Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea /2009. Curtea de Apel Galati

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA PENALĂ

ÎNCHEIERE

Ședința publică de la 30 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Maria Tacea

JUDECĂTOR 2: Liviu Herghelegiu

JUDECĂTOR 3: Petruș Dumitru

Grefier -- -

-.-.-.-.-.-.-.-.-.-

Ministerul Public reprezentat de PROCUROR: - din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Galați

La ordine fiind judecarea recursurilor declarate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din 26.10.2009 a Tribunalului Galați.

La apelul nominal, au răspuns recurenții inculpați:, și, toți în stare de arest și asistați de avocat - apărător ales în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar;, în stare de arest și asistat de avocat - apărător ales în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar;, și, toți în stare de arest și asistați de avocat - - apărător ales în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar;, în stare de arest,

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei în sensul că avocat, apărător ales al recurentului inculpat, a depus la dosar la ora 10,15, prin fax, o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată întrucât nu se poate prezenta la instanță fiind la Înalta Curte de Casație și Justiție, după care;

Avocat, nu se opune cererii formulate.

Avocat este de acord cu cererea formulată.

Avocat - solicită admiterea cererii formulate.

Reprezentantul Parchetului solicită respingerea cererii formulate, cauza prezintă urgență în soluționare iar apărătorul trebuia să-și asigure substituirea.

Curtea, respinge cererea formulată de avocat prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată, pentru termenul de astăzi avea posibilitatea să-și asigure substituirea și lasă cauza la a doua strigare pentru când urmează a se prezenta la instanță apărător din oficiu pentru a asigura asistența juridică a recurentului inculpat.

La apelul nominal făcut la a doua strigare au răspuns recurenții inculpați:, și, toți în stare de arest și asistați de avocat - apărător ales în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar;, în stare de arest și asistat de avocat - apărător ales în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar;, și, toți în stare de arest și asistați de avocat - - apărător ales în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar;, în stare de arest și asistat de avocat - apărător desemnat din oficiu, în baza delegației pe care o depune la dosar.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei, după care;

Nemaifiind alte cereri de formulat și acte de depus, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri:

Avocat, având cuvântul, apreciază că din punct de vedere al gravității faptelor, faptele pentru care inculpații sunt arestați preventiv sunt de o gravitate medie, sancțiunea este închisoare de la 3 la 12 ani. Aceste fapte erau considerate delicte pentru care făptuitorii erau judecați în stare de libertate. Toate faptele și consecințele lor sunt de o gravitate redusă, nu sunt infracțiuni săvârșite cu violență, nu au avut drept consecință vătămarea sănătății vreunei persoane. Apreciază că faptele nu s-ar fi comis fără acordul titularilor de depozit, nimeni nu a rămas păgubit, titularii de cont sunt despăgubiți de bănci iar băncile sunt despăgubite de societățile de asigurare.

Din punct de vedere al laturii civile s-au aplicat măsuri asigurătorii asupra bunurilor inculpaților.

Avându-se în vedere toate aceste aspecte cum și vârsta inculpaților, lipsa antecedentelor penale, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii și respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive, înlocuirea măsurii cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Referindu-se la inculpatul arată că instanța a reținut art. 148 lit.b Cod pr.penală, dar gestul său nu a produs această consecință întrucât avea interes să distrugă probele doar dacă nu recunoștea săvârșirea faptei. De altfel i se refuză restituirea bunurilor deși acestea nu fac obiectul urmăririi penale.

Avocat, având cuvântul, arată că activitatea inculpatului a constat doar în aflarea unor date de identificare. Pentru a se aprecia pericolul social trebuie raportat la fapta acestuia, persoana acestuia și împrejurarea că a avut o atitudine sinceră.

De altfel, apreciază că s-a depășit durata rezonabilă a măsurii arestării preventive și solicită admiterea recursului în sensul de a se dispune fie lăsarea în libertate a inculpatului, fie a se lua măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Avocat -, având cuvântul, arată că nu poate fi de acord cu soluția dată pe fond a Tribunalului Galați. apreciază că soluția dată este nelegală și netemeinică, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru ca instanța să admită cererea de prelungire a măsurii arestării preventive, exigențele prevăzute de art. 155 alin.1 Cod pr.penală nu au fost îndeplinite de procuror și solicită înlocuirea măsurii arestării preventive în baza art. 1403alin.7, 139 alin.1 și 145 Cod pr.penală.

