Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea /2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 11 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Tacea judecător
JUDECĂTOR 2: Ion Avram
JUDECĂTOR 3: Petruș Dumitru
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -
Biroul Teritorial Galați
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații și -, în prezent reținuți în Arestul G, împotriva încheierii de ședință din 06.02.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
La apelul nominal au răspuns recurenții inculpați, în stare de arest, asistat de av. -, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale nr. 528/11.02.2009, și - asistat de av., apărător ales.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Recurenții inculpați, întrebați fiind, pe rând, precizează că își mențin recursurile declarate în cauză.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul recurentului inculpat susține că acesta a declarat recurs împotriva încheierii din 06.02.2009 a Tribunalului Galați, prin care s-a admis cererea de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de - Biroul Teritorial Galați, apreciind că această hotărâre este netemeinică și nelegală.
Consideră că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 155 alin. 1 Cod procedură penală pentru ca instanța să fi dispus în condiții legale prelungirea măsurii arestării preventive.
Pe lângă analiza existenței temeiurilor care au determinat arestarea inițială și dacă aceste temeiuri impun în continuare privarea de libertate, instanța trebuia să aprecieze și să evalueze în mod concret dacă mai este îndeplinită o condiție prevăzută de lege, și anume, dacă există motivarea necesității prelungirii măsurii arestării preventive, pentru că numai în aceste condiții judecătorul poate accepta, pe cale de excepție, prelungirea privării de libertate.
Motivarea, așa cum a statuat practica judiciară și literatura de specialitate, are în vedere, pe de o parte, existența unor argumente serioase privind valorificarea primelor 30 de zile de arest preventiv dispuse prin încheierea inițială de luare a acestei măsuri, și pe de altă parte, indicarea concretă a activităților de urmărire penală ce se impun a fi efectuate în cauză în următoarele 30 de zile.
A studiat motivarea încheierii și a constatat că la argumentul prezentat de apărare, în sensul că nu s-au efectuat activități consistente în primele 30 de zile și că activitățile ce se arată că urmează a fi efectuate în continuare sunt niște chestiuni generale și nu implică în mod necesar privarea de libertate a inculpatului, instanța de fond a răspuns simplu, că este o cauză complexă care justifică arestarea preventivă și prelungirea acestei măsuri.
Învederează un punct de vedere, îmbrățișat de toată literatura de specialitate și avut în vedere de practica judiciară când s-au dat diferite soluții, potrivit căruia această complexitate a cauzei nu poate justifica prin simpla invocare prelungirea măsurii arestării preventive.
În lucrarea "Măsurile preventive în procesul penal", scrisă de G, judecător la o curte de apel din țară, se spune foarte clar că esențial pentru reținerea necesității prelungirii arestării preventive este complexitatea cauzei și amploarea probatoriului suplimentar celui care a stat la baza dispunerii arestării inițiale, cu arătarea concretă a împrejurărilor care au împiedicat efectuarea acesteia înlăuntrul arestării inițiale și numai dacă se constată o maximă preocupare din partea organelor de urmărire penală pentru finalizarea urmăririi penale.
Făcând analiza împrejurărilor concrete ale cauzei, precizează că în cele 30 de zile, așa cum se arată în referatul cu propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive, au fost audiați doi martori și s-a solicitat o ordonanță pentru efectuarea unei percheziții informatice, activități care puteau fi efectuate într-o zi de lucru.
Din punctul său de vedere, această cerință a legii, așa cum interpretat practica și literatura de specialitate, nu este întrunită în prezenta cauză.
La fond s-a făcut precizarea că s-au efectuat activități de urmărire ritmice, dar nu s-a respectat ritmul cerut de legiuitor și nici ritmul cerut de practica judiciară atunci când se interpretează necesitatea privării de libertate.
Consideră că nu ar trebui încălcat acest drept fundamental privind libertatea persoanei și învederează că la instanțele gălățene au fost date soluții de respingere a cererii de prelungire a măsurii arestării preventive pe acest considerent: inactivitatea organului de urmărire penală în cele 30 de zile anterioare și lipsa unor precizări exacte cu privire la activitățile ce urmează a fi efectuate.
