Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea /2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
ÎNCHEIERE
Completul compus din:
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA - 2008
PREȘEDINTE: Marcian Marius Istrate
JUDECĂTOR 2: Constantin Cârcotă
JUDECĂTOR 3: Mița
GREFIER-
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror:
din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -T- Serviciul Teritorial Galați
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul (deținut în Arestul J G) împotriva încheierii de ședință din 15.10.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Galați.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns recurentul-inculpat în stare de arest asistat de avocat ales,.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință arătându-se că acesta este primul termen de judecată, recursul a fost promovat în termen.
procesuali arată că nu au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului potrivit dispozițiilor art.38513Cod procedură penală.
Avocat arată că încheierea prin care s-a prelungit măsura arestării preventive a inculpatului reprezintă o hotărâre căreia îi lipsește doar pedeapsa ce trebuie aplicată inculpatului.
Judecătorul desemnat inițial pentru soluționarea cererii de prelungire a măsurii arestării preventive a dat dovadă de bună-credință formulând cerere de abținere,cerere ce a fost respinsă.
Chiar Parchetul a confirmat faptul că în intervalul acordat anterior de 30 de zile nu s-a efectuat nicio activitate ci doar s-au atașat actele privind audierea martorilor prin comisie rogatorie; deci activitatea desfășurată de Parchet a constat în aceea de a atașa actele sosite ca urmare a audierii martorilor prin comisie rogatorie. Această comisie rogatorie a fost dispusă în urmă cu 2 luni și cu toate acestea se mai solicită de către Parchet încă 30 de zile pentru finalizarea actelor cu privire la comisia rogatorie. În fapt organele de urmărire penală nu au nimic de făcut în acest interval.
Se arată de către Parchet că mai trebuie efectuate unele activități ce ar impune prelungirea stării de arest preventiv dispusă față de inculpat, respectiv audierea inculpatului, care s-a prevalat de dispozițiile art.70 Cod procedură penală, prezentarea materialului de urmărire penală și întocmirea rechizitoriului.
S-a reținut că inculpatul în calitate de gestionar de fapt, în perioada 2001- 2004 nu ar fi înregistrat nici un act în contabilitatea firmei ceea ce a dus la un prejudiciu de 29 miliarde lei vechi. Solicită a se avea în vedere faptul că nu este prevăzută în lege calitatea de gestionar de fapt, de altfel în Legea nr. 31/1990 se arată că administratorul este cel ce ține contabilitatea firmei. Inculpatul nu a fost angajat al societății, nu era parte din aceasta, societatea fiind administrată de care, deși este cercetat în calitate de autor, se află în stare de libertate. Inculpatul a acționat ca un simplu delegat, ca agent comercial.
Toți martorii au susținut că au discutat cu inculpatul despre produse siderurgice și cantități de tablă dar toate actele privind aceste mărfuri sunt efectuate de administratorul de drept, sunt semnate de acesta.
pasiv în această faptă este Statul Român reprezentat prin Ministerul d e Finanțe iar punerea în libertate a inculpatului nu ar impieta cu nimic activitatea acestuia.
Deși prima instanță a reținut că inculpatul s-a sustras de la urmărirea penală acest lucru nu este real întrucât nu există vreo dovadă în sensul că a fost citat pentru a se prezenta la organele de urmărire penală. S-a arătat că la efectuarea percheziției acesta a fugit ori, raportat la acest aspect, urmează se avea în vedere că nu există vreun text de lege care să impună prezența inculpatului la efectuarea percheziției.
Deasemeni s-a făcut o afirmație nedovedită în sensul că inculpatul ar fi plecat din țară.
Apreciază că buna desfășurare a urmăririi penale poate fi efectuată cu inculpatul în stare de libertate; inculpatul se află în stare de deținere de 5 luni fără a se efectua ceva. Solicită a se dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de nu părăsi localitatea.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului promovat de inculpat motivat de faptul că soluția Tribunalului Galați este legală și temeinică, bazată pe întreg materialul probator administrat, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege. De altfel, rechizitoriul urmează a fi finalizat până la expirarea termenului de 30 de zile.
Recurentul-inculpat având cuvântul solicită a fi judecat în stare de libertate; se va prezenta la fiecare chemare în instanță.
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Din examinarea actelor și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 15.10.2008, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Biroul Teritorial Galați și, în baza art.155 Cod procedură penală raportat la art.159 Cod procedură penală, s-a dispus prelungirea stării de arest a inculpatului pentru 30 de zile, cu începere de la data de 23.10.2008 și până la data de 21.11.2008.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub numărul - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație ți Justiție - DIICOT -Biroul Teritorial Galați a solicitat prelungire măsurii arestării preventive a inculpatului pe o perioadă de 30 de zile.