Invederează de asemenea instanței că cererea de prelungire nu este motivată, nu s-au justificat cele 30 de zile de arest preventiv și ceea ce își propune procurorul să efectueze nu este necesar pentru lămurirea cauzei, activitățile despre care se face vorbire în referat nu acoperă un interval de 30 de zile.

Arată că în cauză au fost audiați martorii de către lucrătorii de poliție și nu de către procuror, martori care de altfel trebuiau audiați înainte de a se lua măsura arestării preventive. De asemenea s-au obținut relații de la poșta română, expertiza tehnică întocmite conține doar o pagină, perchezițiile sunt făcute tot de polițiști iar inculpații nu au fost audiați. se arată că urmează a se solicita relații cu privire la tranzacțiile efectuate, restituirea de bunuri, chestiuni pe care le apreciază ca fiind neserioase.

Din momentul arestării s-au invocat existența unor indicii pe perioada celor 5 luni dar în afară de declarațiile inculpaților, procurorul nu a venit cu alte elemente noi care să întărească acuzarea.

Apreciază de asemenea că, în comparație cu alte infracțiuni, infracțiunea din prezenta cauză se situează la un nivel mediu, circumstanțele personale contează și trebuie analizate pe fiecare inculpat în parte.

Cu privire la reținerea pericolului social arată că pericolul concret pentru ordinea publică, odată cu trecerea timpul, se diluează și legiuitorul arată în art. 159 alin.ultim Cod pr.penală că termenul diferă dar nu mai mult de 180 de zile. La stabilirea termenului rezonabil se are în vedere complexitatea, conduita procesuală a inculpaților, conduita organului de urmărire penală și, în prezenta cauză, se poate reține proasta gestionare a anchetei.

Solicită admiterea recursului, casarea hotărârii și în baza art. 1403alin.7 în ref. la art. 139 alin. 1 și art. 145 Cod pr.penală, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Avocat, având cuvântul, arată că în cauză urmează a se prezenta materialul de urmărire penală și este foarte de dificil de făcut acest lucru cu inculpații în stare de arest. Limitele de pedeapsă în prezenta cauză arată că gradul de pericol al infracțiunii nu este atât de mare încât să justifice arestarea inculpaților.

Solicită, avându-se în vedere și faptul că inculpatul este bolnav de epilepsie iar tatăl său este bolnav de diabet, admiterea recursului și a se dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, apreciază că încheierea recurată este legală și temeinică. În cauză subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților și impun menținerea acestei măsuri, fiind de efectuat mai multe activități specifice.

Invederează instanței că urmărirea penală a fost efectuată fără perioade de stagnare, au fost efectuate multe activități impuse de probele administrate în cauză și din probe rezultă indicii că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați.

Cu privire la pericolul social arată că pericolul pentru ordinea publică este relevat și de orice manifestări apte de a vătăma respectarea drepturilor cetățenilor.

Solicită respingerea recursurilor formulate, în cauză fiind întrunite cerințele prev. de art. 155 Cod pr.penală și obligarea recurenților- inculpați la cheltuieli judiciare către stat.

Recurentul - inculpat, în ultimul cuvânt, arată că este de acord cu susținerile apărătorului său ales, este conștient că a greșit, a recunoscut faptele și solicită admiterea recursului formulat.

Recurentul - inculpat, în ultimul cuvânt, este de acord cu susținerile apărătorului său ales și solicită să fie judecat în stare de libertate.

Recurentul - inculpat, în ultimul cuvânt, arată că este de acord cu susținerile apărătorului său ales.

Recurentul - inculpat, în ultimul cuvânt, de asemenea este de acord cu susținerile apărătorului său ales.

Recurentul - inculpat, în ultimul cuvânt, solicită să fie judecat în stare de libertate.

Recurentul - inculpat, în ultimul cuvânt, este de acord cu susținerile apărătorului său ales.

Recurentul - inculpat, în ultimul cuvânt, arată că este de acord cu apărătorul său ales și solicită admiterea recursului.

Recurentul - inculpat, în ultimul cuvânt, arată că este de acord cu susținerile apărătorului său ales.

CURTEA:

Asupra recursurilor penale de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din data de 26.10.2009 Tribunalul Galația admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Galați.

În baza art. 156, 159.pr.pen. a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților:, și, cu încă 30 zile, de la data de 31.10.2009 și până la data de 29.11.2009, inclusiv.