Autorul invocat anterior spune în aceeași lucrare că nu este permis ca după arestarea inițială, organul de urmărire penală să nu efectueze decât sporadic sau deloc acte de urmărire penală, pentru ca apoi să solicite prelungirea invocând doar complexitatea cauzei. În asemenea situații măsura preventivă și-ar pierde caracterul de măsură procesuală cu un scop bine definit de lege și se transformă într-o sancțiune antecondamnatorie, fără nici un suport legal, afectând libertatea persoanei. Consideră că aceasta este exact situația din prezenta cauză. Arată că oricum s-ar încerca să se argumenteze încărcătura cu alte dosare sau alte probleme de organizare internă, totuși orice argument nu poate justifica inactivitatea timp de 29 de zile.
Solicită să se observe că activitățile ce se arată că urmează a fi efectuate sunt chestiuni cu caracter general, fără o indicare concretă a ceea ce urmează a se face.
Astfel, se arată în cererea de prelungire că urmează să se facă identificarea altor persoane. Precizează că avut ocazia să vadă dosare în care s-au solicitat 4-5 cereri de prelungire pentru această activitate, iar în final nu a mai fost indicată nicio astfel de persoană. Lucrurile ar sta altfel dacă s-ar arăta concret ce persoane urmează să fie audiate.
S-a mai solicitat prelungirea pentru se finaliza rapoartele de constatare - sunt simple rapoarte de constatare.
Realizarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților. Probabil procurorul vrea să spună că există posibilitatea să se rețină un alt articol. Dar când a pus în discuție, pe temeiul art. 143 cu referire la art. 146 și 148 Cod procedură penală, faptul că din actele dosarului nici pe departe nu se poate reține infracțiunea menționată în referatul cu propunerea de arestare preventivă, i s-a răspuns că nu se pot face discuții, că încadrarea o face procurorul și că instanța trebuie să se pronunțe doar pe această încadrare. Oricum, acum procurorul anticipează și spune că în final există posibilitatea să se rețină altceva, lucru care nu i se pare corect.
Din punctul său de vedere schimbarea de încadrare juridică nu impune privarea de libertate, aceasta poate fi făcută și cu inculpații în stare de libertate.
Așa fiind, coroborat cu probleme legate de probatoriile administrate în cauză, la momentul luării măsurii arestării preventive a invocat niște aspecte.
Astfel, a invocat faptul că procesul-verbal de prindere în flagrant nu a fost întocmit în condițiile prevăzute de lege. În cuprinsul acestuia se face referire la doi martori asistenți, a solicitat audierea acestora, dar în cele 30 de zile nu au fost audiați, pentru a se vedea dacă plicurile aparțineau inculpatului. De asemenea, se puteau face niște verificări ale urmelor de pe plicuri. Deci, în cauză sunt aspecte care nu sunt lămurite.
Organele de urmărire penală au efectuat o percheziție la domiciliul inculpatului, nu au găsit nimic, după o J de zi au efectuat o altă percheziție și au găsit droguri.
Deși a solicitat lămurirea acestor aspecte, totuși în 30 de zile nu s-au lămurit și nu există nicio garanție că vor fi lămurite în următoarele 30 de zile.
Solicită admiterea recursului declarat de inculpatul, casarea încheierii pronunțate de instanța de fond și, în baza art. 1403alin. 7 Cod procedură penală, să se revoce măsura arestării preventive pentru motivele arătate.
Apărătorul recurentului inculpat - consideră că dacă se analizează cu atenție actele și lucrările dosarului, se poate constata că situația este cât se poate de simplă.
Spune că este simplă întrucât nu există elemente concrete, un probatoriu concret, din care să rezulte săvârșirea de către inculpatul a infracțiunilor care i se impută.
Mai mult decât atât, urmează ca instanța să aprecieze asupra lucrărilor care au fost efectuate în aceste 30 de zile, întrucât este ușor să se invoce anumite situații, anumite fapte ce se vor avea în vedere și nu anumite situații sau fapte concrete, pentru că inculpații, până la un anumit moment beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Inculpații nu înțeleg clar care este situația lor, deși apărătorii le explică din punct de vedere juridic etapele care se impun, inculpații nu înțeleg efectiv probele, de ce stau așa de mult în arest, în condițiile în care din cercetări nu rezultă niște elemente concrete.
