cu această persoană pe tot parcursul cercetărilor, iar de la 08.05.2009, când s-a pus în discuție prelungirea arestului preventiv al inculpatului, această problemă nu era rezolvată. Astfel, la instanța de fond, a insistat să se dispună măsuri pentru identificarea clară a inculpatului, insă instanța nu s-a pronunțat asupra acestor cereri, și a pronunțat hotărâre de prelungire a duratei măsurii arestării preventive pentru toți cei 10 inculpați din acest dosar de fond.
Apreciază că o asemenea soluție, în condițiile în care nu se cunoaște exact cine este persoana vizată, cea cercetată pentru traficul de droguri, este nelegală. Ulterior s-a lămurit și această problemă, insă ulterior pronunțării hotărârii privind prelungirea duratei arestării preventive.
Pe fond, solicită să se constate că inculpatul nu face parte din nici un grup infracțional, i s-a reținut în sarcină o singură faptă, izolată, petrecută cu mult timp înainte de constituirea grupului infracțional. Astfel, din toate actele de cercetare rezultă că acest grup infracțional s-a constituit la sfârșitul lui februarie - începutul lunii martie, iar unica faptă reținută în sarcina inculpatului s- petrecut la data de 13. ianuarie, cu mult timp înainte de apariția acestui presupus grup infracțional.
Ca și în cazul inculpaților Emis și, inițial, instanța tribunalului, respins cererea parchetului de emitere mandatelor de arestare a acestora; chiar și în condițiile în care Curtea de Apel dispus emiterea unui mandat de arestare pentru cei trei inculpați amintit mai sus, aceasta s- dat în complet de divergență.
În consecință, față de toate aceste considerente, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și continuarea cercetărilor și judecății cu inculpatul în stare de libertate.
Apărătorul ales al recurentului - inculpat, în temeiul art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. d Cpp cu referire la art. 385 ind. 6 alin. 3 și art. 140 ind. 3 alin. 7 Cpp, solicită admiterea recursului declarat împotriva încheierii instanței de fond din data de 08 mai 2009, casarea acesteia și pe fond, rejudecând, să se dispună punerea în libertate a inculpatului; apreciază încheierea recurată ca fiind netemeinică și nelegală pentru următoarele considerente:
Ca prim aspect, apreciază ca instanța nu fost legal sesizată, nefiind respectată condiția prev. de art. 156 Cpp potrivit căreia "# prelungirea duratei arestării preventive prev. în art. 155 Cpp se dispune pe baza propunerii motivate a procurorului". Astfel, din referatul procurorului,cu propunere de prelungire arestării preventive a inculpatului, nu rezultă, pentru fiecare inculpat în parte, probele ce urmează să mai fie administrate.
Pe de altă parte, apreciază că hotărârea instanței de fond nu este motivată, având în vedere că aceasta nu cuprinde analiza elementelor de fapt, a probelor pe care se sprijină, pentru fiecare inculpat, în parte, cu se face o referire globală la probele administrate, ceea ce, în opinia apărării, echivalează cu o nemotivate, fiind astfel incident cazul de casare prev. de art. 385 ind. 9 alin. 1 pct. 9 Cpp.
Mai apreciază că încheierea instanței de fond este netemeinică; astfel, apreciază că nu sunt întrunite disp. art. 143 alin. 1 și 3 Cpp și art. 148 lit. a- i Cpp, neefiind îndeplinite, așa cum cere legiuitorul, cele trei condiții. Pe de altă parte, solicită să se constate că nu există probe în sensul art. 148 lit. f Cpp, în sensul că la dosar nu sunt probe certe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol social concret pentru ordinea publică.
De reținut sunt și circumstanțele personale ale inculpatului, în sensul că nu este recidivist, avut o poziție procesuală sinceră, desfășurat activități licite.