Au fost respinse, ca nefondate, cerile inculpaților, formulate prin apărători, prin care au solicitat înlocuirea arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Au fost respinse, ca nefondate, cererile inculpaților, și, formulate prin apărător, prin care au solicitat înlocuirea arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a avut în vedere următoarele:

Din probele administrate în faza de urmărire penală rezultă presupunerea că inculpații au comis infracțiunile, după cum urmează:

1. - cele prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 al. 1, 2 și 3 din Legea nr. 161/2003 (titlul III) în referire la art. 41 al. 2 Cod penal, art. 49 al. 1 din Legea nr. 161/2003 (titlul III) în referire la art. 41 al. 2 Cod penal, art. 24 al. 1 și 2 din Legea nr. 365/2002 în referire la art. 41 al. 2 Cod penal, art. 25 din Legea nr. 365/2002 în referire la art. 41 al. 2 Cod penal și de art. 27 al. 1 și 3 din Legea nr. 365/2002 în referire la art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

2. - cele prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 al. 1, 2 și 3 din Legea nr. 161/2003 (titlul III) în referire la art. 41 al. 2 Cod penal, art. 49 al. 1 din Legea nr. 161/2003 (titlul III) în referire la art. 41 al. 2 Cod penal și de art. 27 al. 3 din Legea nr. 365/2002 în referire la art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

3. - cele prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 al. 1, 2 și 3 din Legea nr. 161/2003 (titlul III) în referire la art. 41 al. 2 Cod penal, art. 49 al. 1 din Legea nr. 161/2003 (titlul III) în referire la art. 41 al. 2 Cod penal și de art. 27 al. 3 din Legea nr. 365/2002 în referire la art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

4. -- cele prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 al. 1, 2 și 3 din Legea nr. 161/2003 (titlul III) în referire la art. 41 al. 2 Cod penal, art. 49 al. 1 din Legea nr. 161/2003 (titlul III) în referire la art. 41 al. 2 Cod penal și de art. 27 al. 3 din Legea nr. 365/2002 în referire la art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

5. - cele prevăzute de art. 7 al 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 al. 1, 2 și 3 din Legea nr. 161/2003 (titlul III) cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 49 al. 1 din Legea nr. 161/2003 (titlul III) cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și de art. 27 al. 1 și 3 din Legea 365/2002 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

6. - cele prevăzute de art. 7 al 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 al. 1, 2 și 3 din Legea nr. 161/2003 (titlul III) cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 49 al. 1 din Legea nr. 161/2003 (titlul III) cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și de art. 27 al. 1 și 3 din Legea 365/2002 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

7. - cele prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 24 al. 1 și 2 din Legea 365/2002 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și de art. 27 al. 1 și 3 din Legea 365/2002 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. Cod penal.

8. - cele prevăzute de art. 7 al 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 al. 1, 2 și 3 din Legea nr. 161/2003 (titlul III) cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 49 al. 1 din Legea nr. 161/2003 (titlul III) cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 26 Cod penal raportat la art. 27 al. 1 din Legea nr. 365/2002 în referire la art. 41 al. 2 Cod penal și art. 27 al. 3 din Legea 365/2002 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

Faptele concrete reținute în sarcina fiecărui inculpat constau în:

1. Pentru inculpatul s-a reținut că, începând cu anul 2006 constituit un grup infracțional organizat împreună cu alte persoane și, acționând în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a accesat sisteme informatice, prin încălcarea sistemelor de securitate, în scopul obținerii de date informatice - date de identificare a cardurilor bancare, pe care apoi le-a transmis altor persoane ori le-a folosit pentru efectuarea de retrageri de numerar, fără consimțământul titularilor acestora, falsificând cardurile bancare ori deținând și punând astfel de carduri în circulație, deținând echipamente hardware și software în acest scop și introducând totodată date informatice în scopul prejudicierii titularilor conturilor de card.

2. Pentru inculpatul s-a reținut că, începând cu anul 2006, constituit un grup infracțional organizat împreună cu alte persoane și, acționând în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a accesat sisteme informatice, prin încălcarea sistemelor de securitate, în scopul obținerii de date informatice - date de identificare a cardurilor bancare, pe care apoi le-a transmis altor persoane pentru efectuarea de retrageri de numerar, fără consimțământul titularilor acestora, și introducând totodată date informatice în scopul prejudicierii titularilor conturilor de card.

