Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 187/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I-A PENALĂ

Dosar nr-

(Număr în format vechi 1285/2009)

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.187

Ședința publică de la 2 IUNIE 2009

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: Moroșanu Raluca

JUDECĂTOR 2: Ciobanu Corina

JUDECĂTOR 3: Constantinescu Mariana

GREFIER: - -

**************************

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Parchetul de pe lângă CURTEA DE APEL BUCUREȘTI fost reprezentat de procuror.

Pe rol fiind soluționarea cauzei ce are ca obiect recursurile formulate de către inculpații, A, împotriva încheierii din Camera de Consiliu nr.22 C din data de 27 MAI 2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Penală.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistați de apărător ales - avocat - cu delegație depusă la dosar, recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistați de apărător ales - avocat - cu delegație depusă la dosar, recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistați de apărător ales - avocat - cu delegație depusă la dosar, recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistați de apărător ales - avocat - cu delegație depusă la dosar, recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistați de apărător ales - avocat - cu delegație depusă la dosar, recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistați de apărător din oficiu - avocat - cu delegație depusă la dosar, recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistați de apărător ales - avocat - cu delegație depusă la dosar, recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistați de apărător din oficiu - avocat - cu delegație depusă la dosar, recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistați de apărător ales - avocat - cu delegație depusă la dosar, recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistați de apărător ales - avocat, recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistați de apărător ales - avocat - cu delegație depusă la dosar, recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistați de apărător din oficiu - avocat - cu delegație depusă la dosar, recurentul inculpat A, personal, aflat în stare de arest și asistați de apărător ales - avocat HG- cu delegație depusă la dosar, recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistați de apărător ales - avocat - cu delegație depusă la dosar, recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistați de apărător ales - avocat - cu delegație depusă la dosar

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Pentru recurenții inculpați, apărătorii aleși solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, sens în care depun la dosar acte în circumstanțiere privind persoana fiecărui inculpat.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și combaterea motivelor de recurs.

Pentru recurentul inculpat, apărătorul ales solicită a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, judecarea în stare de libertate a inculpatului, fie aplicarea unei măsuri mai puțin restrictivă, respectiv măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea,

În susținerea motivelor de recurs, solicită a se avea în vedere că temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă întrucât cel pe care îl apără a recunoscut săvârșirea faptelor, de care este acuzat, a colaborat cu organele de cercetare în vederea aflării adevărului, iar urmărirea penală poate fi desfășurată și cu inculpatul în stare de libertate. Mai arată că urmărirea penală necesită o perioadă îndelungată de timp întrucât urmează a fi efectuate o serie de acte procedurale cu străinătatea, fapt ce l-ar priva pe inculpat.

Pentru recurentul inculpat, apărătorul ales aduce critici încheierii recurate pentru nelegalitate și netemeinicie față de împrejurarea că ac3asta este nemotivată, limitându-se la aspecte generale privind infracțiunea în ansamblu, fără a detalia pentru fiecare inculpat în ce a constat activitatea infracțională și motivele ce impun justificarea măsurii arestării preventive, or astfel de încheieri, în opinia apărării, sunt sancționate cu nulitatea absolută, potrivit disp. art.6 CEDO și art.23 Constituția României.

Mai solicită a se avea în vedere că probele administrate până la acest moment procesual nu dovedesc că cel pe care îl apără ar fi ridicat vreo sumă de bani, astfel încât, în raport de toate aceste considerente, apreciază că inculpatul poate fi cercetat în stare de libertate, sens în care solicită a se dispune admiterea recursului.

Pentru recurenții inculpați și, apărătorul ales solicită a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, judecarea în stare de libertate a inculpaților. În susținerea motivelor de recurs, solicită a se avea în vedere că inculpații se află în stare de arest preventiv de cca 3 luni și J, timp în care nu au mai fost efectuate și late acte de urmărire penală, aspecte ce rezultă din conținutul referatului cu propunere de prelungire măsurii arestării preventive precum și din cuprinsul încheierii recurate, care cuprind aceleași mențiuni. Față de probatoriul administrat în apărare, ce circumstanțiază pozitiv p inculpați, apreciază că inculpații pot fi cercetați în stare de libertate fără a impieta buna desfășurare a urmării penale, ce presupune o perioadă îndelungată de timp întrucât se impune efectuarea anumitor acte cu străinătatea. Mai arată că timpul executat în prevenția și-a atins scopul coercitiv, măsura arestului preventiv este o măsură de excepție, rezonanța negativă a faptelor s-a diminuat în timp, astfel încât apreciază că se poate dispune măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea.

Pentru recurentul inculpat, apărătorul ales solicită a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, judecarea în stare de libertate a inculpatului, prin respingerea propunerii parchetului de prelungire a măsurii arestării preventive. În susținerea motivelor de recurs, solicită a se avea în vedere că inculpații sunt cercetați pentru fapte săvârșite în perioada 2006-2009, timp în care nu s-a solicitat luarea vreunei măsuri față de inculpați, iar, în opinia apărării, dacă în această perioadă s-a considerat că nu se impune arestarea inculpaților, nici la acest moment nu se justifică o astfel de măsură, neexistând probe că se va sustrage cercetărilor, ori va împieta buna desfășurare a urmăriri penale. Mai mult, arată că, în cauză, există posibilitatea depășirii timpului rezonabil față de data la care s-a dispus arestarea preventivă, și timpul necesar finalizării urmării penal, pentru motivele invocate în referatul parchetului, ce presupune identificarea părților vătămate, ce urmează a se constitui părți civile în cauză, care sunt cetățeni străini, or arestul preventiv în împiedică pe inculpat de a depune diligențe în vederea reparării prejudiciului.

Pentru recurentul inculpat, apărătorul ales solicită a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond, judecarea în stare de libertate a inculpatului întrucât, în opinia sa, apreciază că măsura restului preventiv este nejustificată față de împrejurarea că nu sunt întrunite cumulativ cele două condiții prev de art.148 lit.f Cod pr. penală, respectiv nu sunt probe cer5te care să ateste că lăsat în libertate inculpatul va impieta buna desfășurare a urmăririi penale, ori că prezintă un real pericol pentru ordinea publică, persona inculpatului. Față de aceste împrejurări precum și față de faptul că în cele trei luni inculpatul nu a mai fost prezentat la parchet, apreciază că acesta poate fi cercetat în stare de libertate.

