Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea /2009. Curtea de Apel Galati

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA DE MINORI ȘI FAMILIE

ÎNCHEIE RE

Ședința publică din 15 ianuarie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Mariana Cristache JUDECĂTOR 2: Daniela Liliana Constantinescu

JUDECĂTOR 3: Petruș

Judecător -

Grefier -

Ministerul Publica fost reprezentat prin PROCUROR Cleopatra

din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

- Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Galați -

-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-

Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de inculpații: (fiul lui si, născut la data de 07.05.1977 in Mun.G, jud.G, domiciliat in com.Banca, sat, județul V și fără forme legale în Mun.G,-, -.20, jud. G, CNP: -, în prezent deținut în Arestul G), - (fiica lui si, născută la data de 14.04.1952 in Mun.Focșani, jud.V, domiciliată in G,-, - 2, scara 2,.24, jud. G, CNP:-, în prezent deținută în Arestul G), (fiica lui si, născută la data de 02.10.1952 in sat, com. jud. V, domiciliată in G,-, jud. G, CNP:-, în prezent deținută în Arestul G) și (fiica lui si, născută la data de 10.04.1980 in Mun.G, jud. G, domiciliată in G,-, - 7, scara 1,.2, jud. G, CNP:-, în prezent deținută în Arestul G) împotriva încheierii de ședință din 09.01.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în cauză au răspuns inculpații, în stare de arest, asistați de av. și, în baza împuternicirilor avocațiale eliberate de Baroul Galați - Cabinet individual la data de 15.01.2009, inculpata recurentă, în stare de arest, asistată de av. în baza împuternicirii avocațiale eliberate de Baroul Galați - Cabinet individual la data de 15.01.2009, și inculpata recurentă, în stare de arest, asistată de av., în substituirea av., în baza împuternicirii avocațiale eliberate de Baroul Galați - Cabinet individual

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Întrebați fiind și având pe rând cuvântul, inculpații recurenți, și arată că își însușesc și mențin recursurile declarate de apărătorii lor.

Instanța, prin gardă, a dat inculpaților să își semneze declarațiile de recurs.

Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Av. arată că este evident că prima problemă care trebuie avută în vedere este excepția ridicată la fond de av. prin care a arătat că instanța nu a fost legal sesizată. Magistratul a motivat prin faptul că nu există o reglementare expresă în lege care să arate cum anume trebuia, dacă trebuia verificarea sau nu trebuia această verificare.Art.32 alin.1 din Constituție arată că procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, imparțialității și al controlului ierarhic. Constituția - legea supremă spune acest lucru. De fapt acesta este principiul dreptului penal, al controlului ierarhic. Orice act, orice este eliberat într-un dosar și care produce efecte juridice se supune acestui control ierarhic. De aceea, consideră că, chiar dacă în Codul d e procedură penală nu există o reglementare expresă, prin analogie cu însăși legea specială care arată că rechizitoriul trebuie confirmat respectând principiile dreptului penal, urmează să se constate că într-adevăr sesizarea instanței nu a fost legală și admițând excepția, să se observe deci nulitatea care lovește actul criticat.

Pe de altă parte, în mod evident afară de această excepție pe care instanța o va soluționa funcție de cele ce se vor discuta azi, pe fond a exprimat nemulțumirea pentru faptul că pentru a cincea oară s-a admis prelungirea măsurii arestării preventive. A arătat că de această dată pur și simplu printr-o manevră, printr-o regie care de regulă ar trebui să fie străină organului de cercetare penală s-a creat o atmosferă în jurul acestui dosar în încercarea de a influența instanțele și de a arăta că rezonanța faptei săvârșite este la fel de actuală ca la data de 19 septembrie, când s-a luat măsura. A depus la dosar și crede că instanța a avut curiozitatea să citească, dacă nu a fost mai simplu și s-a văzut la televizor că, atât în ziarele din G cu două zile înainte de termenul de prelungire, cât și pe posturile naționale de televiziune au apărut colaje care au fost trucate. De exemplu la televizor arăta -și au și caseta video - și o poate pune oricând la dispoziție - o ușă spartă de mascați. Ori, nu s-a spart nici o ușă, s-a permis de bună voie accesul în locuință și în momentul în care a intrat în locuință nu era nici un fel de mascat. Acesta este aspectul cel mai puțin relevant din cele reținute acolo.

