Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea /2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI - SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 28 septembrie2009
PREȘEDINTE: Vasile Mărăcineanu
JUDECĂTOR 2: Ștefan Fieraru
JUDECĂTOR 3: Ion Stelian
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - -, din cadrul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și al lui, născut la 25 1985, în prezent aflat în Arestul împotriva încheierii nr. 26 din data de 24.09.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr-, prin care n baza art.1491 alin.9 Cod procedură penală, s-a admis propunerea de arestare preventivă formulată de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița și în baza art.1491alin.10Cod procedură penală s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului -, pe o durată de 29 zile începând cu data de 24.09.2009 și până la data de 22.10.2009.
S-a dispus emiterea mandatului de arestare preventivă a inculpatului conform celor mai sus menționate și depunerea acestuia în Arestul Măsura dispusă urmând a se comunica Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, inculpatului și locului de deținere - Arestul
S-a respins cererea apărătorului din oficiu al inculpatului constând în luarea față de inculpat a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea.
În baza art.192 alin.3 din Codul d e procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat cu procesul penal și reprezentate de onorariul cuvenit apărătorului din oficiu au fost avansate din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat -, personal aflat în stare de arest preventiv și asistat de apărător desemnat din oficiu de către Baroul Prahova, avocat, potrivit delegației de la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către cauzei de către grefierul de ședință după care:
Cu acordul instanței, apărătorul recurentului a luat legătura cu acesta și precizează că alte cereri nu mai are de formulat în cauză, solicitând acordarea cuvântului în dezbaterea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public, arată că nu au cereri de formulat în cauză, solicitând acordarea cuvântului în dezbaterea recursurilor.
Curtea, ia act că apărătorii inculpaților nu au cereri prealabile de formulat și nici excepții de invocat, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului inculpatului.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat -, solicită în temeiul disp. art. 38515Cod procedură penală, admiterea recursului, casarea încheierii recurate și revocarea măsurii arestării preventive luată față de inculpat.
În situația în care, instanța de recurs apreciază totuși că se impune luarea unei măsuri față de acesta solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură restrictivă aceea a obligării de a nu părăsi țara sau localitatea potrivit disp. art.136 alin.4 Cod procedură penală.
În cauză nu există nici un element concret care să impună menținerea acestei măsuri, întrucât scopul procesului penal și desfășurarea acesteia se pot atinge și cu inculpatul în stare de libertate, până la acest moment nu a decelat nici un motiv că acesta s-ar sustrage de la judecată.
Reprezentantul Ministerului Public, pune concluzii de respingere a recursului, ca nefondat, menținerea încheierii instanței de fond, ca legală și temeinică.
Din probatoriile administrate în cauză până în prezent, respectiv plângerea, declarația părții vătămate dar și ale martorilor audiați în cauză și nu în ultimul rând raportul de constatare medico - legală, rezultă că acesta a săvârșit infracțiunea pentru care este cercetat fiind suficiente indicii că privarea de libertate a acestuia este justificată, pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal, fiind incidente și disp. art. 136 Cod procedură penală.
Într-adevăr, pericolul social nu se confundă cu pericolul concret pentru ordinea publică însă trebuie să se aibă în vedere infracțiunea pentru care este cercetat recurentul, tentativă la infracțiunea de viol, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută fiind mai mare de 4 ani, în cauză fiind îndeplinite disp. art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Recurentul - inculpat -, personal având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de liberate, deoarece are stabilită la starea civilă încheierea căsătoriei și un copil minor, în vârstă de doar o săptămână.
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin încheierea de ședință nr.26 din 24 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția penală în dosarul nr-, în temeiul disp.art.149/1 alin.9 Cod procedură penală, a fost admisă propunerea de arestare preventivă formulată de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița și în baza aceluiași text de lege - alin.10 Cod procedură penală, a dispus arestarea preventivă a inculpatului fiul lui și, născut la data de 25 1985 în orașul P, județul D, cu ultimul domiciliu în comuna, sat, județul D, în prezent aflat în Arestul IPJ D, pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 24 septembrie 2009 și până la 22 octombrie 2009, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la infracțiunea de tentativă de viol prev.de art.20 Cod penal, rap.la art.197 alin.3 Cod penal.
