Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 20/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
ÎNCHEIEREA PENALĂ Nr. 20/2009
Ședința publică de la 30 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leontin Coraș
JUDECĂTOR 2: Oana Maria Călian
JUDECĂTOR 3: Maria
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa fost reprezentat de
Procuror -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 20/28 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat inculpatul recurent aflat în stare de arest și asistat de avocat ales.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care avocatul ales al inculpatului a depus la dosar caracterizarea inculpatului.
Instanța, având în vedere disp. art. 140/3 alin.3 pr.penală a procedat la audierea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată în proces verbal separat, atașat la dosarul cauzei.
Nefiind alte cereri de formulat, instanța a acordat cuvântul în dezbateri.
Avocatul ales al inculpatului a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând a se respinge propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive deoarece lipsește pericolul pentru ordinea publică, inculpatul și-a încetat relațiile de serviciu. A mai precizat că de la anterioara prelungire a măsurii arestării preventive nu s-a mai făcut nici un act de cercetare penală și a solicitat egalitatea de tratament juridic invocând în acest sens cazul "primarului de la ". Pretinsa luare de mită (10 lei, 2, 1 litru Ť.) sunt simbolice și nu ar justifica prelungirea măsurii arestării preventive.
Inculpatul are 2 copii și nu prezintă un pericol pentru societate și nu orice faptă penală justifică luarea măsurii arestării preventive.
Reprezentanta parchetului a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii penale atacate precizând că subzistă în continuare temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive iar pericolul concret pentru ordinea publică trebuie raportat la infracțiunea comisă și nula împrejurarea dacă inculpatul este violent sau nu. Mai mult de atât, a precizat că urmărirea penală a fost îngreunată de numeroasele cereri formulate de inculpat.
Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat cercetarea lui în stare de libertate.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin încheierea penală nr. 20/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr- s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpatului, pe o perioadă de 30 zile cu începere de la data de 03 mai 2009 și până la 01 iunie 2009.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin încheierea nr.4 din 4 martie 2009 Tribunalul Albaa dispus arestarea preventivă pe o perioadă de 29 de zile începând cu data de 05.03.2009 și până la 02.04.2009 și s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 9/04.03.2009, măsură prelungită prin încheierea nr.13/2009 până la data de 02.05.2009, reținându-se că în cauză sunt indicii că inculpatul a săvârșit infracțiunile de luare de mită prev. de art. 6 din Lg.78/2000 rap. la art.254 al. 1. pen. cu aplic. art. 41 al. 2. pen, trafic de influență prev de art.6 din Lg.78/2000 rap. la art.257 pen cu aplic. art. 41 al. 2. pen și șantaj prev. de art.13/1 din Lg.78/2000, încheierea rămânând definitivă ca urmare a respingerii recursului declarat de inculpat în cauză.
S-a reținut că inculpatul în perioada noiembrie 2008-decembrie 2008, persoană cu atribuții de serviciu în efectuarea inspecțiilor tehnice periodice și cele necesare primei înmatriculări, profitând de amplificarea importului de autoturisme second - hand din Uniunea Europeană, fapt ce îngreunează procesul de identificare în cadrul Registrului Român - Reprezentanța A-I, în mod repetat a primit diferite sume de bani spre a facilita persoanelor interesate programarea devansată ori în scopul a eluda parametrii tehnici pentru autoturismele ce nu îndeplinesc condițiile legale ori a acceptat promisiunea unor foloase materiale în același scop.
Măsura arestării preventive a fost prelungită ulterior în condițiile legii, ultima prelungire fiind dispusă prin încheierea nr.13/26.03.2009 a Tribunalului Alba, începând cu data de 03.04.2009 până la 02.05.2009, definitivă prin respingerea recursului.
Potrivit art. art. 155 rap. la art. 159 Cod pr. penală, arestarea inculpatului poate fi prelungită motivat dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
S-a constatat că prin ordonanța din 25 martie 2009 s-a dispus extinderea urmăririi penale față de inculpat respectiv pentru luare de mită prev. de art. 6 din Lg.78/2000 raportat la art. 254 Cod penal cu aplicarea art. 41 Cod penal,( actele materiale din decembrie 2008), și șantaj prev. de art. 13 din Lg.78/2000. Totodată s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 254 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal în infracțiunile de luare de mită prev. de art. 6 din Lg.78/2000 raportat la art. 254 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și trafic de influență prev. de art. 6 din Lg.-78/2000 raportat la art. 257 Cod penal. cu aplicarea art. 41 Cod penal.
S-a reținut că inculpatul a primit diferite sume de bani pentru a îndeplini diferite acte ce intrau în atribuțiile de serviciu, a încercat să determine prin constrângere morală o persoană să-i efectueze programări devansate, a solicitat sume de bani pentru a facilita obținerea unor programări devansate precum și inspecții tehnice.
După data ultimei prelungiri a stării de arest a inculpatului, în cauză au fost audiați mai mulți martori, filele 256 - 367. De asemenea în cauză a fost extinsă urmărirea penală față de numitul pentru art. 10 din Lg.-78/2000 rap. la art. 255 alin.1 Cod penal prin ordonanța din 2 aprilie 2009, iar prin ordonanța din 6 aprilie 2009 fost conexat dosarul nr. 294/P/2009 la prezentul dosar de urmărire penală în ce-l privește pe învinuitul față de care se efectuează cercetări în prezenta cauză pentru aceleași gen de infracțiuni așa cum s-a dispus prin ordonanța din 10 aprilie 2009.
