Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 170/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(Număr în format vechi 1187/2009)
ROM ÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I -A PENALĂ
ÎNCHEIERE NR. 170
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 25 mai 2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Vasile Băjan
JUDECĂTOR 2: Niculae Stan
JUDECĂTOR 3: Carmen Veronica
GREFIER:
Ministerul Public - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM - reprezentat de procuror.
Pe rol, se află judecarea RECURSURILOR declarate de inculpații, și împotriva încheierii din data de 08 mai 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții - inculpați:, personal, aflat în stare de arest preventiv la GP.B, asistat juridic de apărător desemnat din oficiu, avocat, cu delegație pentru asistență juridică obligatorie depusă la dosar, personal, aflat în stare de arest preventiv la. asistat juridic de apărător ales, avocat, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, și, personal, aflat în stare de arest preventiv la. asistat juridic de apărător ales, avocat, cu împuternicire avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul din oficiu al recurentului - inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii din data de 08 mai 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I -a Penală și pe fond, rejudecând, să se respingă propunerea parchetului și să se dispună continuarea cercetării penale cu inculpatul în stare de libertate, având în vedere atitudinea sinceră acestuia, de recunoaștere și regret a faptei, cooperat cu organele de urmărire penală; așa cum rezultă din actele dosarului, înainte de fi arestat, acesta era încadrat cu contract de muncă în Germania, provine dintr- familie organizată. Este de reținut și vârsta inculpatului, de 21 ani, faptul că în declarațiile date arată că nu face parte din nici un grup organizat și, dintre toți inculpații din cauză, nu îl cunoștea decât pe inculpatul, și nu a primit nicio sumă de bani din partea niciunuia dintre ceilalți inculpați.
Având în vedere toate aceste considerente, solicită admiterea recursului și să se dispună cercetarea inculpatului, în continuare, în stare de libertate, acesta luându-ți angajamentul să se prezinte în fața instanței ori de câte ori va fi chemat.
Apărătorul ales al recurentului inculpat solicită admiterea recursului declarat împotriva încheierii din data de 08 mai 2009 Tribunalului București - Secția I -a Penală, încheiere prin care s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpatului,casarea acestei încheieri și pe fond să se dispună înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului, în temeiul art. 139 Cpp, cu o altă măsură preventivă prev. de art. 145 Cpp, respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Apreciază că instanța de fond nu a avut în vedere că temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu mai subzistă, nu constat că nu există temeiuri noi care să impună, în continuare, privarea de libertate a inculpatului, ci s-a raportat doar la gravitatea faptei, cuantumul pedepsei cu care se sancționează fapta, pedeapsă ce este mai mare de 4 ani; solicită să se constate că scopul măsurii arestării preventive fost atins, în sensul că buna desfășurare a urmăririi penale avut loc, la acest moment urmărirea penală fiind spre final.
Față de toate aceste considerente, și așa cum reiese și din analiza materialului probator administrat în cauză, nu s-a făcut dovada pericolului pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta inculpatul dacă ar fi pus în libertate. Este de reținut și faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penală, activitatea infracțională desfășurată de acesta este redusă, are o familie organizată.
În consecință, așa cum a menționat și anterior, solicită admiterea recursului în sensul celor de mai sus.
Apărătorul ales al recurentului - inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate, și pe fond, să se dispună înlocuirea măsurii aretării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Astfel, conform dispozițiilor legale, pentru a se aprecia întemeiată cererea de prelungire a măsurii arestării preventive, este necesar să subziste temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri, ori să apară temeiuri noi; așa cum rezultă din actele și lucrările dosarului, de la data luării măsurii arestării preventive și până în prezent nu au mai apărut temeiuri noi, ceea ce presupune că trebuie analizat doar dacă subzistă temeiurile inițiale.
Instanța de fond, la data luării măsurii arestării preventive a inculpatului a avut în vedere existența două condiții ce trebuie îndeplinite cumulativ, respectiv existența pericolului social concret pentru ordinea publică și existența unor probe ori indicii temeinice în sensul vinovăției inculpatului.