Prin aceeași încheiere s-a dispus emiterea mandatului de arestare preventivă a inculpatului și s-a comunicat măsura arestării atât acestuia cât și la locul de deținere, respectiv Arestul IPJ
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că propunerea de arestare preventivă a inculpatului -, formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița este întemeiată, apreciind că subzistă indicii concrete că inculpatul a comis infracțiunea pentru care s-a solicitat luarea măsurii preventive față de acesta, constând în aceea că la data de 18 septembrie 2009 încercat să întrețină prin acte de violență raporturi sexuale cu partea vătămată - (văr primar cu acesta), minoră în vârstă de 14 ani, hotărâre rămasă nefinalizată datorită opoziției victimei.
A mai constatat instanța că prin rezoluția din 23 septembrie 2009 Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovițaa fost începută urmărirea penală față de inculpatul - sub aspectul infracțiunii tentativei la viol, iar prin Ordonanța din 24 septembrie 2009 fost pusă în mișcare acțiunea penală față de acesta.
De asemenea, prin ordonanța din aceeași dată - Poliția orașului Pal uat față de inculpat măsura reținerii pe o durată de 24 de ore, începând cu 23 septembrie 2009, orele 18,45 până la data de 24 septembrie 2009, orele 18,45.
Tribunalul Dâmbovițaa mai constatat că în cauză sunt incidente prevederile art.143 Cod procedură penală, iar măsura arestării preventive se întemeiază pe disp.art.148 lit.f Cod procedură penală, în sensul că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Împotriva încheierii a declarat recurs în termen legal inculpatul -, care prin apărător desemnat din oficiu a susținut că în mod greșit s-a dispus arestarea acestuia, deoarece urmărirea sa penală se poate face și în stare de libertate.
Arată că nu există temeiuri că se va sustrage de la urmărirea penală, motiv pentru care nu se justifică luarea măsurii arestării preventive și ca atare, se solicită admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond respingerea propunerii de arestare preventivă formulată de parchet.
Curtea, constată că recursul este nefondat.
Soluția adoptată de instanța de fond este legală și temeinică, deoarece la luarea măsurii arestării preventive au fost respectate toate dispozițiunile legale în materie și din actele de urmărire penală, efectuate până în prezent în cauză, există indicii temeinice că inculpatul a săvârșit fapta de tentativă la infracțiunea de viol.
În conformitate cu disp.art.150 din Codul d e procedură penală, prima instanță a procedat la ascultarea inculpatului care și-a menținut declarațiile date anterior în faza urmăririi penale, nerecunoscând comiterea faptei, susținând în apărarea sa că partea vătămată cu care a stat de vorbă în acea seară a alunecat și a căzut singură și ca atare, nu a exercitat acte de violență asupra acesteia și nu a încercat să întrețină raport sexual, așa cum este acuzat.
Totodată, se apreciază că în cauză sunt întrunite și dispozițiile textului prev.de art.148 lit.f Cod procedură penală, în baza căruia s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului -, în sensul că fapta reținută se pedepsește de lege cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În raport de cele arătate mai înainte, se constată că recursul declarat de inculpatul - este nefondat și va fi respins, conform art.385/15 pcr.1 lit.b Cod procedură penală.
Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul fiul lui și al lui, născut la 25 1985, în prezent aflat în Arestul împotriva încheierii nr. 26 din data de 24.09.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr-.
Obligă recurentul la 150 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariul apărătorului din oficiu,ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 28 septembrie 2009.
Președinte Judecători
- - - - - -
Grefier
- -
Red.VM
Tehnored.EV
4 ex./29.09.2009
dos.f- Tribunalul Dâmbovița
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3113/2006
Președinte:Vasile MărăcineanuJudecători:Vasile Mărăcineanu, Ștefan Fieraru, Ion Stelian