Pentru recurenții inculpați, și, apărătorul din oficiu solicită a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond judecarea în stare de libertate a inculpaților, apreciind că măsura arestării preventive nu se mai justificată întrucât temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă și nici nu au apărut temeiuri noi care să o impună. Mai solicită a se avea în vedere circumstanțele personale ale fiecărui inculpat, care sunt la prima abatere, provin din familii organizate, au răspuns ori de câte ori au fost solicitați pentru a da lămuriri în vederea stabilirii situației de fapt, astfel încât, aceste dovedesc că pot fi cercetați în stare de libertate fără a impieta buna desfășurare a procesului penal și fără să reprezinte un real pericol pentru societate.

Pentru recurentul inculpat, apărătorul ales învederează instanței că prin cererea de recurs promovată solicită a se dispune cercetarea în stare de libertate a inculpatului întrucât nu sunt îndeplinite cele două condiții prev de art.148 lit.f Cod pr penală, sens în care arată că rezonanța faptei în mediul social s-a diminuat, temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive s-au schimbat și nu există temeiuri noi care să impună privarea de libertate a inculpatului. Mai arată că cel pe care îl apără este elev în clasa a doisprezecea si dorește a i se da posibilitatea de a da bacalaureatul, pe parcursul urmăririi penale a dat dovadă de sinceritate si a regretat, nu cu scopul obținerii unui tratament sancționator mai blând ci pentru că a fost un accident în viața sa, provine dintr-o familie cu venituri limitate astfel că și gradul său de instruire nu l-a determinat să aprecieze că ceea ce făcea era ilegal. Față de aceste împrejurări, în temeiul.139 Cod pr. penală, solicită a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, revocarea măsurii arestării preventive ori înlocuirea măsurii arestării preventive cu una mai puțin restrictivă, respectiv cea de a nu părăsi țara.

Pentru recurentul inculpat, apărătorul ales, solicită a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, respingerea propunerii parchetului de prelungire a măsurii arestării preventive, cu consecința punerii în stare de libertate a inculpatului ori înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. În susținerea motivelor de recurs, solicită a se avea în vedere că inculpatul a recunoscut faptele ce-i sunt imputabile, urmărirea penală este aproape finalizată urmând a se aștepta doar relațiile din străinătate, astfel încât cercetările penale pot fi efectuate și cu inculpatul în stare de libertate întrucât nu există indicii ori probe că se va sustrage ori va îngreuna buna desfășurare a procesului, fapt ce se impune și pentru egalitatea de tratament, întrucât parte intre inculpați sunt cercetați în stare de libertate. Depune la dosar un memoriu din partea inculpatului ce solicită a fi avut în vedere la soluționarea cauzei.

Pentru recurentul inculpat, apărătorul ales aduce critici încheierii atacate, arătând că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra unor cereri formulate de apărare, respectiv asupra cererii privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, astfel încât, apare ca fiind nulă, iar, pe cale de consecință, și măsura dispusă este nelegală. Referindu-se la nelegalitatea hotărârii, arată că măsura arestării preventive este o măsură de excepție, stare de libertate fiind regula, or, având în vedere stadiul cercetărilor, faptul că inculpatul s-a prezentat de bună voie la parchet, în cauză s- stabilit că nu a postat licitații dar si suma concretă pe care a ridicat-o de la unitățile bancare, apreciază că nu mai sunt motive pentru ca inculpatul să fie reținut în stare de arest, cercetările putând continua și cu inculpatul în stare de libertate, motive pentru care solicită a se dispune admiterea recursului.

Pentru recurentul inculpat, apărătorul ales solicită a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, admiterea cererii privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. În susținerea motivelor de recurs, solicită, pe de o parte, a se avea în vedere că probele administrate până la acest momentul nu dovedesc vinovăția celui pe care îl apără, prejudiciul nu este cert, nu există declarații de părți vătămate, mai mult, se reține că activitatea infracțională ar fi început să se desfășoare încă din anul 2006 or până la această dată nu s-a impus luarea vreunei măsuri preventive, iar, pe de altă parte, nu este dovedit pericolul social concret pe care l-ar reprezenta lăsarea în stare de libertate a inculpatului, circumstanțele persoanele fiindu-i în favoarea sa, sens în care solicită a se avea în vedere lipsa antecedentelor penale, este student, a cooperat cu organele de cercetare până a se solicita luarea măsurii arestării preventive. Față de aceste considerente, apreciază că inculpatul poate fi cercetat în de libertate.

Pentru recurentul inculpat A, apărătorul ales solicită a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, revocarea măsurii arestări preventive, cu punerea de îndată în libertate a inculpatului. Arată că în cauză nu se impune privarea de libertate a clientului său întrucât nu sunt întrunite cumulativ cele două condiții prev de art.148 lit.f Cod pr penală, respectiv nu exist indicii ori probe că, lăsat în libertate, ar reprezenta un real pericol pentru ordinea publică, cu atât mai mult cu cât, a fost arestat după 2-3 luni de la demararea cercetărilor. Mai arată că inculpatul este elev în clasa a unsprezecea, nu este cunoscut cu antecedente penale și provine dintr-o familie organizată.

Pentru recurentul inculpat, apărătorul ales arată că probele administrate în cauză nu dovedesc vinovăția inculpatului pentru faptele ce-i sunt imputabile, fiind aplicabil în acest sens principiul in dubio pro reo, mai mult, până la pronunțarea unei hotărâri definitive este beneficiarul prezumției de nevinovăție, în cauză nu există indicii ori probe că se va sustrage cercetării, inculpatul prezentându-se la solicitările parchetului, astfel încât, în opinia sa, inculpatul poate fi cercetat în stare de libertate fără a împieta buna desfășurare a procesului penal și fără să reprezinte pericol pentru ordinea publică.

Pentru considerentele prezentate, solicită a se dispune admiterea recursului, în principal, respingerea propunerii parchetului și judecarea în stare de libertate a inculpatului, iar, în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau tara.