În ceea ce privește pericolul social concret, solicită instanței să constate că, în sensul practicii CEDO, pericolul social trebuie să fie concret, evidențiat și demonstrat de către organul de urmărire penală; în speță, cu privire la inculpatul nu s-a evidențiat în mod concret starea de pericol pe care ar reprezenta-o pentru ordinea publică. Nu este suficient să se evidențieze pericolul abstract, care rezultă din normele juridice incriminatoare ale faptei ci, așa cum a menționat și anterior, acest pericol trebuie evidențiat în sensul de a se arăta în ce măsură cercetarea în stare de libertate a inculpatului ar provoca o tulburare a relațiilor sociale, ar determina zădărnicirea adevărului.
De asemenea,solicite instanței să aibă în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului, în sensul că este infractor primar, nu este cunoscut cu antecedente penale; astfel, în sensul art. 136 Cpp, solicită să se dispună o măsură preventivă care să asigure scopul procesului penal, respectiv aflarea adevărului. În opinia apărării, nu s-a evidențiat în ce măsură interdicția de a părăsi localitatea nu ar determina atingerea acestui scop.
În consecință, solicită admiterea recursului, casarea încheierii instanței de fond și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a părăsi localitatea.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursurilor declarate de către inculpați ca fiind neîntemeiat și menținerea soluției instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
Cu privire la susținerile apărării, in sensul că lăsarea în libertate a inculpaților nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică, apreciază că, contrar celor susținute de aceștia, lăsarea în libertate inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică. Intr-adevăr, inculpații sunt persoane tinere, cu o educație aleasă, cu un grad cultură destul de ridicat, școlarizate, insă cu toate acestea, au înțeles să săvârșească infracțiuni, și astfel, în mod firesc, se naște întrebarea dacă, odată lăsați în libertate, aceștia ar putea tulbura, în orice fel, ordinea publică care, contrar celor susținute de apărare, nu se referă numai la relațiile sociale care se stabilesc intre oameni, ci are în vedere și ordinea de drept.
Apreciază că, odată cu lăsarea în libertate a inculpaților, ordinea de drept ar putea fi tulburată, întrucât aceștia și-ar putea relua activitatea infracțională; este de observat că activitatea infracțională a acestor inculpați este săvârșită în mod continuat, ei nu au săvârșit un act material izolat, nu fost o simplă întâmplare, ci s-a concretizat prin activități repetate. Pe de altă parte, este de reținut că la primul act material, inculpatul a înțeles să introducă în România cantitatea de 5 kg. de canabis, deci nu fost o simplă încercare pentru a-și demonstra cât poate realiza în activitatea infracțională; pe de altă parte, inculpatul a săvârșit mai multe acte materiale, astfel: prima data a traficat 29, 66 gr. canabis, iar doua oară 43 grame canabis. Și în ceea ce-l privește pe inculpatul, acesta traficat în mai multe rânduri cantitatea 0,58 gr. într- zi, cantitatea de 4,19 gr. cocaină în altă zi, și cantitatea de 29, 66 gr. cocaină în cea de-a treia zi; nici pentru acest inculpat nu se poate reține că fost un act întâmplător, o situație ce ar fi fost creată într-o anumită conjunctură.
Apreciază că săvârși astfel de acte materiale, la un grad de cultură destul de ridicat, unde și pragul delicvențial este foarte ridicat, este periculoasă pentru societate; dincolo de toate circumstanțele personale care, de altfel, sunt favorabile inculpaților, la acest moment stă sub semnul întrebării posibilitatea ca acești inculpați sa-și reia activitatea infracțională.
Față de toate aceste aspecte apreciază că, la acest moment, există presupunerea rezonabilă din conținutul căreia se trage concluzia că, odată lăsați în libertate, acești inculpați ar putea încălca ordinea de drept a acestei societăți prin săvârșirea de noi infracțiuni.
În consecință, solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca fiind neîntemeiate.
Recurentul - inculpat, având cuvântul, se raliază concluziilor apărătorului său, solicitând continuarea cercetărilor în stare de libertate, și luându-și angajamentul că se va prezenta ori de câte ori va fi chemat; precizează că regretă sincer fapta.
Recurentul - inculpat, având cuvântul, solicită să se ia act că nu prezintă pericol pentru ordinea publică; regretă sincer fapta și nu va mai săvârși alte fapte de natură penală. Se raliază concluziilor apărătorului său.