Depune la dosar concluzii scrise și solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și pe fond, rejudecând, să se dispună cercetarea inculpatului în stare de libertate, având în vedere considerentele menționate în Concluziile depuse la dosar la acest termen.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursurilor ca fiind neîntemeiat.
Cu privire la primul motiv de recurs invocat de către inculpați, respectiv că referatul cu propunere de prelungire a măsurii arestării preventive al procurorului este nemotivat, pe de-o parte, iar pe de altă parte, că hotărârea pronunțată de instanța de fond, la rândul său, este nemotivată, apreciază că față de disp. art. 155 Cpp, care reglementează modalitatea în care procurorul sesizează instanța de judecată cu privire la solicitarea privind prelungirea măsurii arestării preventive, nu se face niciunde referire că în referat, procurorul trebuie să facă o analiză a probelor, așa cum solicită inculpații, și nici că trebuie să individualizeze fiecare act de urmărire penală pe care urmează sa-l desfășoare.
A face acest lucru ar insemna " a pune pe tavă" inculpaților ce acte de urmărire penală urmează să fie efectuate în cauză, ceea ce contravine principiului care caracterizează faza de urmărire penală, și anume nepublicitatea.
Dosarul de urmărire penală se întocmește fără a fi public, iar după ce s-au strâns probele se adus la cunoștință inculpatului.
Astfel, apreciază că referatul parchetului, așa cum fost întocmit de către procuror, îndeplinește condițiile prev. de art. 155 Cpp, în sensul că este motivat atât asupra actelor de urmărire penală, pe care procurorul urmează să le efectueze, prin arătarea lor în mod generic și nu în mod individual, pentru fiecare inculpat în parte, pe de-o parte, iar pe de altă parte, este motivat și sub aspectul necesității prelungirii măsurii arestării preventive, cu privire la pericolul pe care il prezintă inculpații prin lăsarea în libertate.
Într-adevăr, motivarea nu este amplă, insă din ansamblul referatului, care se coroborează cu indicii, conform cerințelor art. 68 ind. 1 Cpp, referatul este suficient de motivat pentru care judecătorul, atunci când analizează propunerea de prelungire, să-și poată da seama dacă referatul astfel întocmit de către procuror are la bază motive reale ori nu.
În ceea ce privește hotărârea judecătorului fondului, apreciază că, deși nu s- motivat pe larg, cu privire la fiecare inculpat în parte și cu privire la situația fiecăruia dintre ei, Codul d e procedură penală și nici alte dispoziții legale, reglementate în convenții internaționale, nu prevede să se facă o analiză detaliată asupra tuturor aspectelor invocate de către inculpat ci, din ansamblul hotărârii, să se tragă concluzie cu privire la motivele judecătorului de admite ori respinge propunerea arestării preventive.
Astfel, din ansamblul hotărârii astfel cum fost motivată de către judecător, se poate trage o concluzie, că motivul principal pentru care s-a dispus arestarea preventivă, pe care l-a avut judecătorul în vedere, fost prev. de art, 148 lit. f Cpp.
În consecință, apreciază că atât referatul parchetului cât și hotărârea instanței de fond sunt motivate, și oricum, nu reprezintă aspecte de nelegalitate, nefiind încălcat nici unul dintre drepturile pe care inculpații le au.
Făcând referire la inculpatul, având în vedere că situația acestuia este total diferită de cea prezentată de apărătorul acestuia, precizează că nu este vorba despre un simplu act material pe care acesta l- săvârșit, despre o faptă izolată, cu despre trei acte materiale pe care le-a săvârșit.
Cantitățile de canabis traficate de către inculpat, în trei rânduri, au fost traficate către același investigator sub acoperire; în acest sens există procesele verbale la dosarul cauzei.
În ceea ce-l privește pe inculpatul, s-a invocat de apărare aspectul de nelegalitate, în sensul că ar fi vorba de un alt inculpat, iar procurorul, foarte târziu, a îndreptat această eroare materială.