În motivarea propunerii s-a arătat că:
Prin rezoluția din data de 17.05.2006, s-a dispus începerea urmăririi penale" in rem" în cauză, iar prin rezoluția din data de 30.03.2008 s-a dispus începerea urmăriri penale" in personam" împotriva învinuitului pentru săvârșirea infecțiunilor de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 al. 1 lit. și al.3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al.2 penal și de art. 9 al.1 lit.c și al.2 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al.2.penal, constând în aceea că în perioada 2001-2005, prin acțiuni repetate desfășurate în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de administrator de fapt al societății, a omis în totalitate evidențierea operațiunilor comerciale în evidențele contabile ale SC SRL, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, cauzând astfel bugetului de stat un prejudiciu total de 2.909.964,82 lei, iar în perioada 2006-2008,prin acțiuni repetate desfășurate în baza aceleiași rezoluții infracționale, împreună cu învinuitul, în calitate de administrator de fapt ai SRL, jud. au evidențiat operațiuni comerciale fictive în evidența contabilă a societății, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, cauzând astfel bugetului de stat un prejudiciu total de 524.497 lei.
Prin ordonanța cu numărul de mai sus din 13.05.2008 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului.
Inculpatul s-a sustras urmăririi penale, fugind din propria-i locuință în dimineața de 30.03.2008, cu ocazia efectuării percheziției domiciliare, astfel că prin referatul din 15.05.2008 s-a solicitat instanței de judecată luarea măsurii arestării preventive, în lipsă, față de inculpat.
Inculpatul fost prezent la judecarea cererii,astfel că prin încheierea de ședință din 27.05.2008, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- și rămasă definită prin respingerea recursului, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile.
S-a precizat că dosarul de urmărire penală fost înaintat ulterior Tribunalului Galați in vederea soluționării unei noi cereri de revocare a măsurii arestării preventive formulate de inculpat, înregistrată sub nr-.
S-a arătat că ulterior ultimei prelungiri a măsurii arestării preventive, in cauză s-au efectuat, printre altele, următoarele activități: atașarea actelor de urmărire penală efectuate pe cale de comisie rogatorie, inclusiv audierea martorilor și, precum și efectuarea de recunoașteri din grup de fotografii de către aceștia.
Cum în cauză cercetarea penală nu a putut fi finalizată, s-a solicitat prelungirea măsurii preventive, fiind necesar, a fi efectuate următoarele activități:
- finalizarea tuturor actelor de urmărire penală a căror efectuare fost dispusă prin comisie rogatorie;
- reaudierea inculpatului și a învinuiților după finalizarea cercetărilor și prezentarea materialului de urmărire penală față de aceștia;
- întocmirea rechizitoriului, verificarea acestuia de către procurorul ierarhic superior și sesizarea in termen legal a instanței de judecată.
Tribunalul a apreciat că pentru a se putea dispune prelungirea măsurii arestării preventive trebuie ca temeiurile care au determinat arestarea inițială să impună în continuarea privarea de libertate sau să existe temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
Examinând actele și lucrările dosarului s-a constatat că subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului, respectiv cele prev. de art.143,148 lit. a,f C.P.P. în cauză existând probe și indicii temeinice din care rezultă că inculpatul ar fi comis infracțiunile de evaziune fiscală, în încadrarea reținută în propunere, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.
Având în vedere împrejurările în care s-au comis faptele ( prin racolarea altor persoane care înființau societățile comerciale pentru inculpat ), perioada lungă de timp în care s-au comis faptele, prejudiciul relativ ridicat produs bugetului de stat Tribunalul a apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, cu atât mai mult cu cât din actele dosarului rezultă că inculpatul a fugit și s-a ascuns în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală (a fugit pe fereastră la momentul efectuării percheziției domiciliare și apoi plecat în străinătate - filele 210 verso, 304 din vol. IX dosar urm.pen ).
De asemenea, s-a apreciat că măsura arestării este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru netemeinice și nelegalitate, invocând motivele arătate pe larg în practicaua prezentei decizii.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura de a nu părăsi localitatea.
Analizând încheierea atacată, conform dispozițiilor art.3856Cod procedură penală raportat la art.1403Cod procedură penală,Curtea va respinge ca nefondat recursul pentru următoarele considerente:
Tribunalul a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art.155 Cod procedură penală, apreciind că în cauză există indicii temeinice cu privire la săvârșirea faptelor penale reținute în sarcina inculpatului și că temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate a acestuia.