În schimb, se arată că activitatea inculpaților de racolare și de traficare privește un număr de 40 de persoane. Este inadmisibil. La dosar sunt toate actele, toate sesizările, însăși ultima care s-a primit. Se arată în vreuna dintre ele că este vorba de 40 de persoane, dintre care 6 victime minore, când în acest dosar este doar o tentativă de racolare a minorei? Această metodă pe care nu a regăsit-o, este convinsă că sub nici o formă nu aparține Parchetului pentru că s-au și interesat și s- a răspuns că datele au fost date de șeful serviciului DIICOT de la Poliție. Deci, efectiv s-au temut ca magistrații, verificând pentru a cincea oară temeiurile care stau la baza măsurii și văzând că se repetă ca un lait motiv de fiecare dată aceleași temeiuri, ca nu cumva să fie puși în libertate și atunci au găsit această metodă de a face vâlvă și de a arăta că rezonanța faptelor este la fel de actuală ca în momentul arestării.

Pe de altă parte, din câte știe, și instanța a mai intrat încă o dată în acest dosar și cunoaște problemele care le ridică și de ce susține apărarea că nu se păstrează temeiurile care au fost avute în vedere în momentul luării măsurii. Și în primul rând a arătat problema minorei, care nu a fost corect arătată în actele de urmărire penală, care nu a arătat nici un moment că a sustras din casa lui bijuterii în valoare de 80 milioane lei și nu a spus că este în relații de dușmănie, pentru că ea spune că a fost racolată sau așa se reține:" am fost racolată în 2004".Prima declarație o dă în iulie 2007. Un părinte, un tată, dacă acesta este adevărul și oricine, nașă, ginere vecin are curajul să-i propună fiicei un asemenea lucru, păi nu îl ia de gât, nu merge prima dată la parchet, îl reclamă? Poate să stea trei ani de zile absolut fără nici o problemă și după 3 ani de zile să umple un volum cu declarații și cu tot ceea ce știe despre această familie - numai și numai lucruri din care rezultă în mod efectiv patima care îi întunecă gândirea și ura împotriva familiei și a celor care fac parte din această familie?

că acest lucru trebuie fără îndoială reținut de instanță și a arătat și în fața instanței de fond atunci când procurorul a arătat că trebuie în continuare să umble la schimbarea încadrării juridice a faptei, când s-a gândit că încadrare mai grea sub nici o formă nu poate să-i dea. Dar, poate să îi înlăture tentativa de racolare a minorei și acest lucru nu poate fi decât în favoarea celor care astăzi sunt în instanță.

Pe de altă parte, tot timpul a forțat instanțele să răspundă dacă hotărârea judecătorească definitivă din Spania de achitare a inculpatului, la fel, nu schimbă situația de fapt și dacă nu trebuie avută în vedere ca o schimbare a temeiurilor avute în vedere în momentul arestării. Ori, s-a răspuns că de plano nu îi înlătură vinovăția - dar se vorbește de vinovăție? Măsura s-a luat punându-se problema că astăzi se discută sau la aceste termene se discută - dacă este vinovat sau nu este vinovat, dacă există probe. Vinovăția se va discuta la momentul judecării dosarului. se discută dacă lăsarea inculpaților aflați în acest dosar prezintă sau nu pericol public. Dar, dacă s-au avut în vedere 9 persoane în momentul arestării, au mai rămas doar 6. Acest lucru nu schimbă temeiurile? că instanțele cu foarte mare ușurință au înlăturat aceste argumente ale apărării, bazate nu pe simple vorbe, ci pe hotărâri judecătorești.

Urmează ca instanța, reapreciind tot ceea ce s-a depus la dosar, - ce să se mai vorbească de hotărârile judecătorești depuse la dosar care privesc alte persoane și care arată că împotriva lor într-adevăr cu patru minore, tot 9 persoane și 4 minore. În multele volume în care s-au depus hotărâri judecătorești prin care nici nu s-a luat măsura pentru aceeași faptă cu o încadrare mult mai gravă - spunea și a observat că s-a consemnat în încheiere că însăși președintele țării care nu știe drept prea mult, dar ca simplu cetățean și-a exprimat nedumerirea la ultima întrunire care a avut-o cu Consiliul Superior al Magistraturii că ce este cu această discrepanță dintre hotărârile judecătorești, deși în acel caz era vorba că unul primise 2 ani și altul 3 luni, sau cam așa ceva - dar acest lucru se întreabă toată lumea. depus la dosar hotărâri tot cu oameni fără cazier, exact ca și inculpații, care nu au mai avut de a face cu legea penală și în care, pentru aceleași fapte, nu s-a luat această măsură.În acest dosar sunt femei, acolo era vorba de 4 bărbați.