Acest aspect de nelegalitate invocat de către inculpat, în opinia parchetului, produce un efect atunci când se contestă săvârșirea faptei, ori inculpatul recunoaște că vândut colaboratorului cantitatea de droguri; intr-adevăr, în dosar s- greșit numele inculpatului insă, s-a îndreptat această eroare materială, ori această confuzie, insă ceea ce este cert este că organele de anchetă nu au avut dubii cu privire la persoana inculpatului, el fiind cel ce săvârșit fapta,
Cu privire la eroarea strecurată în hotărârea fondului, în sensul reținerii heroinei și nu canabis, precizează că acesta nu reprezintă un aspect care să care să-i vatămeze în vreun fel pe inculpați, având posibilitatea de formula, cel mult, o cerere de îndreptare eroare materială, pentru ca această eroare să fie îndreptată. Este de reținut că din motivarea judecătorului instanței de fond reiese clar ca acesta cunoscut că s-a traficat canabis și nu alt drog.
Asupra celorlalte aspecte, cu privire la circumstanțele personale ale inculpaților și celelalte aspecte favorabile invocate, solicită să se aibă în vedere că activitățile infracționale pe care aceștia le-au săvârșit nu au fost întâmplătoare.
Recurentul - inculpat, având cuvântul, se raliază concluziilor apărătorului său; precizează că nu prezintă pericol social și solicită judecarea sa în stare de libertate.
Recurentul - inculpat, având cuvântul, se raliază concluziilor apărătorului său.
Recurentul - inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului și să se aibă în vedere că a recunoscut și regretă sincer fapta; se raliază concluziilor apărătorului său.
Recurentul - inculpat, având cuvântul, se raliază concluziilor apărătorului său și solicită judecarea sa în stare de libertate.
Recurentul - inculpat, având cuvântul, se raliază concluziilor apărătorului său; solicită să se aibă în vedere că regretă sincer fapta.
Recurentul - inculpat, având cuvântul, se raliază concluziilor apărătorului său.
Recurentul - inculpat, având cuvântul, se raliază concluziilor apărătorului său; solicită să se aibă în vedere că nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
CURTEA
Prin încheierea de ședință din 08.05.2009 a Tribunalului București - Secția I-a Penală s-au respins ca neîntemeiate cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea formulate de apărătorii aleși ai inculpaților, și.
A admis propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -
În baza art. 155 și urm. Cod procedură penală a prelungit cu 30 de zile durata arestării preventive a inculpaților, de la 21.05.2009 la 19.06.2009.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - a solicitat prelungirea cu 30 de zile a duratei arestării preventive a inculpaților.
În referatul Parchetul se arată că, prin rezoluțiile din data de 22.03.2009 ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial București, s-a început urmărirea penală față de inculpații, pentru săvârșirea in fracțiunii prev. de art. 2 al. 1 și
2 din Legea nr. 143/2000, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 al. 1 din Legea nr. 143/2000, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 al. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 al. 1 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 al. 2 din și Cod Penal art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu aplic. 33 lit. a Cod Penal, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 al. 1 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 al. 2 din și Cod Penal art. 8 din Legea nr. 39/2003, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 al. 1 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 al. 2 din și art. 8 din Legea nr, 39/2003 și art. 2 al. 1 din Legea nr. 143/2000, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 al. I și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 al. 2 din Cip., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 al. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 al. 2 din Cip, și art. 4 al. 1 din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplic. art. 33 lit. a Cip., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 al.1 din Legea nr. 143/2000 și art. 3 al. 1 din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplic. art. 33 lit. a Cod Penal, și, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 Cip. rap. la art. 3 al. 1 din Legea nr. 143/2000.
În fapt, s-a reținut că în perioada februarie-martie 2009, inculpatul a constituit un grup infracțional, în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de droguri de risc (cannabis), drog pe care îl aducea din Olanda. Din grupul infracțional făceau parte inculpații, și, persoane cărora le-a distribuit în mod repetat, în perioada menționată mai sus, importante cantități de cannabis. Aceștia din urmă, la rândul lor, distribuiau astfel de substanțe către diverse persoane, care mai departe le comercializau către alți dealeri sau consumatori de droguri, și anume: inculpații, și, persoane care comercializau nu numai cannabis, dar și cocaină, și ecstasy.