3. Pentru inculpatul s-a reținut că, începând cu anul 2006, constituit un grup infracțional organizat împreună cu alte persoane și, acționând în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a accesat sisteme informatice, prin încălcarea sistemelor de securitate, în scopul obținerii de date informatice - date de identificare a cardurilor bancare, pe care apoi le-a transmis altor persoane pentru efectuarea de retrageri de numerar, fără consimțământul titularilor acestora, și introducând totodată date informatice în scopul prejudicierii titularilor conturilor de card.

4. Pentru inculpatul - s-a reținut că, începând cu anul 2006, aderat la grupul infracțional organizat condus de și, acționând în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a accesat sisteme informatice, prin încălcarea sistemelor de securitate, în scopul obținerii de date informatice - date de identificare a cardurilor bancare, pe care apoi le-a transmis altor persoane pentru efectuarea de retrageri de numerar, fără consimțământul titularilor acestora, și introducând totodată date informatice în scopul prejudicierii titularilor conturilor de card.

5. Pentru inculpatul s-a reținut că, începând cu anul 2006, aderat la grupul infracțional organizat condus de și, acționând în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a accesat sisteme informatice, prin încălcarea sistemelor de securitate, în scopul obținerii de date informatice - date de identificare a cardurilor bancare, pe care apoi le-a transmis altor persoane ori le-a folosit pentru efectuarea de retrageri de numerar, fără consimțământul titularilor acestora introducând totodată date informatice în scopul prejudicierii acestora.

6. Pentru inculpatul s-a reținut că, începând cu anul 2006, aderat la grupul infracțional organizat condus de și acționând în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a accesat sisteme informatice, prin încălcarea sistemelor de securitate, în scopul obținerii de date informatice - date de identificare a cardurilor bancare, pe care apoi le-a transmis altor persoane ori le-a folosita pentru efectuarea de retrageri de numerar, fără consimțământul titularilor acestora introducând totodată date informatice în scopul prejudicierii acestora.

7. Pentru inculpatul s-a reținut că, începând cu anul 2009, aderat la grupul infracțional organizat condus de și, acționând în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a falsificat instrumente de plată electronică - carduri bancare, pe care le-a și deținut și pus apoi în circulație, folosindu-le pentru efectuarea de retrageri de numerar, fără consimțământul titularilor acestora.

8. Pentru inculpatul s-a reținut că, începând cu anul 2007, aderat la grupul infracțional organizat condus de și, acționând în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a accesat sisteme informatice, prin încălcarea sistemelor de securitate, în scopul obținerii de date informatice - date de identificare a cardurilor bancare, pe care apoi le-a transmis altor persoane și a ajutat alte persoane prin tăinuirea repetată a sumelor de bani obținute prin efectuarea de retrageri de numerar prin intermediul unor carduri bancare clonate, fără consimțământul titularilor acestora, introducând totodată date informatice în scopul prejudicierii acestora.

Inculpații și persoanele implicate alături de aceștia în activitatea infracțională, au obținut însemnate câștiguri materiale prin retrageri neautorizate de numerar din bancomate (-uri), prin folosirea unor carduri bancare clonate, inscripționate cu datele informatice obținute în mod fraudulos.

Pentru obținerea datelor necesare clonării cardurilor, aceștia foloseau două moduri de operare, respectivphishingșivishing.

Prinmetoda phishing, activitatea infracțională a membrilor grupării se desfășura după cum urmează:

De pe calculatorul personal se conectau pe un server, unde aveau drept de administratori (denumit root), prin folosirea de user name și parolă obținute de la persoane pe care le cunoșteau pe Internet și care, la rândul lor, obțineau parolele de acces în mod ilegal. Unele parole erau cumpărate.

De pe root se scanau - cu ajutorul unor programe specializate - alte calculatoare, denumite NT-uri, în scopul colectării de adrese de e-mail. Erau selectate acele NT-uri ce deserveau în special e-mail-uri utilizate de cetățeni ai

După obținerea adreselor de e-mail prin folosirea unor programe de tipmail extractor, mail crawetc. se conectau la un alt NT ce era utilizat la trimiterea de mesaje de tip spam (mesaje nesolicitate în număr foarte mare) persoanelor cărora le identificaseră adresa de e-mail.

La mesajul expediat era atașat un link ce făcea legătura cu o pagină web clonată, asemănătoare cu cea a unei instituții bancare din zona unde locuiau victimele.