La dosarul cauzei există transcrierea convorbirilor telefonice, declarația învinuitului, care deși are aceeași poziție ca și până la un moment dat, totuși are altă calitate, precum și declarațiile a doi martori. Niciuna dintre aceste persoane nu arată că inculpatul ar fi săvârșit vreuna dintre infracțiuni sau că ar fi avut vreo legătură cu una dintre acestea efectiv.
De asemenea, nici transcrierea convorbirilor telefonice nu indică acest lucru.
Referitor la percheziție, arată că domiciliul inculpatului, unde s-a făcut percheziția, este un imobil, nu un apartament, în care mai locuiesc încă 5-6 familii. Acolo sunt încă 2-3 intrări. Solicită să se aibă în vedere că drogurile nu s-au găsit în imobilul inculpatului, ci în curte. De menționat este faptul că la prima percheziție nu s-a găsit nimic, iar la a doua percheziție s-a găsit. În atare situație, urmează să fie audiați martorii asistenți, deși nu se știe dacă aceștia au fost prezenți sau au fost chemați doar ca să semneze.
Aceste elemente vor face obiectul unor discuții mai ample pe fondul cauzei.
Solicită să se aibă în vedere dispozițiile legale privind reținerea inculpatului, probele care au fost administrate și să se aprecieze dacă se impune reținerea acestuia.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii pronunțate de instanța de fond și punerea în libertate a inculpatului.
Reprezentantul Ministerului Public susține că prin încheierea de ședință din 06.02.2009, pronunțată de Tribunalul Galați, s-a admis cererea formulată de DIICOT - Biroul Teritorial Galați și s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive luată față de inculpații și -.
Apreciază că încheierea de ședință este legală și temeinică.
Prin încheierea din 14.01.2009, s-a dispus arestarea preventivă a celor doi inculpați pe o perioadă de 29 de zile.
Ulterior luării acestei măsuri, în cauză s-au efectuat în mod constant printre alte activități: identificarea și audierea în calitate de martori a numiților și, acesta din urmă fiind un minor în vârstă de 12 ani, pe care inculpații l-au atras în activitatea lor infracțională în vederea traficării de droguri, a fost efectuată analiza preliminară a cantității de cannabis găsită în locuința inculpatului, a fost întocmit raportul de constatare tehnico științifică venit de la C din care a rezultat că substanțele găsite lângă mașină sunt identice cu cele găsite în curtea locuinței inculpatului, s-a procedat la solicitarea autorizării efectuării percheziției în sistem informatic a mijloacelor de stocare a datelor ridicate de la inculpatul și între timp s-a procedat la efectuarea acesteia.
În cauză urmărirea penală nu a putut fi finalizată întrucât cauza este complexă, impune identificarea tuturor persoanelor implicate. Așa cum a arătat anterior, inculpații au atras în activitatea infracțională și un minor de 12 ani, dar mai sunt și alte persoane care urmează să fie identificate. Într-adevăr, nu s-au nominalizat aceste persoane, dar apreciază că acest lucru s-a făcut în mod corect, pentru că ar putea fi influențate, intimidate și s-ar îngreuna urmărirea penală.
De asemenea, este necesară întocmirea formei finale a rapoartelor de constatare tehnico științifice fizico-chimice, reanalizarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților în raport de ansamblul materialului probator, urmată de reaudierea acestora pentru că, așa cum a precizat, este vorba și de minorul de 12 ani atras în activitatea infracțională, întocmirea rechizitoriului, confirmarea acestuia de către procurorul ierarhic superior și sesizarea în termen legal a instanței de judecată.
Având în vedere aspectele arătate, și totodată, faptul că subzistă în continuare temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive față de inculpați, în mod corect s-a apreciat că se impune în continuare prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților. Instanța a avut în vedere că infracțiunea pentru care aceștia sunt cercetați este foarte gravă, de asemenea, a avut în vedere modalitatea și împrejurările concrete în care s-au comis faptele, natura și importanța relațiilor sociale lezate.