Față de cele arătate s-a constatat pe de o parte că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului subzistă și impun în continuare privarea de libertate a acestuia.
Pericolul pentru ordinea publică al lăsării în libertate a inculpatului nu s-a estompat de la data arestării sale, el fiind în continuare accentuat de noile indicii rezultate din probele administrate în perioada ultimei prelungiri, în cauză fiind întrunite cerințele prev. de art. 148 lit.f Cod pr. penală.
Lăsarea în libertate a inculpatului ar determina crearea unui sentiment de insecuritate în rândul opiniei publice datorită faptului că o persoană asupra căreia planează acuzația săvârșirii unor infracțiuni de corupție comise în exercitarea atribuțiilor specifice la, este cercetată în stare de libertate mai ales în condițiile în care fenomenul corupției a luat amploare.
Pericolul concret al lăsării în libertate a inculpatului este întărit și de împrejurările concrete a săvârșirii faptelor care au determinat o denaturare imaginii funcționarilor instituției, astfel că s-ar crea un sentiment de neîncredere în justiție prin neluarea măsurilor ferme de prevenire a acestor infracțiuni, în conformitate cu dispozițiile legale.
Pe de altă parte, s-a mai constată că, susținerile apărării că se justifică lăsarea în libertate a inculpatului față de pasivitatea organului de urmărire penală nu sunt fondate, reținându-se așa cum s-a arătat mai sus, că în dosar s-au efectuat acte de urmărire penală, s-au administrat probe atât față de inculpatul cât și față de alte persoane care sunt cercetate pentru fapte în legătură cu faptele inculpatului de față. Nu este lipsit de relevanță nici faptul că, într-adevăr, dosarul în perioada ultimei prelungiri a stat pe rolul instanțelor de fond și recurs în vederea soluționării cererilor de liberare provizorie sub control judiciar și respectiv pe cauțiune formulate de inculpat, cereri respinse cu titlu definitiv de instanțele de judecată.
În cauză urmează a se administra alte probe pentru identificarea tuturor participanților, precum și audieri de martori, astfel că datorită complexității cauzei, redată de numărul mare a actelor materiale ce intră în conținutul infracțiunilor pentru care inculpatul este cercetat, de necesitatea identificării altor participanți la comiterea faptelor în legătură cu aceste fapte se impune în continuare menținerea inculpatului în stare de detenție, în condițiile în care așa cum s-a arătat anterior temeiurile arestării preventive nu au dispărut subzistând în continuare.
Împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Hunedoaraa declarat recurs inculpatul.
Recursul a fost declarat în termen.
În motivarea recursului inculpatul a susținut că lăsarea sa în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, iar lipsa de diligență a organelor de urmărire penală nu justifică o prelungire a arestării preventive.
Deoarece prezentul recurs nu este limitat la motivele de casare prev. De art. 385/9 pr.penală, instanța, înafara temeiurilor invocate și cererilor formulate de recurent va examina cauza sub toate aspectele.
Din această perspectivă recursul declarat de inculpat este nefundat din următoarele considerente:
În mod corect Tribunalul Alba a stabilit că sunt întrunite condițiile prev. de art. 143.pr.penală și cazul prev. de art. 148 lit.f pr.penală, subzistă, existând indicii temeinice că inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică evidențiat de existența unui sentiment de neîncredere în acțiunile de combatere a actelor de corupție și de insecuritate în rândul opiniei publice.
Susținerile inculpatului că organele de urmărire penală nu au depus diligențele necesare pentru efectuarea actelor de urmărire penală sunt contrazise de schimbarea încadrării juridice, de extinderea urmăririi penale și pentru alte fapte, precum și de audierea martorilor (256 - 367).
Încheierea pronunțată de Tribunalul Alba prin care s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpatului s-a făcut cu respectarea disp. Art. 155 alin.1 pr.penală și art. 159.pr.penală, în cauză fiind necesară prelungirea măsurii arestării preventive pentru a asigura derularea anchetei pentru fapte de corupție aflată în legătură de conexitate cu faptele inculpatului, cu atât mai mult cu cât este previzibilă declinarea competenței organului de urmărire penală și conexarea unor dosare.
Pericolul concret pentru ordinea publică nu s-a estompat prin trecerea timpului, iar durata rezonabilă a procedurilor nu a fost depășită.
La acest stadiu procesual măsura este proporțională cu gravitatea noilor infracțiuni de care este acuzat inculpatul, luarea de mită prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 și șantaj prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000.
Prima instanță a dat eficiență dispozițiilor art. 136 alin.1 pr.penală prin arestarea preventivă asigurându-se buna desfășurare a procesului penal.
Având în vedere considerentele de mai sus, în temeiul art. 385/15 alin.1 pct. 1 lit.b pr.penală instanța va respinge ca nefundat recursul inculpatului.
Conform art. 192 alin.2 pr.penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor fi suportate de inculpatul recurent.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DISP UNE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 20/28.04.2009 pronunțate de Tribunalul Alba în dosarul penal nr-.
În baza art. 192 al. 2 Cod pr. pen. obligă per inculpat să plătească statului suma de 80 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 30.04.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
Red. CL
Tehnored. VV 2 ex/04.05.2009
DM
Președinte:Leontin CorașJudecători:Leontin Coraș, Oana Maria Călian, Maria