Conținutul mesajului de tip spam făcea referire la compromiterea sistemelor de securitate ale băncii, motiv pentru care clienții erau anunțați că li se blocau conturile. Pentru deblocare erau sfătuiți să introducă pe pagina web, ce se afișa la accesarea link-ului, date cu privire la detalii de cont ale cardurilor bancare, respectiv nr.card (), data expirării și codul PIN.

Datele introduse de victime pe pagina web clonată erau salvate de autori pe servere unde se făcea găzduirea paginii web cu ajutorul unor programe de tipphp. Datele în cauză erau scrise într-o formulă matematică de tipul (seria de 16 cifre) = cele patru cifre ale datei expirării urmate de seria 101 și 13 de zero. Aceste date erau transmise membrilor grupului aflați în, care la rândul lor le scriau pe magnetică a unor suporturi din plastic (carduri), apoi le foloseau împreună cu codurile PIN la efectuarea de retrageri frauduloase de la -uri.

Banii astfel obținuți erau împărțiți între membrii rețelei, o cotă parte fiind transmisă prin sau celor care furnizau datele de cont de card.

Uneori pentru transferurile prin erau folosite persoane interpuse sau nume fictive. Banii erau retrași din pentru că băncile deținătoare de conturi de card fraudate aveau suspiciuni cu privire la utilizarea cardurilor pe teritoriul României.

Prinmetoda vishing, activitatea infracțională a membrilor grupării se desfășura astfel:

De pe calculatorul personal se conectau la un NT, pe care era instalată o centrală telefonică și cu un root ce avea instalat programulasterix, program ce folosea un protocol (session internet protocol - protocol folosit de firmele de telefonie prin internet)

Cu ajutorul root-urilor se căutau userii care foloseau acel protocol înregistrându-se un mesaj prin care diferitelor persoane selectate aleatoriu li se trimiteau mesaje prin care erau anunțate că li s-au blocat conturile bancare ca urmare a unor breșe de securitate și, pentru lămuriri suplimentare, erau îndrumați să apese o anumită tastă a telefonului. Celor care dădeau curs acestor mesaje și apăsau tasta indicată, le era redirecționat apelul către centrala telefonică instalată pe NT, de unde erau îndrumați pas cu pas printr-o sesiune audio robotizată cu privire la ce aveau de făcut pentru deblocarea contului. Victimelor li se cereau datele conturilor de card, apoi banii erau retrași ca și în cazul metodei phishing.

folosirii NT-urilor era faptul că utilizatorul stătea conectat o perioadă mai mare de timp fără a fi deconectat și avea o lărgime de bandă superioară, ce permitea urcarea (upload)/coborârea (download) rapidă de pe servere a unor informații. Această conexiune era denumită de autor "țeavă".

Activitatea infracțională a inculpaților s-a desfășurat atât în România cât și în străinătate, retragerile frauduloase de numerar din bancomate având loc în principal în Spania, Statele Unite ale Americii și Irlanda.

Mijloacele de probă care conturează activitatea infracțională și care se constituie în indicii temeinice sunt următoarele: procese- verbale de efectuare a perchezițiilor domiciliare, procese- verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpați, precum și a traficului informațional realizat de aceștia, relațiile obținute privind transferurile internaționale de bani efectuate de inculpați; declarațiile martorilor, I, declarația martorei audiată sub identitatea protejată de " ", declarațiile lui, declarațiile inculpaților, -, relații referitoare la prejudicii.

În cauză se mențin în continuare temeiurile de fapt și de drept de la luarea măsurii arestării preventive față de cei 8 inculpați, respectiv cele prevăzute de art. 148 lit. f pr.pen. în sensul că pedepsele prevăzute de lege sunt mai mari de 4 ani închisoare, iar pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din gravitatea ridicată a infracțiunilor, numărul mare de persoane implicate, caracterul organizat și repetat al activității infracționale, numărul mare de persoane prejudiciate și valoarea însemnată a foloaselor obținute de inculpați, caracterul transnațional al activităților desfășurate de inculpați, de natură a crea un prejudiciu de imagine pentru țară, amploarea acestor fapte.

Cu privire la inculpatul este incident și temeiul prevăzut de art. 148 lit. b pr.pen., întrucât a deteriorat prin folosirea unui, un hard-disk marca Fujitsu, cu ocazia unei percheziții informatice( proces-verbal din 15.09.2009; a încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin distrugerea mijloacelor de probă).