Reprezentantul Ministerului Public solicită a se dispune respingerea recursurilor declarat de inculpați, ca nefondate și menținerea încheierii recurate ca fiind legală și temeinică, arătând că, în mod judicios, instanța de fond a apreciat că se impune prelungirea măsuri arestării preventive. Mai arată că cercetările au fost începute în anul 2006, cauza este deosebit de complexă, fiind îngreunată atât prin numărul mare de persoane implicate ca și făptuitori dar și potențiali păți vătămate sau părți civile.

Pe de altă parte, arată că în cauză este dovedită activitatea infracțională desfășurată de fiecare inculpat, s-a procedat la propunerea de luare a măsurii arestării preventive după doi ani de la demararea cercetărilor tocmai pentru a se administrat suficiente probe care să contureze faptele inculpaților, astfel încât pericolul social este dovedit de natura si gravitatea faptelor comise, modalitatea de săvârșire, perioadă îndelungată se timp în care s-a desfășurat, valoarea ridicată a prejudiciului.

Având pe rând cuvântul, recurentul inculpat, recurentul inculpat, recurentul inculpat, recurentul inculpat, recurentul inculpat, recurentul inculpat, recurentul inculpat, recurentul inculpat, recurentul inculpat, recurentul inculpat, recurentul inculpat, recurentul inculpat, recurentul inculpat A, recurentul inculpat, recurentul inculpat arată că recunosc și regretă faptele si solicită clemența instanței în sensul de a fi cercetați în stare de libertate, precizând că-și însușesc concluziile apărătorilor.

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I-A PENALĂ

Dosar nr-

(Număr în format vechi 1285/2009)

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.187

Ședința publică de la 2 IUNIE 2009

Completul constituit din:

PREȘEDINTE - -

JUDECĂTOR: - -

JUDECĂTOR: - -

GREFIER: - -

**************************

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Parchetul de pe lângă CURTEA DE APEL BUCUREȘTI fost reprezentat de procuror.

Pe rol fiind soluționarea cauzei ce are ca obiect recursurile formulate de către inculpații, A, împotriva încheierii din Camera de Consiliu nr.22 C din data de 27 MAI 2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Penală.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător ales - avocat - cu delegație depusă la dosar, recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător ales - avocat - cu delegație depusă la dosar, recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător ales - avocat - cu delegație depusă la dosar, recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător ales - avocat - cu delegație depusă la dosar, recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător ales - avocat - cu delegație depusă la dosar, recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător din oficiu - avocat - cu delegație depusă la dosar, recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător ales - avocat - cu delegație depusă la dosar, recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător din oficiu - avocat - cu delegație depusă la dosar, recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător ales - avocat - cu delegație depusă la dosar, recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător ales - avocat, recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător ales - avocat - cu delegație depusă la dosar, recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător din oficiu - avocat - cu delegație depusă la dosar, recurentul inculpat A, personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător ales - avocat HG- cu delegație depusă la dosar, recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător ales - avocat - cu delegație depusă la dosar, recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător ales - avocat - cu delegație depusă la dosar

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Pentru recurenții inculpați, apărătorii aleși solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, sens în care depun la dosar acte în circumstanțiere privind persoana fiecărui inculpat.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și combaterea motivelor de recurs.

Pentru recurentul inculpat, apărătorul ales solicită a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, judecarea în stare de libertate a inculpatului, fie aplicarea unei măsuri mai puțin restrictivă, respectiv măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea,

În susținerea motivelor de recurs, solicită a se avea în vedere că temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă întrucât cel pe care îl apără a recunoscut săvârșirea faptelor de care este acuzat, a colaborat cu organele de cercetare în vederea aflării adevărului, iar urmărirea penală poate fi desfășurată și cu inculpatul în stare de libertate. Mai arată că urmărirea penală necesită o perioadă îndelungată de timp întrucât urmează a fi efectuate o serie de acte procedurale cu străinătatea, fapt ce l-ar priva pe inculpat de libertate.

Pentru recurentul inculpat, apărătorul ales aduce critici încheierii recurate pentru nelegalitate și netemeinicie față de împrejurarea că aceasta este nemotivată, limitându-se la aspecte generale privind infracțiunea în ansamblu, fără a detalia pentru fiecare inculpat în ce a constat activitatea infracțională și motivele ce impun justificarea măsurii arestării preventive, or astfel de încheieri, în opinia apărării, sunt sancționate cu nulitatea absolută, potrivit disp. art.6 CEDO și art.23 Constituția României.

Mai solicită a se avea în vedere că probele administrate până la acest moment procesual nu dovedesc că cel pe care îl apără ar fi ridicat vreo sumă de bani, astfel încât, în raport de toate aceste considerente, apreciază că inculpatul poate fi cercetat în stare de libertate, sens în care solicită a se dispune admiterea recursului.

Pentru recurenții inculpați și, apărătorul ales solicită a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, judecarea în stare de libertate a inculpaților. În susținerea motivelor de recurs, solicită a se avea în vedere că inculpații se află în stare de arest preventiv de cca 3 luni și J, timp în care nu au mai fost efectuate și alte acte de urmărire penală, aspecte ce rezultă din conținutul referatului cu propunere de prelungire a măsurii arestării preventive precum și din cuprinsul încheierii recurate, care cuprind aceleași mențiuni. Față de probatoriul administrat în apărare, ce circumstanțiază pozitiv pe inculpați, apreciază că inculpații pot fi cercetați în stare de libertate fără a impieta buna desfășurare a urmării penale, ce presupune o perioadă îndelungată de timp întrucât se impune efectuarea anumitor acte cu străinătatea. Mai arată că timpul executat în prevenție și-a atins scopul coercitiv, măsura arestului preventiv este o măsură de excepție, rezonanța negativă a faptelor s-a diminuat în timp, astfel încât apreciază că se poate dispune măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea.