Recurentul - inculpat, având cuvântul, se raliază concluziilor apărătorului său, solicită admiterea recursului și continuarea cercetărilor în stare de libertate, luându-și angajamentul că se va prezenta în fata organelor de anchetă și în fața instanței ori de câte ori va fi chemat. Regretă sincer fapta; precizează că nu prezintă pericol social pentru ordinea publică.
CURTEA
Asupra cauzei penale de față,reține următoarele:
Prin încheierea din 8.05.2009 Tribunalul București Secția I-a Penală în ședința camerei de consiliu a respins ca neîntemeiate cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a părăsi localitatea formulată de inculpații (prin apărători aleși), rt,; a admis propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT-Serviciul Teritorial București și în baza art.155 și următ. Cod procedură penală a prelungit măsura arestării preventive privind pe inculpații, și, cu 30 zile,de la 13.05.2009 la 11.06.2009 inclusiv; pentru inculpații ,cu 30 zile, de la 14.05.2009 la 12.06.2009 inclusiv și pentru inculpații,cu 30 zile,de la 21.05.2009 la 19.06.2009 inclusiv.
Prima instanță a reținut că inculpații sunt cercetați penal pentru comiterea de infracțiuni de trafic de droguri de mare risc,după cum urmează:,pentru săvârșirea infracțiunii prev.ar.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.2 al.1 din Legea nr143/2000, săvârșirea infracțiunii prev.de art. 2 al.1 și 2 din Legea nr.143/2000, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.2 al.1 și 2 din Legea 143/2000, cu aplic. art. 41 al. 2 din și Cod Penal art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu 33 lit. a Cod Penal, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de 2 al.1 din Legea nr. 143/2000, cu aplic, art. 41 al. 2 din Cod Penal,art.8 din nr. 39/2003, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.2 al.1 din Legea nr.143/2000, cu aplic. art. 41 al. 2 din p, și art. 8 din Legea 39/2003 și art.2 al.1 din Legea nr.143/2000, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 2 al. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, aplic, art. 41 al. 2 din Cod Penal, pentru săvârșirea infracțiunii prev. art. 2 al. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 al. 2 din și Cod Penal art. 4 din Legea nr.143/2000,ambele cu aplic. art.33 lit.a Cod Penal, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.2 alin.1 din Legea 143/2000 și art. 3 al. 1 din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplic.art. 33 lit. a și, pentru săvârșirea infracțiunii prev. e art. 26.p rap.la art. 3 al. 1 din Legea nr. 143/2000.
Activitatea presupus infracțională reținută a fi comisă de inculpați a constat în aceea că în perioada februarie-martie 2009, a constituit un grup infracțional, în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de droguri de risc (cannabis), drog pe care îl aducea din Olanda. Din grupul infracțional făceau parte inculpații, și, persoane cărora le-a distribuit repetat,în perioada menționată mai sus, importante cantități de cannabis. Aceștia din urmă, la rândul lor, distribuiau astfel de substanțe către diverse persoane, care mai departe le comercializau către alți dealeri sau consumatori de droguri,și anume: inculpatii, și, persoane care comercializau nu numai cannabis,dar și cocaină, și ecstasy.
În ceea ce îl privește pe inculpatul, s-a reținut că la data de 21.03.2009 acesta a fost prins în flagrant deținând cantitatea de aproximativ 5 kg cannabis drog pe care l-a deținut, transportat și introdus fără drept pe teritoriul României.
Cu privire la inculpatul, s-a reținut că, în perioada 19.03.2009-21.03.2009, l-a ajutat pe inculpatul și a făcut demersuri pentru ca acesta să transporte și să introducă pe teritoriul României cantitatea de aproximativ 5 kg cannabis, fiind prins în flagrant.
În sarcina inculpatului s-a reținut că, în perioada februarie-aprilie 2009,a vândut în mod repetat importante cantități de cannabis către diferite persoane, astfel încât, la data de 06.02.2009, a vândut inculpaților, și cantitatea totală de 53,06 grame cannabis, iar la data de 02.04.2009 a vândut inculpatului cantitatea de 0,96 grame rezină de cannabis, iar la data de 09.04.2009 a vândut colaboratorului introdus în cauză " " cantitatea de 1,33 grame cannabis, în cadrul unui grup infracțional constituit de către inculpatul.