Față de aspectele invocate, instanța apreciază că se impune în continuare privarea de libertate a celor 8 inculpați, fiind relevantă în acest sens și situația arătată de Parchet, în sensul că mai sunt de efectuat unele activități de urmărire penală:

- audierea celorlalte persoane care au primit/trimis bani inculpaților;

- obținerea de relații privind tranzacțiile monetare internaționale efectuate sub nume false de învinuiți și inculpați;

- obținere de noi plângeri formulate de cetățenii străini prin intermediul Secret;

- restituirea tuturor bunurilor, precum și a sistemelor informatice ce nu au fost folosite în comiterea de infracțiuni ori nu constituie mijloace materiale de probă;

- prezentarea materialului de urmărire penală față de inculpați și învinuiți;

-întocmirea rechizitoriului, verificarea acestuia de către procurorul ierarhic superior și sesizarea în termen legal a instanței de judecată.

Nu sunt fondate cererile inculpaților de înlocuire a arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea (formulate de inculpații, ), respectiv cu măsura obligării de a nu părăsi țara ( formulate de inculpații, și ), întrucât faptele și împrejurările în care au fost comise au un grad deosebit de ridicat de pericol social, iar amploarea acestora și consecințele grave care pot fi produse în domeniul siguranței sistemelor informatice și al patrimoniului persoanelor, impun o reacție fermă a organelor judiciare, inclusiv prin privarea de libertate a celor opt inculpați.

Situația personală și cea juridică a fiecărui inculpat nu e de natură a modifica în vreun fel rațiunea și scopul măsurii preventive care se prezintă a fi oportună la acest moment.

Nu poate fi vorba de împlinirea termenului rezonabil al arestării preventive față de cei opt inculpați, întrucât avem o speță cu implicarea unui număr mare de persoane, o activitate transfrontarieră cu conexiuni numeroase care impun activități amănunțite, o durată mai mare de timp pentru efectuarea lor și, prin urmare, conferă cauzei o complexitate deosebită.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs în termen legal inculpații, și,care apreciază hotărârea recurată ca fiind nelegală și netemeinică din următoarele considerente:

- Activitățile ce urmează a fi efectuate de către procuror, pentru care se solicită prelungirea arestării preventive, nu fac altceva decât să tergiverseze desfășurarea urmăririi penale, acestea putând fi efectuate până la acest moment al urmăririi penale, fiind culpa organelor de urmărire penală, faptul că nu le-au administrat într-un timp util.

- Faptele reținute în sarcina inculpaților nu au un grad de pericol social foarte ridicat, nefiind infracțiuni de violență și pe cale de consecință, lăsarea inculpaților în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

- Durata arestării preventive a inculpaților este excesivă, fiind depășit termenul rezonabil.

Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu în limitele prevăzute de lege, Curtea reține următoarele:

În mod judicios instanța de fond a admis cererea de prelungire a măsurii arestării preventive formulate de parchet.

1)Referitor la modul în care s-a desfășurat urmărirea penală, respectiv că organele de urmărire penală aveau posibilitatea să administreze probele pe care le solicită încă de la începutul urmăririi penale:

- modul în care se desfășoară urmărirea penală, probele ce urmează a fi administrate și momentul în care urmează a fi administrate, precum și alte acte de procedură specifice urmăririi penale, sunt atributul exclusiv al procurorului care instrumentează cauza, care răspunde, conform atribuțiunilor, pentru buna desfășurare a urmăririi penale, inculpații sau apărătorii acestora neavând nicio bază legală pentru a impune organelor de urmărire penală modul în care acestea efectuează urmărirea penală.

Verificându-se dosarul de urmărire penală se constată că organele de anchetă au desfășurat o activitate intensă în această cauză ( au fost efectuate acte de urmărire penală care sunt cuprinse în 40 de volume în această cauză ).

Au fost audiate, în calitate de martori, persoanele care au primit/trimis bani inculpaților prin serviciul, ori au fost destinatarii unor mesaje tip spam din partea acestora și anume:, -, a, - a, -, A, și.

S-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuiții, și, precum și aducerea la cunoștință a învinuirii, în condițiile în care aceștia au refuzat să dea declarații.

De asemenea s-au obținut relații de la Poșta Română și de la instituții bancare privind documentele aferente mandatelor on-line, s-a dispus efectuarea unei expertize tehnico- științifice asupra pașaportului belgian având aplicată fotografia învinuitului, au fost obținute plângeri penale formulate de persoane vătămate - cetățeni străini, prin intermediul Biroului secret din cadrul Ambasadei la B, au fost finalizate perchezițiile informatice fiind efectuate un număr de 8 percheziții informatice asupra unui număr de 22 hard disk-uri, 5 memory stikuri, 260 de suporturi optice ( Cd-uri și -uri) din cele ridicate de la inculpați și învinuiți, rapoartele en Case în care au fost concretizate datele informatice găsite însumând peste 16.000 de pagini și s-a procedat la reaudierea inculpaților, pentru a face precizări cu privire la rezultatele perchezițiilor informatice,

iar activitățile care urmează a fi efectuate impun prelungirea măsurii arestării preventive.