În ceea ce îl privește pe inculpatul, s-a reținut că la data de 21.03.2009 acesta a fost prins în flagrant deținând cantitatea de aproximativ 5 kg cannabis drog pe care l-a deținut, transportat și introdus fără drept pe teritoriul României.
Cu privire la inculpatul, s-a reținut că, în perioada 19.03.2009-21.03.2009, l-a ajutat pe inculpatul și a făcut demersuri pentru ca acesta să transporte si să introducă pe teritoriul României cantitatea de aproximativ 5 kg cannabis, fiind prins în flagrant.
În sarcina inculpatului s-a reținut că, în perioada februarie-aprilie 2009, vândut în mod repetat importante cantități de cannabis către diferite persoane, astfel încât, la data de 06.02.2009, a vândut inculpaților, și cantitatea totală de 53,06 grame cannabis, iar la data de 02.04.2009 a vândut inculpatului cantitatea de 0,96 grame rezină de cannabis, iar la data de 09.04.2009 a vândut colaboratorului introdus în cauză " " cantitatea de 1,33 grame cannabis, în cadrul unui grup infracțional constituit de către inculpatul.
Referitor la inculpatul, s-a reținut că, în perioada februarie-martie 2009, distribuit importante cantități de cannabis către diferite persoane, iar la data de 02.03.2009, împreună cu și, a vândut investigatorului sub acoperire " " cantitatea de 29,66 grame cannabis în cadrul unui grup infracțional constituit de către inculpatul.
În ceea ce îl privește pe inculpatul, s-a reținut că, în perioada februarie-martie 2009, distribuit importante cantități de cannabis către diferite persoane, iar la data de 02.03.2009, împreună cu și, a vândut investigatorului sub acoperire " " cantitatea de 29,66 grame cannabis, în cadrul unui grup infracțional constituit de către inculpatul. De asemenea, în data de 14.04.2009, cu ocazia percheziției domiciliare, s-a găsit cantitatea de 43,08 grame cannabis, deținută fără drept.
În sarcina inculpatului, s-a reținut că, în perioada februarie-martie 2009, vândut diferite cantități de droguri de risc și de mare risc (cannabis, cocaină, ) către diferite persoane, iar la data de 06.02.2009 a vândut colaboratorului " " 0,58 grame, la data de 28.02.2009 a intermediat vânzarea către același colaborator a cantității de 4,19 grame cocaină, iar la data de 02.03.2009 a vândut împreună cu și investigatorului sub acoperire " " cantitatea de 29,66 grame cannahis.
Referitor la inculpatul, s-a reținut că, în data de 26.01.2009, a vândut colaboratorului " " cantitatea de 2,89 grame cannabis, la data de 23.02.2009 a vândut colaboratorului " " cantitatea de 5,18 grame cannabis, la data de 03.04.2009 a vândut aceluiași colaborator 10 comprimate ecstasy, iar la data de 14.04.2009, cu ocazia efectuării percheziției domiciliare, s-a găsit o cantitate de cannabis, deținută in vederea consumului propriu.
Cu privire la inculpatul, s-a reținut că în data de 28.02.2009 a vândut colaboratorului " " cantitatea de 4,19 grame cocaină.
În ceea ce îl privește pe inculpatul, s-a reținut că în data de 31.03.2009 a vândut colaboratorului " " cantitatea de 5,39 grame cannabis.
Referitor la inculpatul, s-a reținut că în data de 13.01.2009 a vândut colaboratorului " " 5 comprimate ecstasy.