Pentru recurentul inculpat, apărătorul ales solicită a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, judecarea în stare de libertate a inculpatului, prin respingerea propunerii parchetului de prelungire a măsurii arestării preventive. În susținerea motivelor de recurs, solicită a se avea în vedere că inculpații sunt cercetați pentru fapte săvârșite în perioada 2006-2009, timp în care nu s-a solicitat luarea vreunei măsuri față de inculpați, iar, în opinia apărării, dacă în această perioadă s-a considerat că nu se impune arestarea inculpaților, nici la acest moment nu se justifică o astfel de măsură, neexistând probe că se va sustrage cercetărilor, ori va impieta buna desfășurare a urmăriri penale. Mai mult, arată că, în cauză, există posibilitatea depășirii timpului rezonabil față de data la care s-a dispus arestarea preventivă, și timpul necesar finalizării urmării penal, pentru motivele invocate în referatul parchetului, ce presupune identificarea părților vătămate, ce urmează a se constitui părți civile în cauză, care sunt cetățeni străini, or arestul preventiv în împiedică pe inculpat de a depune diligențe în vederea reparării prejudiciului.

Pentru recurentul inculpat, apărătorul ales solicită a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond, judecarea în stare de libertate a inculpatului întrucât, în opinia sa, apreciază că măsura arestului preventiv este nejustificată față de împrejurarea că nu sunt întrunite cumulativ cele două condiții prev de art.148 lit.f Cod pr. penală, respectiv nu sunt probe certe care să ateste că lăsat în libertate inculpatul va impieta buna desfășurare a urmăririi penale, ori că prezintă un real pericol pentru ordinea publică, persona inculpatului. Față de aceste împrejurări precum și față de faptul că în cele trei luni inculpatul nu a mai fost prezentat la parchet, apreciază că acesta poate fi cercetat în stare de libertate.

Pentru recurenții inculpați, și, apărătorul din oficiu solicită a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond judecarea în stare de libertate a inculpaților, apreciind că măsura arestării preventive nu se mai justifică întrucât temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă și nici nu au apărut temeiuri noi care să o impună. Mai solicită a se avea în vedere circumstanțele personale ale fiecărui inculpat, care sunt la prima abatere, provin din familii organizate, au răspuns ori de câte ori au fost solicitați pentru a da lămuriri în vederea stabilirii situației de fapt, astfel încât, aceste dovedesc că pot fi cercetați în stare de libertate fără a impieta buna desfășurare a procesului penal și fără să reprezinte un real pericol pentru societate.

Pentru recurentul inculpat, apărătorul ales învederează instanței că prin cererea de recurs promovată solicită a se dispune cercetarea în stare de libertate a inculpatului întrucât nu sunt îndeplinite cele două condiții prev de art.148 lit.f Cod pr penală, sens în care arată că rezonanța faptei în mediul social s-a diminuat, temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive s-au schimbat și nu există temeiuri noi care să impună privarea de libertate a inculpatului. Mai arată că cel pe care îl apără este elev în clasa a doisprezecea si dorește a i se da posibilitatea de a da bacalaureatul, pe parcursul urmăririi penale a dat dovadă de sinceritate si a regretat, nu cu scopul obținerii unui tratament sancționator mai blând ci pentru că a fost un accident în viața sa, provine dintr-o familie cu venituri limitate astfel că și gradul său de instruire nu l-a determinat să aprecieze că ceea ce făcea era ilegal. Față de aceste împrejurări, în temeiul art.139 Cod pr. penală, solicită a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, revocarea măsurii arestării preventive ori înlocuirea măsurii arestării preventive cu una mai puțin restrictivă, respectiv cea de a nu părăsi țara.

Pentru recurentul inculpat, apărătorul ales, solicită a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, respingerea propunerii parchetului de prelungire a măsurii arestării preventive, cu consecința punerii în stare de libertate a inculpatului ori înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. În susținerea motivelor de recurs, solicită a se avea în vedere că inculpatul a recunoscut faptele ce-i sunt imputabile, urmărirea penală este aproape finalizată urmând a se aștepta doar relațiile din străinătate, astfel încât cercetările penale pot fi efectuate și cu inculpatul în stare de libertate întrucât nu există indicii ori probe că se va sustrage ori va îngreuna buna desfășurare a procesului, fapt ce se impune și pentru egalitatea de tratament, întrucât parte intre inculpați sunt cercetați în stare de libertate. Depune la dosar un memoriu din partea inculpatului ce solicită a fi avut în vedere la soluționarea cauzei.

Pentru recurentul inculpat, apărătorul ales aduce critici încheierii atacate, arătând că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra unor cereri formulate de apărare, respectiv asupra cererii privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, astfel încât, apare ca fiind nulă, iar, pe cale de consecință, și măsura dispusă este nelegală. Referindu-se la nelegalitatea hotărârii, arată că măsura arestării preventive este o măsură de excepție, stare de libertate fiind regula, or, având în vedere stadiul cercetărilor, faptul că inculpatul s-a prezentat de bună voie la parchet, în cauză s- stabilit că nu a postat licitații dar si suma concretă pe care a ridicat-o de la unitățile bancare, apreciază că nu mai sunt motive pentru ca inculpatul să fie reținut în stare de arest, cercetările putând continua și cu inculpatul în stare de libertate, motive pentru care solicită a se dispune admiterea recursului.

Pentru recurentul inculpat, apărătorul ales solicită a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, admiterea cererii privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. În susținerea motivelor de recurs, solicită pe de o parte, a se avea în vedere că probele administrate până la acest momentul nu dovedesc vinovăția celui pe care îl apără, prejudiciul nu este cert, nu există declarații de părți vătămate, mai mult, se reține că activitatea infracțională ar fi început să se desfășoare încă din anul 2006 or până la această dată nu s-a impus luarea vreunei măsuri preventive, iar, pe de altă parte, nu este dovedit pericolul social concret pe care l-ar reprezenta lăsarea în stare de libertate a inculpatului, circumstanțele persoanele fiindu-i în favoarea sa, sens în care solicită a se avea în vedere lipsa antecedentelor penale, este student, a cooperat cu organele de cercetare până a se solicita luarea măsurii arestării preventive. Față de aceste considerente, apreciază că inculpatul poate fi cercetat în de libertate.