Solicită ca în măsura în care este posibil -și evident că este posibil - pentru instanță acest lucru este posibil - să se încerce cel puțin pe aceeași rază teritorială administrativă a unei instanțe ca legea să se aplice în mod unitar. Este și un deziderat și un principiu al legii penale și de aceea solicită ca, având în vedere acest lucru, să se considere că cererea făcută de parchet nu este justificată. Despre înlocuirea acestei măsuri cu una mai blândă, aceea de a nu părăsi țara, din nou a vorbit și din nou reiterează și acest lucru.

A spus că nu se discută vinovăția, pentru că nu este cazul să se discute, dar, nu se poate lua împotriva inculpaților o măsură, o garanție procesuală prevăzută în lege, la îndemână? De ce inculpații trebuie să stea în stare de arest până când procurorul întocmește rechizitoriul? De ce trebuie să stea în stare de arest dacă procurorul schimbă încadrarea juridică? Sunt împrejurări care nu impietează cu nimic buna desfășurare a procesului penal și consideră că trebuie să se aibă în vedere toate aceste aspecte.

Recunoaște că este dezamăgită de insuccesele pe care le-a avut până în acest moment, în a putea transmite doar anumite principii care trebuie respectate în momentul în care instanța rămâne în pronunțare și se va lua această măsură. D-nul av. cu care are delegație împreună va dezvolta celelalte aspecte la care nu s-a referit, dar are convingerea că cumva, odată, cineva va constata că măsura nu poate fi prelungită sine die pe baza acelorași argumente și cineva va tăia nodul gordian, pentru că la un dosar de 9 volume, nu crede că - l va dezlega.

Av. arată că av. a atins majoritatea problemelor pe care le ridică propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive și că se va limita doar la existența sau inexistența dispozițiilor art.148 lit.f teza - din Codul d procedură penală.

Din punctul său de vedere - și a susținut constant acest lucru - nu există nici o probă la dosar care să conducă la concluzia că inculpații pe care-i asistă prezintă un pericol cert pentru ordinea publică. Sunt foarte multe acte de urmărire penală, declarații, procese-verbale Din nici unul, din punctul său de vedere nu rezultă fără putință de tăgadă că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta un pericol pentru ordinea publică. Spune acest lucru pentru că prezentul caz este oarecum atipic față de cele pe care le are instanța spre judecată, privitoare la traficul de persoane, în sensul că inculpatul a colaborat cu organele de cercetare penală, a deschis ușa când aceștia au venit la percheziție, a pus la dispoziție tot ce avea în casă, la fel și ceilalți inculpați nu au comentat - un aspect mai puțin întâlnit în cazul persoanelor cercetate pentru trafic de persoane.

Declarațiile luate martorelor din dosar - pentru că nu s-au constituit nici una victimă - denotă faptul că relațiile susținute, pretinse dintre acestea și inculpatul în special nu au avut nici un moment o tentă violentă sau o tentă care să denote că persoana inculpatului și a celorlalte inculpate din dosar ar prezenta vreun pericol public. Se referă strict la ultimele declarații atașate cauzei date de cele două martore sub acoperire și în special la martora care spune că l-ar fi cunoscut pe, în încercarea de a obține un pașaport pentru a pleca din țară. a întrebat-o ce vârstă are, i- a spus că mai are puțin până împlinește 18 ani și inculpatul i-a spus că se vor vedea după ce va deveni majoră, nimic mai mult. Este declarația martorei. Nu face referire la apărările inculpatului, ci strict la declarația martorilor. În atare condiții, dacă chiar și învinuirea de tentativă la trafic de minori nu ar avea vreun suport real față de hotărârile depuse și la care a făcut vorbire d-na av.. De ce legea pentru unii este mumă și pentru alții ciumă? În acest caz, martora mai avea doar trei luni până la împlinirea vârstei de 18 ani, i s-a spus că după ce va deveni majoră îi va scoate pașaportul, nu a spus că o trimite la practicarea prostituției și să îi trimită bani. Martora a spus că l-a rugat să o ajute să obțină actele.Atât.