Pentru aceste considerente, urmează să se constate că încheierea recurată este legală și temeinică și, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, să se dispună respingerea, ca nefondate, recursurilor declarate de inculpați.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, este de acord cu susținerile apărătorului său ales.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, este de acord cu susținerile apărătorului său ales.
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față:
Inculpații și au declarat recurs împotriva încheierii de ședință din 06.02.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 06.02.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Galați, în baza disp.art.155 proc.penală și art.159 proc.penală, a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților și - pentru o perioadă de 30 de zile, cu începere de la data de 12.02.2009 și până la data de 13.03.2009 inclusiv, pentru fiecare inculpat.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Galația reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați sub nr- din 04.02.2009, -Biroul Teritorial Galați a solicitat prelungirea duratei măsurii arestării preventive cu 30 de zile față de inculpații și.
În motivarea propunerii s-a arătat că prin rezoluția din data de 08.07.2008 s-a dispus începerea urmăririi penale "in rem", iar prin rezoluțiile din 14.01.2009 s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva inculpaților și pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri în formă continuată și trafic de droguri de mare risc în formă continuată prev. de art. 2 alin. 1 din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. cu aplicarea art. 37 lit. b pen. și respectiv de art. 2 alin. 2 din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. cu aplicarea art. 37 lit. b pen.
În fapt, în sarcina inculpatului s-a reținut că în perioada noiembrie 2008- ianuarie 2009, procurat, deținut și distribuit, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale diverse cantități de cannabis și cocaină, iar în data de 13.01.2009 a fost depistat deținând în scopul comercializării 6 doze de marijuana și 4 doze de cocaină - drog de risc, respectiv de mare risc.
În sarcina inculpatului s-a reținut că în cursul lunii ianuarie 2009 procurat, deținut și distribuit în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale diverse cantități de cannabis și cocaină, iar în date de 13.01.2009 și 14.01.2009 a fost depistat deținând în scopul comercializării 22 doze de marijuana și 4 doze de cocaină - drog de risc, respectiv de mare risc.
Prin ordonanțele cu nr. 116/D/P/2008 din 14.01.2009 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpaților pentru infracțiunile mai sus menționate, dispunându-se totodată reținerea acestora pentru 24 de ore.
Prin încheierea de ședință din 14.01.2009, pronunțată de Tribunalul Galați în dosar -, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților pentru o perioadă de 29 zile, respectiv până la data de 11.02.2009. Încheierea a rămas definitivă la data de 19.09.2009 prin respingerea recursurilor declarate de inculpați.
S-a precizat că ulterior luării măsurii arestării luată față de inculpați, s-a procedat la efectuarea următoarelor activități:
- au fost identificați și audiați în calitate de martori numiții și;
- a fost efectuată analiza preliminară a cantității de cannabis găsită la locuința inculpatului;
- s-a procedat la solicitarea autorizării efectuării percheziției în sistem informatic a mijloacelor de stocare a datelor ridicate de la inculpatul.
S-a solicitat prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpații și, arătându-se că în cauză cercetarea penală nu a putut fi finalizată, urmând a fi efectuate următoarele activități:
- identificarea celorlalte persoane ce au legătură cu cauza, implicate în traficul și consumul ilicit de droguri, precum și administrarea de probe privind activitatea infracțională a acestora;
- întocmirea formei finale a rapoartelor de constatare tehnico științifică fizico - chimică;
- efectuarea percheziției informatice autorizată în cauză;
- reanalizarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților, în raport de ansamblul materialului probator, urmată de reaudierea acestora;
- întocmirea rechizitoriului, confirmarea acestuia de către procurorul ierarhic superior și sesizarea în termen legal a instanței de judecată.
Fără a face o analiză a probelor administrate până la data sesizării instanței cu propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive a inculpaților, cu privire la vinovăția acestora, întrucât până la judecarea definitivă a cauzei operează prezumția de nevinovăție, se va examina dacă se mențin temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, respectiv dacă prelungirea acestei măsuri este necesară.