Pentru recurentul inculpat A apărătorul ales solicită a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, revocarea măsurii arestări preventive, cu punerea de îndată în libertate a inculpatului. Arată că în cauză nu se impune privarea de libertate a clientului său întrucât nu sunt întrunite cumulativ cele două condiții prev de art.148 lit.f Cod pr penală, respectiv nu exist indicii ori probe că, lăsat în libertate, ar reprezenta un real pericol pentru ordinea publică, cu atât mai mult cu cât a fost arestat după 2-3 luni de la demararea cercetărilor. Mai arată că inculpatul este elev în clasa a unsprezecea, nu este cunoscut cu antecedente penale și provine dintr-o familie organizată.

Pentru recurentul inculpat apărătorul ales arată că probele administrate în cauză nu dovedesc vinovăția inculpatului pentru faptele ce-i sunt imputabile, fiind aplicabil în acest sens principiul in dubio pro reo, mai mult, până la pronunțarea unei hotărâri definitive este beneficiarul prezumției de nevinovăție, în cauză nu există indicii ori probe că se va sustrage cercetării, inculpatul prezentându-se la solicitările parchetului, astfel încât, în opinia sa, inculpatul poate fi cercetat în stare de libertate fără a impieta buna desfășurare a procesului penal și fără să reprezinte pericol pentru ordinea publică.

Pentru considerentele prezentate, solicită a se dispune admiterea recursului, în principal, respingerea propunerii parchetului și judecarea în stare de libertate a inculpatului, iar, în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau tara.

Reprezentantul Ministerului Public solicită a se dispune respingerea recursurilor declarat de inculpați, ca nefondate și menținerea încheierii recurate ca fiind legală și temeinică, arătând că, în mod judicios, instanța de fond a apreciat că se impune prelungirea măsuri arestării preventive. Mai arată că cercetările au fost începute în anul 2006, cauza este deosebit de complexă, fiind îngreunată atât prin numărul mare de persoane implicate ca și făptuitori dar și potențiale părți vătămate sau părți civile.

Pe de altă parte, arată că în cauză este dovedită activitatea infracțională desfășurată de fiecare inculpat, s-a procedat la propunerea de luare a măsurii arestării preventive după doi ani de la demararea cercetărilor tocmai pentru a se administrat suficiente probe care să contureze faptele inculpaților, astfel încât pericolul social este dovedit de natura si gravitatea faptelor comise, modalitatea de săvârșire, perioadă îndelungată se timp în care s-a desfășurat, valoarea ridicată a prejudiciului.

Având pe rând cuvântul, recurentul inculpat, recurentul inculpat, recurentul inculpat, recurentul inculpat, recurentul inculpat, recurentul inculpat, recurentul inculpat, recurentul inculpat, recurentul inculpat, recurentul inculpat, recurentul inculpat, recurentul inculpat, recurentul inculpat A, recurentul inculpat, recurentul inculpat arată că recunosc și regretă faptele si solicită clemența instanței în sensul de a fi cercetați în stare de libertate, precizând că-și însușesc concluziile apărătorilor.

CURTEA

Prin Încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 27.05.2009 Tribunalul Teleorman - Secția penală a admis propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Teleorman și, în consecință, în temeiul art.159, Cod procedură penală, coroborat cu art.155, Cod procedură penală, a prelungit durata stării de arest preventiv a inculpaților -, -, -, -, -, -, de la data de 3 iunie 2009 până la data de 2 iulie 2009; de la data de 13 iunie 2009 până la 12 iulie 2009;, A, și pe o durată de 30 zile, respectiv de la 12 iunie 2009 la 11 iulie 2009, inclusiv.

S-a reținut că inculpații au inițiat, coordonat și organizat în perioada 2006 - 2009 în mod repetat un număr nedeterminat de licitații fictive pe internet prin intermediul unor site-uri specializate lansate pe internet, oferind spre vânzare bunuri inexistente în realitate, folosindu-se în acest sens în mod nelegal de conturile și identitatea unor alte persoane și totodată au ridicat/încasat, în mod repetat, sume de bani transferate din străinătate de diferiți cetățeni străini, cunoscând că aceștia proveneau din organizarea de licitații frauduloase.

În motivare, instanța de fond a arătat că sunt îndeplinite atât disp. art.143, Cod procedură penală, în sensul că există indicii temeinice că inculpații au săvârșit faptele penale reținute în sarcina lor, respectiv plângerile părților vătămate, procesele-verbale de stabilire a locațiilor utilizate de inculpați pentru organizarea licitațiilor frauduloase, procesele-verbale de filaj, înscrisuri bancare privind sumele de bani ridicate, procesele-verbale de percheziție domiciliară, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice, cât și disp. art.148, alin.1, lit.f, Cod procedură penală, respectiv pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, care rezultă din natura și gravitatea faptelor penale reținute în sarcina acestora, determinate de modalitatea concretă de comitere, și anume în grup infracțional organizat, pe o perioadă mare de timp, cu un prejudiciu material ridicat, în dauna unor cetățeni străini, pe fondul unei amplori deosebite a fenomenului infracțional de înșelăciune prin rețele informatice, care depășește granițele naționale, de rezonanța negativă a unor asemenea fapte. Împotriva încheierii de ședință au formulat recurs inculpații - "", "", -, - "", "", - "", - și, A, și.

Recurentul inculpat solicită a se avea în vedere că temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă întrucât a recunoscut săvârșirea faptelor de care este acuzat, a colaborat cu organele de cercetare în vederea aflării adevărului, iar urmărirea penală necesită o perioadă îndelungată de timp întrucât urmează a fi efectuate o serie de acte procedurale cu străinătatea și poate fi desfășurată și cu inculpatul în stare de libertate.

Recurenții inculpați și arată că inculpații se află în stare de arest preventiv de circa 3 luni și J, timp în care nu au mai fost efectuate și alte acte de urmărire penală, aspecte ce rezultă din conținutul referatului cu propunere de prelungire a măsurii arestării preventive precum și din cuprinsul încheierii recurate, care cuprind aceleași mențiuni. Față de probatoriul administrat în apărare, ce circumstanțiază pozitiv pe inculpați, aceștia pot fi cercetați în stare de libertate fără a impieta buna desfășurare a urmării penale, iar timpul executat în prevenție și-a atins scopul coercitiv, măsura arestului preventiv este o măsură de excepție, rezonanța negativă a faptelor s-a diminuat în timp.