2) Referitor la pericolul social, prin lăsarea inculpaților în libertate și la durata arestării preventive, Curtea constată că existența indiciilor din care rezultă bănuiala plauzibilă că inculpații au săvârșit faptele reținute în sarcina lor, a fost analizată la luarea efectivă și a prelungirii ulterioare a măsurii preventive, temeiurile avute in vedere subzistând și în prezent, neimpunându-se deci revocarea ori înlocuirea acestei măsuri pe considerentul că lăsarea în libertate inculpații nu ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, ori că, raportat la probatoriile administrate până la acest moment, s-ar impune aplicarea dispozițiilor art.139 sau ale art. 1403alin. 7 Cod procedură penală, atât timp cât existența unor motive verosimile cu privire la săvârșirea faptelor nu a fost pusă la îndoială până în prezent, iar susținerile apărării privind tergiversarea urmăririi penale nu s-au confirmat, cauza fiind complexă atât în fapt cât și în drept.

sintagma "motive verosimile", Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat (cauza Fox, și Hartley contra Marii Britanii- hotărârea din 30 august 1990) că acestea se bazează pe fapte care trebuie să fie nu doar sincere și autentice, ci ele trebuie să poată convinge un observator independent că persoana față de care s-a luat măsura este posibil să fi comis respectiva infracțiune.

Cum posibilitatea ca inculpații să fi săvârșit faptele penale în discuție nu a fost exclusă, nici măcar pusă la îndoială, rămâne de analizat dacă acestea (chiar dacă nu sunt comise prin violență), sau persoana făptuitorilor, prezintă un pericol pentru ordinea publică.

Prin definiție, conform jurisprudenței în materie, pericolul concret pentru ordinea publică este înțeles ca o "reacție colectivă față de infracțiunea săvârșită care, prin rezonanța ei, afectează echilibrul social firesc, creează o stare de indignare, de dezaprobare, de temere și insecuritate socială, stimulează temerea că justiția nu acționează suficient de ferm împotriva unor manifestări infracționale de accentuat pericol social și poate încuraja alte persoane să comită fapte asemănătoare".

Datele care caracterizează persoana inculpaților (tineri, necunoscuți cu antecedente penale, manifestând o conduită procesuală relativ sinceră) ar putea conduce la concluzia că lăsarea lor în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică și că deci ar putea fi cercetați în stare de libertate.

Dar datele care caracterizează faptele reținute în sarcina fiecăruia, astfel cum au fost expuse de prima instanță, pun în evidență aspecte concrete care demonstrează că lăsarea în libertate a inculpaților creează o stare de pericol, de insecuritate pentru cetățeni, ordinea publică fiind periclitată și prin posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de alte persoane, în lipsa unor reacții ferme față de cei bănuiți ca autori, complici ori instigatori ai unor astfel de fapte, pericolul regăsindu-se în însăși natura și gravitatea faptelor sancționate de legiuitor cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, cu atât mai mult cu cât asemenea fapte au căpătat o recrudescența fără precedent, mai ales în rândul tinerilor care înțeleg să-și folosească în mod distructiv inteligența, din teribilism sau din dorința de a obține surse de venit pe căi obscure, fără muncă.

În acest context, Curtea constată că prelungirea măsurii arestării preventive dispusă de Tribunal este pe deplin justificată, fiind întrunite condițiile prevăzute de art.148 alin.1 lit. Cod procedură penală în referire la art.143 Cod procedură penală și art.136 Cod procedură penală, în sensul că privarea de libertate se impunea pentru buna desfășurare a procesului, inculpații au fost ascultați în prezența apărătorilor lor, există probe temeinice de natură a crea presupunerea că inculpații ar fi comis faptele penale reținute în sarcina lor, fapte care sunt sancționate de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică, nefiind nicicum îndeplinite condițiile prevăzute de art.139 Cod procedură penală privind revocarea sau înlocuirea măsurii preventive.