Inculpata are un istoric medical impresionat,a depus acte medicale din care rezultă starea de sănătate precară. Cum poate o persoană cu asemenea afecțiuni să prezinte un pericol social? S-a vorbit în permanență și în propunerile de arestare și ulterior în hotărârile prin care s-au admis aceste propuneri de arestare și prelungire ulterioară, de pericolul social al faptelor.

Sunt fapte grave pentru că așa au fost prevăzute de legiuitor și sancționate ca atare, dar nu se vorbește de pericolul social al faptelor, ci al persoanelor. Trebuie să fie probe care să arate că persoanele sunt periculoase, că au săvârșit infracțiuni cu violență, că sunt predispuse la a săvârși asemenea infracțiuni și îi este greu să creadă că trei femei, dintre care două în vârstă ar putea prezenta un pericol social, iar în ceea ce-l privește pe, din nici o declarație nu rezultă că a fost violent. Este o singură mențiune față de declarația dată în Spania, dar cu privire la acea victimă este o contraprobă - acea hotărâre din Spania prin care a fost achitat pentru acea victimă. Și nu prea se leagă cele două. că va obține și aste înscrisuri care să dovedească faptul că acea victimă nu a spus adevărul în declarația dată la urmărirea penală.

În concluzie, din punctul său de vedere, față de concluziile formulate de av. și de cele susținute, la acest moment nu sunt probe, nu mai sunt. Poate dacă la prima vedere, la repezeală, la momentul luării arestării preventive s-a întrevăzut ceva, între timp s - au mai lămurit lucrurile, s-au mai audiat persoane în dosar, s-au mai administrat probe și de altă natură și se vede, din punctul său de vedere, că inculpații nu prezintă și nu pot prezenta un pericol pentru ordinea publică și nu au cum să prezinte în continuare. Prin urmare, măsura arestării preventive la acest moment nu mai este utilă.

Față de aceste motive solicită admiterea recursului, iar în rejudecare, respingerea propunerii Parchetului, eventual a se da curs cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu una din măsurile solicitate: obligarea de a nu părăsi localitatea sau obligarea de a nu părăsi țara.

Av. -apărătorul inculpatei arată că instanța a admis și pentru ea cererea de prelungire a măsurii arestării preventive pe considerentul că este membră a unui grup infracțional organizat și că din acest motiv mai sunt de efectuat cercetări în vederea finalizării urmăririi penale, motivându-se că se impune prelungirea arestării preventive. face parte dintr-un grup și nu crede că e vreo persoană fizică, cineva dintre noi care într-un fel sau altul să nu aparținem unui grup. Grupul din care face parte este format din soțul ei și din copiii ei, care la rândul lor sunt căsătoriți, soții acestora au părinți și în acest fel s-a ajuns la constituirea grupului infracțional organizat în care a avut un rol, conform hotărârii de arestare preventivă, de a racola și de a caza în România un număr de cinci tinere și de asemenea, a încercat să o racoleze pe victima minoră să practice prostituția.

că nu avea de ales, nu putea să evite să fie considerată a face parte dintr-un grup infracțional organizat, întrucât atât timp cât fiicele ei și soții acestora ori concubinii sunt ei înșiși arestați, atât timp cât afina - cuscra acesteia - este ea însăși arestată, aproape inevitabil a ajuns să fie arestată. Își manifestă surprinderea, dar s-ar putea să îi treacă, ca soțul lui - G să nu fie considerat că și el face parte din același grup, deoarece și el s-ar fi aflat poate într-o cameră din locuința în care în câteva situații unele dintre presupusele victime ale infracțiunilor au fost cazate înainte de a pleca în străinătate.

În realitate, este o chestiune evidentă că nu este o persoană ce a constituit un grup infracțional organizat, așa cum legiuitorul român, pe baza legislației principiilor europene a încercat să definească această comunitate. Comunitatea de grup nu este dată de legături de rudenie sau de șederea împreună într-o locuință. La noi ești nenorocit dacă unii dintre membrii familiei tale sunt considerați că fac acte de crimă organizată, pentru că tu însuți, de regulă ești aruncat după gratii. Și are așa de multe exemple în legătură cu aceste cazuri: familia, familia, familia, care de-a valma au fost arestați, cei mai mulți au fost condamnați la pedepse destul de mari pe considerente similare celor ale inculpatei.