Recurentul inculpat solicită a se avea în vedere că inculpații sunt cercetați pentru fapte săvârșite în perioada 2006-2009, timp în care nu s-a solicitat luarea vreunei măsuri față de inculpați, iar dacă în această perioadă s-a considerat că nu se impune arestarea inculpaților, nici la acest moment nu se justifică o astfel de măsură, neexistând probe că se va sustrage cercetărilor, ori va impieta buna desfășurare a urmăriri penale.

Recurentul inculpat apreciază că măsura arestului preventiv este nejustificată față de împrejurarea că nu sunt întrunite cumulativ cele două condiții prev de art.148 lit.f Cod pr. penală, respectiv nu sunt probe certe care să ateste că lăsat în libertate inculpatul va impieta buna desfășurare a urmăririi penale, ori că prezintă un real pericol pentru ordinea publică, persona inculpatului.

Recurenții inculpați, și apreciază că măsura arestării preventive nu se mai justifică întrucât temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă și nici nu au apărut temeiuri noi care să o impună. Mai solicită a se avea în vedere circumstanțele personale ale fiecărui inculpat, care sunt la prima abatere, provin din familii organizate, au răspuns ori de câte ori au fost solicitați pentru a da lămuriri în vederea stabilirii situației de fapt, astfel încât, aceste dovedesc că pot fi cercetați în stare de libertate fără a impieta buna desfășurare a procesului penal și fără să reprezinte un real pericol pentru societate.

Recurentul inculpat arată că nu sunt îndeplinite cele două condiții prev de art.148 lit.f Cod pr penală, sens în care arată că rezonanța faptei în mediul social s-a diminuat, temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive s-au schimbat și nu există temeiuri noi care să impună privarea de libertate a inculpatului; acesta este elev în clasa a doisprezecea si dorește a i se da posibilitatea de a da bacalaureatul, pe parcursul urmăririi penale a dat dovadă de sinceritate si a regretat, nu cu scopul obținerii unui tratament sancționator mai blând ci pentru că a fost un accident în viața sa, provine dintr-o familie cu venituri limitate astfel că și gradul său de instruire nu l-a determinat să aprecieze că ceea ce făcea era ilegal.

Recurentul inculpat solicită a se avea în vedere că inculpatul a recunoscut faptele ce-i sunt imputabile, urmărirea penală este aproape finalizată urmând a se aștepta doar relațiile din străinătate, astfel încât cercetările penale pot fi efectuate și cu inculpatul în stare de libertate întrucât nu există indicii ori probe că se va sustrage ori va îngreuna buna desfășurare a procesului, fapt ce se impune și pentru egalitatea de tratament, întrucât parte intre inculpați sunt cercetați în stare de libertate.

Recurentul inculpat arătă că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra unor cereri formulate de apărare, respectiv asupra cererii privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, astfel încât, apare ca fiind nulă, iar, pe cale de consecință, și măsura dispusă este nelegală. Măsura arestării preventive este o măsură de excepție, stare de libertate fiind regula, or, având în vedere stadiul cercetărilor, faptul că inculpatul s-a prezentat de bună voie la parchet, în cauză s- stabilit că nu a postat licitații dar si suma concretă pe care a ridicat-o de la unitățile bancare, apreciază că nu mai sunt motive pentru ca inculpatul să fie reținut în stare de arest, cercetările putând continua și cu inculpatul în stare de libertate.

Recurentul inculpat A arată că în cauză nu se impune privarea sa de libertate întrucât nu sunt întrunite cumulativ cele două condiții prev de art.148 lit.f Cod pr penală, respectiv nu exist indicii ori probe că, lăsat în libertate, ar reprezenta un real pericol pentru ordinea publică, cu atât mai mult cu cât a fost arestat după 2-3 luni de la demararea cercetărilor. Mai arată că este elev în clasa a unsprezecea, nu este cunoscut cu antecedente penale și provine dintr-o familie organizată.

Analizând recursurile declarate de inculpați, precum și încheierea de ședință recurată, Curtea constată că recursurile nu sunt fondate.