Tribunalul a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpaților.
Astfel, din actele de urmărire penală efectuate până la momentul de față, rezultă indicii temeinice - în sensul art. 143.pr.pen. - de natură a crea presupunerea că inculpații și au săvârșit faptele prevăzute de legea penală.
În acest sens au fost avute în vedere procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante din data de 13.01.2009 și planșe foto, procesul-verbal de testare substanței găsită asupra inculpatului la data de 14.01.2009, adresa nr. -/14.01.2009 a Cp rivind rezultatul analizelor de laborator, procesul-verbal din 14.01.2009 de efectuare a percheziției la domiciliul inculpatului, procesul-verbal de testare a substanței ridicată la data de 14.01.2009 de la inculpatul, adresa nr. -/15.01.2009 a Cp rivind rezultatul analizelor de laborator, declarațiile martorilor, declarațiile învinuitului, procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice.
Ulterior luării măsurii arestării preventive față de inculpați, au fost audiați martorii, ale căror declarații, coroborate cu probele mai sus indicate, conturează săvârșirea de către inculpați a faptelor aduse ca învinuire, martorul arătând că inculpatul i-a oferit țigări cu marijuana sau hașiș; totodată, martorul a arătat că inculpatul i-a spus că are hașiș și marijuana și că vinde și sub formă de țigări făcute de el.
Totodată, având în vedere gravitatea ridicată a infracțiunilor presupus a fi săvârșite, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, modalitatea și împrejurările în care se reține că ar fi săvârșite faptele, caracterul continuat al acțiunilor, cantitatea mare de droguri traficată, conduita inculpaților la momentul surprinderii în flagrant, persoana inculpatului care nu este la prima abatere de la legea penală și nu în ultimul rând, rezonanța social negativă pe care o au astfel de fapte în rândul cetățenilor, fapte ce au căpătat o mare amploare în ultima perioadă de timp în rândul categoriei de vârstă reprezentată de inculpați și care au repercusiuni mai ales în rândul tinerilor, fiind pusă în pericol sănătatea și chiar viața acestora, se apreciază că subzistă și temeiul prevăzut de art. 148 lit. f pr.pen. lăsarea în libertate a inculpaților prezentând în continuare un pericol concret pentru ordinea publică.
Întrucât în raport de probele administrate în cauză până la acest moment se constată că nu au intervenit modificări în ceea ce privește împrejurările de fapt avute în vedere inițial și nici date noi privind persoana inculpaților, cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, formulate de inculpați, nu pot fi primite.
Ținând cont de argumentele prezentate și pentru buna desfășurare a urmăririi penale, respectiv pentru preîntâmpinarea sau înlăturarea situațiilor de pericol ce tind să împiedice aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei, având în vedere și poziția procesuală a inculpaților, s-a apreciat că sunt îndeplinite cerințele art. 155.pr.pen. și se impune în continuare privarea de libertate a inculpaților.
Prelungirea măsurii arestării preventive apare ca necesară motivat și de faptul că în cauză mai sunt de efectuat o serie de acte de urmărire penală de esență, pentru completarea cercetărilor și finalizarea urmăririi penale, respectiv identificarea celorlalte persoane ce au legătură cu cauza, implicate în traficul și consumul ilicit de droguri, precum și administrarea de probe privind activitatea infracțională a acestora, întocmirea formei finale a rapoartelor de constatare tehnico științifică fizico - chimică, efectuarea percheziției informatice autorizată în cauză, reanalizarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților, în raport de ansamblul materialului probator, urmată de reaudierea acestora, întocmirea rechizitoriului, confirmarea acestuia de către procurorul ierarhic superior și sesizarea în termen legal a instanței de judecată.
Cât privește susținerea apărătorului inculpaților în sensul că în cauză urmărirea penală putea fi finalizată înăuntrul celor 30 de zile pentru care s-a dispus arestarea preventivă, s-a apreciat că aceasta nu este întemeiată, față de natura și complexitatea cauzei.