În motivarea propunerii se susține că, până la acest moment procesual, în dosar au fost efectuate următoarele activități, care se regăsesc în volumul VI al dosarului de urmărire penală nr. 40/D/P/2009: Întocmirea proceselor-verbale de redare a convorbirilor interceptate În baza autorizațiilor emise de către instanță; reaudierea unor inculpați; audierea unor martori.
De asemenea, se face precizarea căîn cauză nu s-a mai acordat nici o prelungire a duratei măsurii arestării preventive, privind pe inculpații "", ".", "", "" și "", iar în privința inculpaților șis-a mai acordat o prelungire a duratei măsurii arestării prevenitve, în continuare urmând a se efectua următoarele acte de urmărire penală: prelucrarea din punct de vedere tehnic a înregistrărilor audio în mediul ambiental, privind discuțiile purtate cu ocazia tranzacțiilor având ca obiect droguri; redarea convorbirilor purtate de către inculpații cercetați în aceeași cauză, interceptate în baza autorizațiilor emise de instanță; audierea interlocutorilor inculpaților care apar in înregistrările efectuate in cauză; reaudiere inculpați și învinuiți; prezentarea materialului de urmărire penală; întocmirea rechizitoriului; sesizarea instanței de judecată în termenul legal.
În motivarea propunerii se mai susține că privarea de libertate in continuare a inculpaților este necesară, având în vedere modalitățile concrete de săvârșire a faptelor, gradul crescut de pericol social, precum și împrejurarea că nu s-au schimbat temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive.
Tribunalul a constatat că cererea Parchetului este întemeiată, inculpații aflându-se în situația prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală.
că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați are la bază procese - verbale ale investigatorilor sub acoperire și ale lucrătorilor de poliție, procese - verbale de prindere în flagrant, rapoarte de constatare tehnico - științifică, declarațiile inculpaților și martorilor, precum și ale martorilor asistenți și celelalte mijloace de probă existente la dosar.
A mai constatat, că este îndeplinită și condiția referitoare la existența pericolului pentru ordinea publică, pericol ce rezultă din limitele mari de pedeapsă stabilite de lege, gradul de pericol social ridicat al faptelor, modalitatea și împrejurările concret de săvârșire faptelor, urmarea produsă și rezonanța socialmente negativă.
Față de motivarea prelungirii arestării preventive, cererile privind înlocuirea acesteia au fost constatate ca fiind neîntemeiate.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, și.
Sintetizând motivele de recurs ale inculpaților de rețin următoarele:
Inculpatul a arătat că actele de urmărire penală menționate în referatul parchetului nu s-au efectuat, astfel că motivele cererii de prelungire nu sunt întemeiate.
Mai arată că este consumator de droguri și a intrat astfel într-un anturaj cu consecințe negative, iar circumstanțele personale nu impun prelungirea arestării preventive.
Inculpatul a arătat că încheierea recurată nu este motivată și cuprinde numai susținerile apărătorilor, că are o singură faptă reținută, iar în cererea Parchetului nu s-au arătat actele ce urmează a fi efectuate.
A recunoscut fapta, este fără antecedente penale, este elev la liceu și, odată pus în libertate, nu poate influența probele în cauză.
Inculpatul arată că, la dosar, nu există indicii temeinice că ar fi săvârșit fapta de trafic și, conform circumstanțelor personale, nu există pericol pentru ordinea publică, fiind fără antecedente penale, a recunoscut și regretat fapta și avea loc de muncă.
Inculpatul arată că recursul nu s-a soluționat înainte de expirarea termenului de 30 de zile și astfel se impune anularea încheierii, deoarece i s-a cauzat un prejudiciu.
A mai arătat că a comis o singură faptă, că motivele din cererea de prelungire nu impun starea de arest, că a fost sincer, regretă fapta și provine dintr-o familie organizată.
Inculpatul învederează că actele de urmărire penală menționate în cererea de prelungire nu impun starea de arest, că are o singură faptă reținută, este fără antecedente penale și nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Inculpatul arată că cercetarea penală a fost începută împotriva altei persoane, problemă care a fost lămurită ulterior, că nu face parte fin grupul infracțional și are o singură faptă reținută.