Prin Încheierea de ședință nr.5/C din Camera de Consiliu din data de 6.03.2009 Tribunalul Teleorman - Secția penală a dispus, în temeiul art. 143, Cod procedură penală, raportat la art.148, alin.1, lit.f, Cod procedură penală, arestarea preventivă a inculpaților -, "", față de care a fost emis nr.2//6.03.2009, pentru comiterea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, în vederea comiterii de infracțiuni prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice, prev. de art.7, alin.1 din Legea nr.39/2003, raportat la art.2, lit.b, punctul 18 din Legea nr.39/2003, și de înșelăciune, în variante agravate, în formă continuată, prev. de art.215, alin.1, alin.2, alin.3 și alin.5, Cod penal, raportat la art.58 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41, alin.2, Cod penal, ambele cu aplicarea art.33, lit.a, Cod penal, "" sau "", față de care a fost emis nr.3//6.03.2009, pentru comiterea infracțiunilor de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat, în vederea comiterii de infracțiuni prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice, prev. de art.7, alin.1 din Legea nr.39/2003, raportat la art.2, lit.b, punctul 18 din Legea nr.39/2003, și de înșelăciune, în variante agravate, în formă continuată, prev. de art.215, alin.1, alin.2, alin.3 și alin.5, Cod penal, raportat la art.58 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41, alin.2, Cod penal, ambele cu aplicarea art.33, lit.a, Cod penal, -, "", față de care a fost emis nr.5//6.03.2009, pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat, în vederea comiterii de infracțiuni prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice, prev. de art.7, alin.1 din Legea nr.39/2003, raportat la art.2, lit.b, punctul 18 din Legea nr.39/2003, și de înșelăciune, în variante agravate, în formă continuată, prev. de art.215, alin.1, alin.2, alin.3 și alin.5, Cod penal, raportat la art.58 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41, alin.2, Cod penal, ambele cu aplicarea art.33, lit.a, Cod penal, -, "", față de care a fost emis nr.6//6.03.2009, pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat, în vederea comiterii de infracțiuni prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice, prev. de art.7, alin.1 din Legea nr.39/2003, raportat la art.2, lit.b, punctul 18 din Legea nr.39/2003, și de înșelăciune, în variante agravate, în formă continuată, prev. de art.215, alin.1, alin.2, alin.3 și alin.5, Cod penal, raportat la art.58 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41, alin.2, Cod penal, ambele cu aplicarea art.33, lit.a, Cod penal, față de care a fost emis nr.7//6.03.2009, pentru comiterea infracțiunilor de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat, în vederea comiterii de infracțiuni prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice, prev. de art.7, alin.1 din Legea nr.39/2003, raportat la art.2, lit.b, punctul 18 din Legea nr.39/2003, și de înșelăciune, în variante agravate, în formă continuată, prev. de art.215, alin.1, alin.2, alin.3 și alin.5, Cod penal, raportat la art.58 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41, alin.2, Cod penal, ambele cu aplicarea art.33, lit.a, Cod penal, -, "", față de care a fost emis nr.9//6.03.2009, pentru comiterea infracțiunii de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat, în vederea săvârșirii de infracțiuni prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice, prev. de art.7, alin.1 din Legea nr.39/2003, raportat la art.2, lit.b, punctul 18 din Legea nr.39/2003, precum și pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, în variante agravate, în formă continuată, prev. de art.26, Cod penal, raportat la art.215, alin.1, alin.2, alin.3 și alin.5, Cod penal, raportat la art.58 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41, alin.2, Cod penal, ambele cu aplicarea art.33, lit.a, Cod penal, -, față de care a fost emis nr.11//6.03.2009, pentru săvârșirea infracțiunii de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat, în vederea comiterii de infracțiuni prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice, prev. de art.7, alin.1 din Legea nr.39/2003, raportat la art.2, lit.b, punctul 18 din Legea nr.39/2003, precum și pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, în variante agravate, în formă continuată, prev. de art.26, Cod penal, raportat la art.215, alin.1, alin.2, alin.3 și alin.5, Cod penal, raportat la art.58 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41, alin.2, Cod penal, ambele cu aplicarea art.33, lit.a, Cod penal, iar, prin Încheierea de ședință nr.8/C din Camera de Consiliu din data de 17.03.2009 Tribunalul Teleorman - Secția penală a dispus, în temeiul art. 143, Cod procedură penală, raportat la art.148, alin.1, lit.f, Cod procedură penală, arestarea preventivă a inculpatului, față de care a fost emis nr.15//17.03.2009, pentru săvârșirea infracțiunii de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat, în vederea comiterii de infracțiuni prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice, prev. de art.7, alin.1 din Legea nr.39/2003, raportat la art.2, lit.b, punctul 18 din Legea nr.39/2003, precum și pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, în variante agravate, în formă continuată, prev. de art.26, Cod penal, raportat la art.215, alin.1, alin.2, alin.3 și alin.5, Cod penal, raportat la art.58 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41, alin.2, Cod penal, ambele cu aplicarea art.33, lit.a, Cod penal, reținându-se în sarcina acestora că, în perioada cuprinsă între anii 2006-2009, inculpatul l -, împreună cu învinuiții - și - au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, pentru comiterea de infracțiuni în sisteme și rețele informatice, la care, ulterior, au aderat ceilalți coinculpați, astfel că, împreună cu inculpații, -, -, - și, în baza aceleiași rezoluții infracționale, au organizat, în mod repetat, din locații diferite, licitații pe site-uri prin care ofereau bunuri inexistente în realitate, cumpărate de persoane vătămate cetățeni străini, în special din Statele Unite ale Americii, care transferau banii în bănci, fiind ridicate de către inculpații - sumele de 55.948,02 Euro și de 900 dolari, - suma de 32.587,31 Euro, - sumele de 3.518,76 Euro și de 400 dolari, suma de 32.936,84 Euro, -, care avea rol de "săgeată", suma de 8.927,81 Euro, -, cu rol de "săgeată", suma de 13.129,95 Euro, și, cu același rol de "săgeată", sumele de 77.020 Euro și de 1.730 dolari

Prin încheierea de ședință nr. 20/C din data de 14.05.2009 pronunțată de Tribunalul Teleormans -a dispus arestarea preventivă a inculpaților, A, și pe o perioadă de 29 de zile, pentru comiterea infracțiunilor prev.de art. 7 al.1 rap. la art. 2 lit.b pct.18 din Legea nr. 39/2003, art. 215 al.1,2,3 cu Cod Penal aplic. art. 41 al.2 rap. la art. 58 din Legea 161/2003, art. 46 al.1 lit.b și al.2 din Legea 161/2003 cu aplic. art. 41 al.2 și Cod Penal art. 48 din Legea 161/2003 cu aplic. art. 41 al.2

Cod Penal

Recurentul inculpat a arătat că încheierea recurată este nelegală și netemeinică, față de împrejurarea că aceasta este nemotivată, limitându-se la aspecte generale privind infracțiunea în ansamblu, fără a detalia pentru fiecare inculpat în ce a constat activitatea infracțională și motivele ce impun justificarea măsurii arestării preventive, or astfel de încheieri sunt sancționate cu nulitatea absolută, potrivit disp. art.6 CEDO și art.23 Constituția României.

Curtea constată că încheierea de ședință, deși sumar motivată, corespunde cerințelor prev. de art. 6 CEDO, întrucât prima instanță a făcut referire la temeiurile pentru care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive a inculpaților, iar ulterior a analizat, în deplină concordanță cu disp. art. 155 și urm. C.P.P. dacă temeiurile pentru care măsura a fost luată și anterior, prelungită pentru unii dintre inculpați, subzistă și la acest moment procesual, și dacă în intervalul de timp scurs de la ultima analiză a măsurii arestării preventive au intervenit împrejurări noi care să impună o altă soluție.

Constatând că temeiurile avute în vedere la luarea, respectiv prelungirea arestării preventive subzistă și în prezent, instanța a dispus în mod legal și temeinic prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților.