Împotriva încheierii de ședință a Tribunalului Galați au declarat recurs inculpații, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Consideră că nu se mai impune prelungirea măsurii arestării preventive, întrucât, organele de urmărire penală au dat dovadă de inactivitate, activitățile pe care susțin acestea că urmează a fi efectuate ar fi putut fi finalizate în câteva zile, iar instanța de fond motivează, lapidar, că nu au fost săvârșite datorită complexității cauzei de față.
De asemenea, inculpații, în motivarea recursurilor, arată că nu sunt probe certe din care să reiasă faptul că se fac vinovați de săvârșirea faptelor ce le sunt imputate.
Recursurile sunt nefondate.
Analizând încheierea de ședință recurată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, a susținerilor inculpaților, precum și prin prisma cerințelor art. 3859al.3 din codul d e procedură penală, privind cazurile de casare ce urmează a fi luate în considerare și din oficiu, Curtea constată că Tribunalul Galația pronunțat o încheiere de ședință legală și temeinică.
Instanța de fond, în pronunțarea hotărârii atacate, a respectat prevederile art. 155 și art.159 din codul d e procedură penală, privind prelungirea duratei arestării preventive în cursul urmăririi penale, dispunând prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților și - pentru o perioadă de 30 de zile, motivând care sunt temeiurile care au determinat arestarea preventivă a acestora și de ce se impune în continuare privarea de libertate a acestora.
Arată că, la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților, au fost îndeplinite condițiile cerute de art. 143 proc.penală, în sensul că au existat indicii temeinice de natură a crea presupunerea că inculpații și - au săvârșit fapte de natură penală.
Acestea au constat în probele existente la dosarul cauzei, respectiv, procesul verbal de constatare a infracțiunii în flagrant, procesul verbal de testare a substanței găsite asupra inculpatului, procesul verbal de efectuare a percheziției la domiciliul inculpatului și cel de testare a substanței ridicată cu ocazia acestei percheziții, precum și declarațiile martorilor și, confirmate ulterior de declarațiile martorilor și.
Aceste probe au confirmat îndeplinirea condițiilor cerute de lege, respectiv art.148 lit.f din codul d e procedură penală, pentru a se lua față de inculpați măsura arestării preventive.
Cu privire la condițiile cerute de lege pentru ca aceste măsuri să fie prelungite pentru încă 30 de zile, acestea sunt îndeplinite, avându-se în vedere cererea organului de urmărire penală prin care arată actele de urmărire ce urmează a fi efectuate în cauză și care impun, în continuare, privarea de libertate a inculpaților.
Faptul că actele de urmărire penală durează în timp, depășind durata așteptată de inculpații-recurenți, nu este de natură a invoca inactivitatea organelor de urmărire penală, constituie, într-adevăr o consecință a naturii cauzei, precum și a complexității acesteia, dată fiind amploarea acestui gen de infracțiunii în ultima perioadă de timp, mai ales în rândul tinerilor, punându-se în pericol sănătatea și viața acestora - situație ce explică reținerea de către instanțe a pericolului social concret ce îl prezintă inculpații pentru societate.
Pentru aceste considerente, urmează ca, în baza disp.art.38515pct.l lit.b din codul d e procedură penală, să respingă recursurile inculpaților și împotriva încheierii de ședință din data de 06.02.2009 a Tribunalului Galați dată în dosarul nr-, ca nefondate și să-i oblige la plata cheltuielilor judiciare către stat, în baza disp.art.192 al.2 din același cod.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
RESPINGE, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații (fiul lui și, născut la data de 25.03.1982 în G, CNP -, domiciliat în G, str. -. C-tin nr. 3A, -oza 2,. 29, în prezent reținut în Arestul G) și - (fiul lui G și, născut la data de 22.03.1987 în G, CNP -, domiciliat în G, str. -. - nr. 80, în prezent reținut în Arestul G), împotriva încheierii de ședință din data de 06.02.2009 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Galați.
În baza disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe fiecare recurent la plata a câte 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 11 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Red./tehnored.motivare: -/12.02.2009
Tehnored. hot.: /2 ex./12.02.2009
Fond:
Președinte:Maria TaceaJudecători:Maria Tacea, Ion Avram, Petruș Dumitru