Referitor la inculpatul, s-a reținut că, în perioada februarie-martie 2009, a distribuit importante cantități de cannabis către diferite persoane, iar la data de 02.03.2009, împreună cu și, a vândut investigatorului sub acoperire " " cantitatea de 29,66 grame cannabis, în cadrul unui grup infracțional constituit de către inculpatul.
În ceea ce îl privește pe inculpatul, s-a reținut că, în perioada februarie-martie 2009,a distribuit importante cantități de cannabis către diferite persoane, iar la data de 02.03.2009, împreună cu și,a vândut investigatorului sub acoperire " " cantitatea de 29,66 grame cannabis, în cadrul unui grup infracțional constituit de către inculpatul. De asemenea, în data de 14.04.2009, cu ocazia percheziției domiciliare, s-a găsit cantitatea de 43,08 grame cannabis, detinută fără drept.
In sarcina inculpatului, s-a reținut că, în
perioada februarie-martie 2009, a vândut diferite cantități de droguri de risc și de mare risc (cannabis,cocaină, )către diferite persoane, iar la data de 06.02.2009 a vândut colaboratorului " " 0,58 grame,la data de 28.02.2009 a intermediat vânzarea către același colaborator a cantității de 4,19 grame cocaină, iar la data de 02.03.2009 a vândut împreună cu și investigatorului sub acoperire " " cantitatea de 29,66 grame cannabis.
Referitor la inculpatul ,s-a reținut că, în data de 26.01.2009, a vândut colaboratorului " cantitatea de 2,89 grame cannabis, la data de 23.02.2009 a vândut colaboratorului " " cantitatea de 5,18 grame cannabis, la data de 03.04.2009 a vândut aceluiași colaborator 10 comprimate ecstasy, iar la data de 14.04.2009,cu ocazia efectuării percheziției domiciliare s-a găsit o cantitate de cannabis, deținută în vederea consumului propriu.
Cu privire la inculpatul, s-a reținut că în data 28.02.2009 a vândut colaboratorului " " cantitatea de 4,19 cocaină.
În ceea ce îl privește pe inculpatul, s-a reținut că în data de 31.03.2009 a vândut colaboratorului " " cantitatea de 539 grame cannabis.
Referitor la inculpatul, s-a reținut că în data 13.01.2009 a vândut colaboratorului " " 5 comprimate ecstasy.
Instanța a constatat că inculpații se află în situația prev. de art. 148 lit. f C.P.P. întrucât faptele pentru care sunt cercetați sunt pedepsite de lege cu închisoare mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Astfel, în cauză există indicii temeinice, în accepțiunea dată acestei noțiuni de art.681C.P.P. care să justifice presupunerea rezonabilă că cei zece inculpați au vândut colaboratorilor diverse cantități de heroină, în schimbul unor sume de bani.
că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați are la bază: procese-verbale ale investigatorilor sub acoperire și ale lucrătorilor de politie, procese-verbale de prindere în flagrant, rapoarte de constatare tehnico - științifică, declarații inculpați și martori, declarații martori asistenți, precum și celelalte mijloace de probă existente la dosarul cauzei.
Cât privește condiția referitoare la existența în cauză a probelor din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică,se constată că și aceasta este îndeplinită. Astfel,în lipsa unei definiții legale a noțiunii de pericol pentru ordinea publică,în practică sunt avute în vedere mai multe aspecte (care constituie totodată criterii complementare de care se ține cont la alegerea măsurii preventive,conform art.136 alin.final C.P.P.), printre care natura și gravitatea faptelor săvârșite urmările produse, circumstanțele personale ale inculpatului etc.
În speță, se constată ca inculpații sunt cercetați pentru infracțiuni ce prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat, ce rezultă nu numai din limitele mari de pedeapsă stabilite de legiuitor, ci și din modalitățile și împrejurările concrete de săvârșire a faptelor pentru care inculpații sunt cercetați,de urmarea produsă și de rezonanța socială negativă infracțiunilor de acest gen și care generează o stare de neîncredere insecuritate în rândul societății.
Aceste împrejurări justifică susținerea că lăsarea în libertate inculpaților, ar prezenta, în continuare, un pericol concret pentru ordinea publică, astfel că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive se mențin.
