Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 17/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ operator 2711
DECIZIE Nr. 17
Ședința publică de la 15 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Nacu
JUDECĂTOR 2: Codrina Iosana Martin Ător
JUDEC -: -
GREFIER:
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul G, împotriva încheierii penale din 18.12.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales.
Procedura de citare îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul inculpatului recurent a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând, să se dispună continuarea judecății cu inculpatul în stare de libertate, având în vedere că majoritatea probelor au fost deja administrate, cele din rechizitoriu în totalitate și parțial cele solicitate de inculpat. A mai învederat că probele prezentate de parchet sunt indirecte și nu certe, probe care nu dovedesc vinovăția inculpatului.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat, arătând că nu s-a modificat starea de fapt și există probe care să ducă la concluzia că inculpatul se face vinovat de comiterea faptei.
Inculpatul - recurent, având ultimul cuvânt, a solicitat să fie judecat în stare de libertate, întrucât este nevinovat.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin încheierea penală pronunțată de Tribunalul C la data de 18 decembrie 2009, în dosar nr-, în baza art. 3002p Cod Penal raportat la art. 160balin.1,3 p Cod Penal s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului G, pe o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 28.12.2008 până la data de 25.02.2009.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a apreciat că nu s-au modificat temeiurile de fapt și de drept care au determinat arestarea preventivă a inculpatului.
Împotriva încheierii penale pronunțate de Tribunalul C-S- Secția Penală la data de 18.12.2008 în dosarul nr- din 8.10.2008 au declarat recurs inculpatul Recursul nu a fost motivat în scris.
Din analiza încheierii recurate, prin prisma motivelor de recurs analizate și din oficiu, Curtea reține următoarele:
Prima instanță a făcut o justă apreciere a legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive dispusă prin încheierea penală nr. 32 din 25.09.2008 și menținută ulterior.
Instanța de recurs constată că nu s-au schimbat temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, Tribunalul reținând corect că persistă presupunerea că inculpatul a săvârșit o faptă gravă, periculoasă pentru sănătatea sau chiar viața cetățenilor, valori sociale fundamentale apărate de legea penală.
Se observă atât pericolul social al faptei reținute în sarcina inculpatului cât și pericolul concret pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpatului - recurent (lipsa garanțiilor că inculpatul ar abandona comportamentul antisocial).
Curtea apreciază că scopul procesului penal și buna lui desfășurare justifică prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpat.
În ceea ce privește respectarea dreptului la libertate al inculpatului, în sensul că măsura arestării preventive are un caracter excepțional, stare de libertate fiind cea normală, fiind de neadmis menținerea stării de arest preventiv peste limite rezonabile, prin raportare la jurisprudența CEDO, instanța reține că aprecierea necesității luării și menținerii unei măsuri preventive trebuie să se facă luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a se constata în ce măsură există indicii precise cu privire la un interes public real care are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate, fără a se aduce atingere prezumției de nevinovăție, în sensul de a se urmări existența unui just echilibru între măsura arestării preventive, pe de o parte, și interesul public de protecție a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de săvârșire a faptei cu privire la care există indicii că a avut loc cu participarea inculpatului, pe de altă parte.
În condițiile de față, Curtea apreciază că la acest moment procesual interesul general prevalează în raport cu interesul inculpatului de a fi cercetat în stare de libertate. Astfel, se reține că presupunerea rezonabilă privește o faptă gravă, că acestă faptă are un impact social deosebit prin repercusiunile pe care le generează.
De asemenea, instanța apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului ar genera creșterea sentimentului de nesiguranță al populației și ar fi de natură a conduce la scăderea încrederii populației în capacitatea de protecție a organelor statului, acesta având obligația pozitivă de a adopta o legislație penală, dublată de mecanismul care să asigure aplicarea sa, capabilă să descurajeze comiterea de fapte ce pun în pericol viața și sănătatea cetățenilor.
Totodată, se constată că menținerea duratei arestării preventive este premisa efectuării cu celeritate a actelor procesuale în cursul judecății. Motivele inculpatului referitoare la faptul că este nevinovat, iar tatăl său este grav bolnav nu sunt de natură să determine judecarea acestuia în stare de libertate.
Față de cele reținute, se apreciază și că lăsarea inculpatului în libertate ar încuraja săvârșirea unei fapte similare celei imputate prin actul de inculpare.
Având în vedere aceste considerente, în baza art. 38515pct. 1 lit. b C.P.P. a respins ca nefondat recursul declarat de inculpatul G împotriva încheierii penale pronunțate de Tribunalul C-S- Secția Penală la data de 18.12.2008 în dosarul nr- din 8.10.2008.
Potrivit art.192 al.2 cod procedură penală a obligat pe inculpatul recurent la plata sumei de câte 80 lei cheltuielile judiciare avansate de stat in recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art.38515pct.1 lit.b p Cod Penal respinge recursul declarat de inculpatul G, împotriva încheierii penale din 18.12.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-.
În temeiul art.192 al.2 p Cod Penal obligă inculpatul la plata sumei de 80 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 15 Ianuarie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier
Red./20.01.09
Tehnored AJ/21.01.09
Prima instanță: Trib. C severin -
21 Ianuarie 2009
Președinte:Anca NacuJudecători:Anca Nacu, Codrina Iosana Martin Ător