În speța de față inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală în formă continuată în modalitatea prevăzută de art. 9 alin.1 lit.b și alin 3 din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 cp și de art. 9 alin.1 lit.c și alin. 2 din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 cp și art.33 lit.a Cod penal,infracțiuni grave pentru care legiuitorul a prevăzut pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani ( de la 5 la 11 ani închisoare pentru prima faptă și de la 4 la 10 ani închisoare pentru cea de a doua faptă), prelungirea măsurii arestării preventive fiind pe deplin justificată, Tribunalul reținând în mod corect existența indiciilor temeinice de natură a crea presupunerea că inculpatul ar fi comis faptele reținute în sarcina sa, fapte generatoare de un însemnat prejudiciu bugetului de stat în sumă totală de 3.434.461,82 lei.
Datele care circumstanțiază faptele, gravitatea acestora pun în evidență aspecte concrete care demonstrează că lăsarea în libertate a inculpatului creează o stare de pericol, de insecuritate atât a relațiilor comerciale cât și a relațiilor dintre contribuabil și stat, ordinea publică fiind periclitată și prin posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de alte persoane, în lipsa unor reacții ferme față de cei bănuiți ca autori, complici ori instigatori ai unor astfel de fapte.
De altfel, astfel cum Curtea a arătat într-o altă ocazie ( încheierea de ședință din data de 27.06.2008 pronunțată în dosar nr- al Curții de apel Galați ) fenomenul folosirii unor persoane cu o pregătire minimă și o stare materială precară (interesate de un câștig derizoriu, fără să realizeze conotația penală a activității lor), în calitate de administratori de firmă, calitate care apare doar în acte, fără ca acestea să desfășoare vreo activitate, (în afară de semnăturile depuse pe diverse acte la solicitarea adevăraților promotori și beneficiari ai activităților infracționale, definiți ca administratori de fapt), a căpătat o recrudescență fără precedent.
Nu se poate admite ca cel care inițiază, desfășoară și profită din plin de activitatea infracțională să nu răspundă penal doar pentru că nu are calitatea de subiect calificat al infracțiunii de evaziune fiscală, acțiunile sale fiind astfel gândite și puse în aplicare tocmai pentru că legiuitorul nu a prevăzut și această modalitate de încălcare a legii penale, iar cel care nu a conștientizat urmările faptelor sale,să răspundă penal doar pentru că și-a asumat, de cele mai multe ori în necunoștință de cauză, rolul de subiect activ al infracțiunii,și anume acela de administrator.
Coinculpatul a relatat pe larg cum se foloseau de documente cu regim special aparținând unor firme adminJ. de " boschetari" și cum determinau alte persoane să le completeze pentru a face intrările "legal" pentru mărfurile achiziționate "la negru", iar conținutul interceptărilor telefonice ale inculpatului relevă modalitatea în care erau alese persoanele ce urmau să devină administratori de firmă, astfel cum este și cazul lui, persoană de o condiție modestă care lucra cu ziua prin gospodăriile rromilor din,desemnat administrator la SC. SRL, firmă administrată în fapt de inculpatul
Nu poate fi imputată organelor de urmărire penală prelungirea procedurii pe considerentul că nu ar mai fi avut nimic de făcut după ce au dispus efectuarea comisiei rogatorii, atât timp cât administrarea probelor pe această cale este prevăzută de lege, conducând la buna desfășurare a procesului penal.
În acest context, Curtea, analizând măsura preventivă din perspectiva art.5 paragr.1 lit.c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, astfel cum a fost reflectată în jurisprudența Curții de la Strasbourg, apreciază că protejarea libertății individuale împotriva ingerințelor arbitrare ale autorităților nu trebuie să stânjenească eforturile instanțelor în administrarea probelor și desfășurarea în bune condiții a procesului (cauza Tomasi împotriva Franței), astfel că, efectuarea tuturor activităților necesare finalizării urmăririi penale și sesizării instanței de judecată cu soluționarea fondului cauzei (astfel cum au fost reținute de prima instanță), impun privarea de libertate în continuare a inculpatului.
Se constată, așadar, că în mod corect Tribunalul a prelungit măsura arestării preventive raportându-se atât la datele care circumstanțiază infracțiunile reținute în sarcina inculpatului cât și la pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a acestuia, nefiind deci întrunite condițiile art.139 privind C.P.P. înlocuirea sau revocarea măsurilor preventive.
Pentru toate aceste considerente recursul de față va fi respins ca nefondat conform dispozițiilor art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală raportat la art.1403Cod procedură penală.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul (fiul lui și, născut la data de 06.01.1976 în oraș R, județ V, domiciliat în comuna, sat nr. 610, județ A și fără forme legale în comuna, sat, județ G, în prezent deținut în Arestul J G) împotriva încheierii de ședință din 15.10.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Galați.
Obligă recurentul-inculpat la 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.10.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
Red.
Tehnored./2 ex/23.10.2008
Jud.fond-
Președinte:Marcian Marius IstrateJudecători:Marcian Marius Istrate, Constantin Cârcotă, Mița