Inculpatul arată că referatul Parchetului nu a cuprins o motivare pentru fiecare inculpat în parte și astfel instanța nu a fost corect sesizată, iar încheierea instanței de fond nu este motivată, cuprinde doar mențiunile apărătorilor.
De asemenea, a fost sincer, nu are antecedente penale și nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Verificând încheierea atacată pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, Curtea constată recursurile nefondate.
Aspecte privind motivarea încheierii recurate au fost invocate de inculpații, și, Curtea constatând că judecătorul a avut în vedere dispozițiile art.148 lit. f Cod procedură penală, motivând cu privire la existența indiciilor și probelor de comitere a faptelor și a pericolului pentru ordinea publică. Chiar dacă nu a motivat pentru fiecare inculpat în parte, se poate constata că nu există această obligație pentru instanță, mai ales că s-a menționat valabilitatea pentru toți inculpații.
Astfel, se constată că motivarea încheierii există în considerentele acesteia.
Aspecte de netemeinicie și nelegalitate în ceea ce privește referatul întocmit de parchet au fost arătate de inculpații, și.
Referitor la acest motiv, se constată că Parchetul nu este îngrădit în efectuarea urmăririi penale de actele procesuale pe care le menționează sau nu în referatele de prelungire, având posibilitatea administrării oricărei probe necesare, chiar dacă nu este menționată, sau invers.
De asemenea, nu există obligația arătării în referat a necesitării probatoriului pentru fiecare inculpat în parte, deoarece probele administrate urmează a fi coroborate.
Aceste motive de recurs nu pot conduce la concluzia sesizării nelegale a instanței, neconstituind aspecte de legalitate, respectiv obligații sub sancțiunea nulității prevăzute de lege.
Astfel, se constată că referatul întocmit de parchet nu cuprinde aspecte de nelegalitate, fiind suficient motivat.
Inculpatul a motivat în sensul că nu există indicii temeinice că ar fi săvârșit fapta de trafic, motiv ce nu poate fi primit, întrucât la dosar există procese verbale ale investigatorului sub acoperire, privind trei acte materiale de trafic.
Inculpatul, a arătat că este doar consumator și, din acte motiv a intrat într-un anturaj negativ, motivare contrazisă de probele din dosar, respectiv procese verbale ale investigatorului, rapoarte tehnico - științifice și declarații martori.
Inculpații, au mai motivat că, în dosarul cauzei, li s-a reținut câte o singură faptă de trafic, ceea ce nu poate constitui motiv de respingere a cererii de prelungire a arestării preventive, aceasta nefiind condiționată de pluralitatea de infracțiuni.
Inculpatul a cerut anularea încheierii recurate, pe motiv că recursul nu a fost soluționat în timp de 30 de zile, acest motiv neconstituind un caz de nulitate dintre cele prev. de art. 197 Cod procedură penală și astfel că nu poate fi primit.
Aspectul privind identitatea invocat de inculpatul, pe lângă faptul că a fost lămurit de către procuror, trebuie privit în legătură cu recunoașterea comiterii faptei de către inculpat, astfel că și acest motiv este neîntemeiat.
Ca ultim aspect, se reține că toți recurenții au invocat circumstanțele personale în aprecierea pericolului pentru ordinea publică, aspect pe care instanța de fond l-a tratat pe larg, apreciind existența pericolului, având în vedere gradul ridicat de pericol social al faptelor, împrejurările comiterii acestora, urmarea produsă și limitele mari de pedeapsă prevăzute de lege.
Așa fiind, se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpați, cu cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din 08.05.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurenții inculpați la plata sumei de câte 100 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 25.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red.
Dact./14.07.2009
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția I-a Penală
Președinte:Vasile BăjanJudecători:Vasile Băjan, Niculae Stan, Carmen Veronica