La un moment dat aceste fete au declarat că discutând cu ori în legătură cu deplasarea în Spania, au confirmat că au discutat aceste aspecte și cu și că la un moment dat ar fi stat o seară ori două în locuința în care se afla, fără să se spună că în acea locuință inculpata stătea și îngrijea copiii fiicelor sale care sunt arestate - una în boxă, alta în lipsă. O dovadă suplimentară este chiar ultima activitate desfășurată de Parchet, sau dacă se vrea, cea mai recentă: audierea a două alte așa - zise victime cu identitate protejată - - cea care la fila 59 din ultimul volum, când s-a prezentat o planșă foto a recunoscut printre alte persoane - unele dintre ele aflate în cauză - și la fila 59- ultima a recunoscut- pe mama care se afla în apartamentul lui - altă greșeală a lui - împreună cu o - era fiica acestora. Aceasta a declarat că din opis a aflat că se numește. Au mai fost alte asemenea situații. Se miră încă odată că G nu a fost și el identificat, pentru că se afla și el în locuință. Poate că nu a avut norocul să fie recunoscut de către acele victime. Asta este contribuția pentru care inculpata se află după gratii.

A parcurs chiar azi, înainte de a intra în sală, din nou, declarațiile pretinselor victime care fac referire la. Acestea sunt succinte și de regulă se cantonează în jurul ideii că se afla în locuința în care au stat ele înainte de a pleca în străinătate și că a fost recunoscută din planșa foto purtând unele discuții pe tema deplasării cu.

Se vorbește despre racolare de persoane., de 30 de ani lucrează la salubritate, face curățenia orașului, nu știe câți dintre membrii unui grup infracțional judecați de instanță și adunați la un loc au anii pe cartea de muncă la fel ca inculpata. A tot depus la dosarul cauzei caracterizări și mai are și acum, dar a ajuns să le păstreze pentru fond, caracterizări care emană de la locurile de muncă, de la secția de poliție, de la vecini, de la Consiliul local

Are rost să vorbească despre caracterizarea emisă de directorul Serviciului Public din cadrul Consiliului local G, unde se arată că este angajată din 1995? Ea lucrase din 1978 la fosta societate sau agent economic din perioada anterioară anului 1989, prin care se arată că s-a remarcat prin respectarea ordinelor de serviciu și nu s-a abătut de la respectarea regulilor impuse în regulamentul intern, contractul de muncă, nu a fost sancționată administrativ și nu a înregistrat absențe nemotivate. Deci din 1996 până în 2008, de 12 ani la această societate nu a avut o absență nemotivată - cea care se presupune că racola persoane, că era implicată în trafic de persoane. Din caracterizarea Secției de poliție nr.4 rezultă că nu figurează ca fiind sancționată contravențional și nici măcar ca fiind cercetată în vreo cauză penală.

Există o caracterizare și pentru familia - cea a căror fiică, vezi Doamne, s- a încercat a fi racolată în vederea prostituției, dar nu a cedat presiunilor. Ei tot au fost sancționați contravențional, sunt cunoscuți cu probleme legale. Are caracterizări de la locul de muncă de la șef secție canal unde a lucrat G - soțul acesteia din 1979, caracterizări de la trei vecini în legătură cu toată această activitate. Aceste argumente nu au nici o importanță. că se va spune că aceste aspecte vor fi avute în vedere la individualizarea pedepsei. Cu alte cuvinte, conduita unui inculpat anterioară săvârșirii pretinselor infracțiuni nu are nici o importanță. Toți sunt tratați la fel în perioada anchetei penale și a cercetării judecătorești, iar la final se vede dacă se ține cont de ele. În tot acest interval conduita unui inculpat, lipsa antecedentelor penale, contribuția lui realmente neînsemnată nu are nici o importanță.

Dacă se hotărăște să rămână arestat, stă arestat și așteaptă verdictul. Și atunci se vede la verdict ce concluzii se vor pune. la asemenea infracțiuni este știut de toți: ai dosar la DIICOT- ești în mare pericol, dacă mai omori 3-4 oameni mergi la niște negocieri directe, mai ai șansă să obții o pedeapsă cu suspendare sub supraveghere. La DIICOT nu a văzut până acum - și are multe cauze - o sancțiune cu suspendarea condiționată sub supraveghere. Toți primesc de la 7 ani în sus. Nu vrea să sperie inculpații, dar dacă lucrurile merg în același ritm și nu se schimbă nimic, tot arestul preventiv înseamnă preambulul unei pedepse destul de mari.