Prin prisma celor mai sus arătate,se constată că măsura prelungirii arestării preventive a inculpaților, și se impune pentru o mai bună desfășurare a procesului penal, conform art. 136 al. 1 C.P.P. în vederea finalizării actelor de urmărire penală.
Cu privire la cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, formulate de către apărătorii aleși ai inculpaților, și, Tribunalul a constatat că, fată de motivele arătate la motivarea soluției de prelungire a măsurii arestării preventive, aceste cereri sunt neîntemeiate;
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, și criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul prelungirii stării de arest preventiv.
Recurentul inculpat susține că lăsarea sa în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică motivat de faptul că a recunoscut comiterea faptei, a colaborat cu organele judiciare,este în vârstă de 21 de ani,era angajat în muncă și nu face parte dintr-un grup organizat.
Recurentul inculpat susține că temeiurile care au justificat arestarea preventivă nu mai subzistă și nici nu au apărut temeiuri noi,iar lăsarea sa în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică și nici nu ar influența negativ buna desfășurare a procesului penal.
Solicită revocarea sau înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu prăsi localitatea.
Recurentul inculpat susține că nu mai subzistă temeiurile ce au justificat arestarea preventivă,iar lăsarea sa în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Solicită să se aibă în vedere și circumstanțele personale și să se dispună chiar înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Curtea,examinând recursurile inculpaților prin prisma art.3856alin.3 Cod procedură penală constată că acestea nu sunt întemeiate.
Instanța de fond a făcut o corectă aplicare a disp.art.143 și art.148 lit.f Cod procedură penală,măsura dispusă fiind legală și temeinică.
Din probele administrate a reieșit că sunt indicii temeinice în sensul art.681Cod procedură penală din care să rezulte presupunerea rezonabilă că inculpați au comis infracțiunile pentru care sunt cercetați,în cauză fiind vorba de introducerea în țară a unei cantități însemnate (5 kg) de droguri (cannabis),dar și de traficarea unor asemenea droguri.
S-a stabilit temeinic că sunt îndeplinite și cerințele art.148 lit.f Cod procedură penală,iar lăsarea inculpaților în libertate constituie un pericol concret pentru ordinea publică,având în vedere natura și gravitatea faptelor,cantitatea de droguri introdusă în țară și natura acesteia (cannabis),cu consecința producerii unor urmări în timp îndelungat, pluritatea de inculpați,multitudinea actelor materiale reținută pentru unii dintre inculpați,dar și pericolul refacerii cercului relațional propice comiterii de noi fapte de același gen.
Sunt de reținut și cerințele art.136 alin.1 Cod procedură penală,care impun pentru buna desfășurare a procesului penal și posibilitatea luării măsurii arestării preventive a inculpaților,aceasta atât pentru prezervarea ordinei de drept dar și pentru înlăturarea sentimentului de insecuritate din rândul opiniei publice generat de comiterea unor astfel de infracțiuni și lăsarea în libertate a inculpaților. Aceste elemente,alături de regăsirea cerințelor art.143 și art.148 lit.f Cod procedură penală justifică restrângerea libertății persoanei prin măsura arestării preventive,fiind asigurate condițiile unei bune desfășurări a procesului penal și efectuarea tuturor actelor de urmărire penală menționate în referatul parchetului.
Apărările inculpaților, prin prisma circumstanțelor personale invocate nu pot conduce la revocarea măsurii arestării preventive,ori la înlocuirea acesteia, acestea urmând a fi valorificate la aplicarea sancțiunii penale în situația constatării existenței faptei și a vinovăției inculpaților.
Pentru toate aceste considerente și cum din oficiu nu se constată motive de nelegalitate a încheierii potrivit art.38515pct.1 lit.b urmează a respinge ca nefondate recursurile inculpaților.
Urmează a face aplicarea art.192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, și, împotriva încheierii de ședință din 8 mai 2009 pronunțată de Tribunalul București Secția I-a penală,în dosarul nr-.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei onorariul avocat din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției, iar pe recurenții inculpați și la plata sumei de câte 100 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică,azi 25 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECATOR JUDECATOR
GREFIER
Red.SN
Dact.IE/2 ex./8.06.2009
1
Președinte:Vasile BăjanJudecători:Vasile Băjan, Niculae Stan, Carmen Veronica