Curtea apreciază că instanța de fond, în mod legal și temeinic, a stabilit că există în continuare temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, iar prelungirea stării de arest preventiv este necesară.

Curtea constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.143, alin.1 Cod procedură penală, în sensul că există indicii temeinice privind comiterea faptelor penale reținute în sarcina fiecărui inculpat.

Recurenții inculpați și au invocat lipsa indiciilor temeinice de vinovăție, ceilalți inculpați necontestând existența indiciilor temeinice potrivit art. 143.C.P.P. rap. la art. 68 ind.1

C.P.P.

Recurentul inculpat susține că probele administrate până la acest momentul nu dovedesc vinovăția, prejudiciul nu este cert, nu există declarații de părți vătămate.

Recurentul inculpat arată că probele administrate în cauză nu dovedesc vinovăția sa pentru faptele ce-i sunt imputabile, fiind aplicabil în acest sens principiulin dubio pro reo, mai mult, până la pronunțarea unei hotărâri definitive este beneficiarul prezumției de nevinovăție.

Curtea constată că, în ceea ce privește declarațiile părților vătămate, există declarații ale mai multor persoane, cetățeni străini, domiciliați în special în USA, care au sesizat organele judiciare din acest stat cu privire la infracțiuni săvârșite împotriva lor, astfel că susținerea în sensul că nu există declarații de părți vătămate nu corespunde adevărului. De asemenea, împrejurarea că la acest moment procesual organele de urmărire penală au solicitat prelungirea măsurii arestării preventive și în vederea identificării de alte părți vătămate nu poate constitui o justificare pentru punerea în libertate a inculpaților.

Cu privire la prejudiciu și la susținerea că acesta nu este cert, Curtea constată că o asemenea susținere nu are relevanță în stadiu procesual al cauzei; stabilirea prejudiciului constituie unul dintre obiectivele urmăririi penale, iar cuantumul acestuia va fi stabilit definitiv numai de instanță, în eventualitatea unei soluții de trimitere în judecată. Faptul că prejudiciul nu este cert ca și întindere nu constituie un temei pentru a se aprecia că în cauză nu există indicii temeinice de vinovăție, în condițiile în care ceilalți inculpați au recunoscut comiterea faptelor pentru care sunt cercetați, la dosarul cauzei se află relațiile primite de la unități bancare în care sunt precizate sumele ridicate de inculpați, iar cercetările efectuate în cauză urmează a stabili în ce măsură acestea fac obiectul infracțiunilor pentru care sunt cercetați inculpații. La acest moment procesual însă, Curtea constată, în raport de aceste înscrisuri primite de la unități bancare, că inculpații au ridicat sume mari de bani, în valută, a căror proveniență nu o pot justifica, cel puțin în parte, iar unele dintre aceste sume au fost transferate de cetățenii străini care au formulat plângere în calitate de părți vătămate; de asemenea, o parte dintre aceste sume au fost "rulate" între inculpați, fiind transmise în sau din străinătate de aceștia, așa cum rezultă din adresele înaintate de bănci.

Este evident că inculpații beneficiază, până la pronunțarea unei hotărâri definitive, de prezumția de nevinovăție, dar acest fapt nu împiedică luarea și prelungirea unei măsuri preventive, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.

Curtea apreciază că sunt îndeplinite și condițiile cumulative prevăzute de art.148, alin.1, lit.f, Cod procedură penală, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru fiecare dintre infracțiunile concurente reținute în sarcina inculpaților este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere natura și gravitatea infracțiunilor pentru care sunt cercetați inculpații, acțiunile fiecăruia în parte, caracterul continuat și organizat al acestora, desfășurate pe o perioadă de 3 ani, timp în care au fost acumulate sume mari de bani.

Circumstanțele personale ale inculpaților, vârsta, lipsa antecedentelor penale, nu constituie în sine temeiuri pentru a se dispune punerea în libertate a acestora, în raport de circumstanțele comiterii faptei, care relevă un pericol social ridicat.

Faptul că luarea măsurii arestării preventive a avut loc la 3 ani de la începerea cercetărilor nu are relevanță decât prin prisma perioadei lungi de timp în care se presupune că inculpații au acționat împotriva legii; din moment ce inculpații nu au înțeles să întrerupă activitatea infracțională în această perioadă, nu se poate aprecia că timpul scurs a diminuat rezonanța negativă a faptei ci dimpotrivă, a amplificat-

Împrejurarea că alți participanți penal se află în stare de libertate, este lipsită de relevanță juridică, atâta timp cât evaluarea periculozității fiecărui inculpat se face în raport cu datele personale ale acestuia.

Faptul că urmărirea penală poate fi de lungă durată, aspect invocat de recurenții-inculpați, nu constituie un argument pentru punerea în libertate a acestora, în raport de complexitatea cauzei și a cercetărilor ce urmează a fi efectuate, de numărul mare de inculpați, cu atât mai mult cu cât, potrivit art.159, alin. ultim, teza a II-a Cod procedură penală durata arestării preventive în cursul urmăririi penale nu poate depăși 180 de zile.

Nici durata măsurii arestării preventive, de 3 luni pentru o parte dintre inculpați, nu justifică revocarea sau înlocuirea măsurii arestării preventive, pentru aceleași considerente.

În consecință, Curtea va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenții-inculpați.

În temeiul art.192, alin.2 Cod procedură penală va obliga pe inculpați cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DISPUNE:

În temeiul art. 385/15, pct. 1 lit. b Cod procedură penală respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenții-inculpați - "", "", -, - "", "", - "", -, A, și împotriva încheierii de ședință din camera de consiliu pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția penală la data de 27 mai 2009 în dosarul nr-.

În temeiul art.192, alin.2 Cod procedură penală obligă pe inculpații -, -, -, -, -, A, și la câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpații, și la 200 lei fiecare, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică astăzi, 2.06.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

a

Red. RM/2 ex.

Trib. T - Secția penală:

Jud.

Președinte:Moroșanu Raluca
Judecători:Moroșanu Raluca, Ciobanu Corina, Constantinescu Mariana

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 187/2009. Curtea de Apel Bucuresti