De asemenea, analizând măsura preventivă din perspectiva art.5 paragr.1 lit.c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, astfel cum a fost reflectată în jurisprudența CEDO, Curtea apreciază că protejarea libertății individuale împotriva ingerințelor arbitrare ale autorităților nu trebuie să stânjenească eforturile instanțelor în administrarea probelor și desfășurarea în bune condiții a procesului (cauza Tomasi împotriva Franței), astfel că, administrarea unor probe noi și efectuarea altor activități (astfel cum au fost arătate de procuror) în vederea finalizării urmăririi penale, impun privarea de libertate în continuare a inculpaților.

Se constată, așadar, că în mod corect Tribunalul a prelungit măsura arestării preventive raportându-se atât la datele care circumstanțiază infracțiunile reținute în sarcina inculpaților, cât și la pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea lor în libertate.

Faptul că, din motive obiective procurorul nu a fost în măsură să finalizeze urmărirea penală, nu constituie o cauză care să conducă la cercetarea în libertate a inculpaților având în vedere că prelungirea duratei stării de arest preventiv s-a solicitat în scopul asigurării unei bune desfășurări a procesului penal și nu în scopul restrictiv al efectuării unor anume acte de urmărire, eventuala pasivitate a procurorului fiind sancționată cu încetarea de drept a măsurii preventive, conform dispozițiilor art.140 alin.1 lit.b Cod procedură penală.

De altfel, conform art. 5 paragraful 3 din în care se prevede că orice persoană arestată sau deținută are dreptul să fie judecată într-un termen rezonabil, termenul rezonabil trebuie apreciat în funcție de circumstanțele cauzei, avându-se în vedere complexitatea cauzei în fapt și în drept, comportamentul părților, comportamentul autorităților și importanța pentru cel interesat a obiectului procedurii ( cauza Allenet Deribermont contra Franței ).

În concret, cauza este complexă atât prin numărul mare de inculpați implicați în activitatea infracțională, numărul mare de persoana vătămate pentru a căror identificare a fost necesară o intensă colaborare cu servicii de specialitate din străinătate în vederea identificării acestora, activitate de urmărire penală concretizată așa cum am mai spus în 40 de volume care materializează astfel activitatea organelor de urmărire penală, demonstrând complexitatea cauzei situație în care durata arestării preventive a inculpaților este rezonabilă.

Față de aceste considerente, hotărârea instanței de fond fiind legală și temeinică urmează a se respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații

Văzând și disp.art. 192 alin.2 Cod pr.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

RESPINGE, ca nefondate, recursurile formulate împotriva încheierii de ședință din 26.10.2009 a Tribunalului Galați, pronunțată în dosarul nr-, de către inculpații - fiul lui si, născut la data de 5 decembrie1984 în G, domiciliat in G,-, -. 15, CNP - -, posesor al CI seria - nr. -; - fiul lui și, născut la data de 20 august 1986 în G, domiciliat în G,-, -. 82, CNP- -, posesor al CI seria - nr. -,; - fiul lui și, născut la data de 23 mai 1987 in C, domiciliat în,-, -.20, județul C, CNP- -, posesor al CI seria - nr. -; - fiul lui si, născut la data de 8 septembrie 1986 în G, domiciliat în G,-, - 10,. 2, CNP- -, posesor al CI seria - nr. -; - fiul lui și, născut la data de 30.03.1987 în B, domiciliat în B,-,. 7,. 26, CNP- -, posesor al CI seria - nr. -;; - fiul lui G și -, născut la data de 1 iunie 1984 în G, domiciliat în G,-, -. 35, CNP- -, posesor al CI seria - nr. - - fiul lui și, născut la data de 29 martie 1987 în G, domiciliat în G, str. dr. C-tin nr. 6, -ufăr 3,. 37, CNP- -, posesor al CI seria - nr. - - fiul lui și, născut la data de 11 august 1985 în C, domiciliat în, str. -, -. 24, jud. C, CNP- -, posesor al CI seria - nr.- toți aflați în Arestul .

Obligă pe inculpatul recurent la plata sumei de 130 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocatului desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților către Baroul Galați.

Obligă pe ceilalți inculpați recurenți la plata a câte 30 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 30 octombrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

Red./05.11.2009

Tehnored./2 ex./10.11.2009 Grefier,

Președinte:Maria Tacea
Judecători:Maria Tacea, Liviu Herghelegiu, Petruș Dumitru

Vezi şi alte speţe de drept penal:

    Comentarii despre Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea /2009. Curtea de Apel Galati