Ar vrea, cu tot respectul, un singur lucru: ca instanța, înainte de a pronunța soluția, de parcurge chiar și în viteză declarațiile victimelor care fac referire la activitatea infracțională:, chiar și - hoața din apartament - condamnată cu trei ani cu suspendare - și a altor martore, dacă fac vreo referire în sensul racolării acestor persoane. Adică inculpata este în stare să determine vreo fată naivă, ignorantă să practice prostituția, s-a dus să procure pașapoarte, acte de identitate, să le ia bilete la avion, ori la autocar, le-a așteptat ea în străinătate, a luat vreo sumă de bani de la ei? În 30 de ani, dar în ultimii 13 ani la nu a avut o absență nemotivată.

Dacă ar prezenta acest caz unui coleg din comunitatea europeană crede că efectiv ar râde. de crimă organizată și ar scoate-o pe în față: 30 de ani în câmpul muncii. Că la ei mafioții se știe cine sunt. Aceasta care nu are o absență nemotivată - este membră a unei rețele infracționale. O fi membră a unei rețele infracționale, dar stă și închisă de atâția ani și riscă și o pedeapsă - nu vrea să pronunțe - dar sigur vor fi două cifre - că așa se merge cu orientarea. Cu cât stai mai mult arestat preventiv, cu atât șansa de a primi o pedeapsă mai blândă se apropie de zero.

Legiuitorul român, legislația, așa imperfectă cum este, a prevăzut totuși și alte posibilități alternative de a izola oamenii de societate, nu numai neapărat după gratii, de a asigura buna desfășurare a procesului penal, de a încerca să determine prezența inculpaților la judecată și la cercetare, de a-i împiedica să ia legătura cu alte persoane, de a încerca să nu obstrucționeze cursul procesului penal. Există posibilitatea înlocuirii măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara. Dar nu a părăsit niciodată țara inculpata, nici nu știe dacă are pașaport. În Italia, unde sunt fetele acestea, în Spania, există instituția arestului domiciliar care este recunoscută la noi și care se deduce din pedeapsa ce se dispune, are aceleași efecte juridice. se aplică, iar la crimă organizată s-a creat un fel de aproape ostilitate: sunt două instituții care sunt trecute degeaba în Codul penal și Codul d e procedură penală: instituția executării pedepsei la locul de muncă, parcă magistrații au o reținere nefirească, a prins și perioada anterioară când era la mare vogă. Această instituție,când omul se duce cu adresă de muncă și instanța îl bagă la pușcărie. La, la măturat pe jos este nevoie de oameni. Nu are legătură cu cauză, dar instituția înlocuirii arestării preventive ar trebui să aibă legătură cu cauza și solicită în recurs înlocuirea măsurii arestării cu obligarea de a nu părăsi localitatea. Nu se spune că nu se aplică la DIICOT sau inculpatei. În adresele din Italia și Spania se spune despre arest domiciliar și instanța deduce aceste pedepse. La noi nu există decât interzicerea de a nu părăsi localitatea. Dacă s-ar da posibilitatea de a nu părăsi domiciliul numai cu acordul poliției, probabil că ar solicita în acest sens, dar acum nu poate decât să solicite ceea ce legea îi permite: dacă instanța nu aprobă, nu este problema sa.

Solicită admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond în parte și a se dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea. Arată că va depune la dosar copia actelor despre care a făcut referire.

Reprezentanta Ministerului Public, înainte de a pune concluziile aferente raportate la recursurile declarate de inculpați împotriva încheierii de ședință din 9 ianuarie când s-a prelungit măsura arestării preventive cu încă 30 de zile, va formula scurte concluzii referitoare la excepția pe care apărarea a ridicat-o și care de altfel a fost analizată de Tribunal la termenul din 9 ianuarie când s-a solicitat o nouă prelungire, cea care se referă la controlul judiciar și la nelegalitatea sesizării instanței. Cu părere de rău, constată că nici de această dată apărarea nu știe care este structura DIICOT- ului și în mod sigur nu știu nici care sunt atribuțiile serviciilor și respectiv a biroului, pentru că s-a făcut referire la șef Serviciu DIICOT de poliție. DIICOT- ul are un procuror șef care are în subordinea sa trei birouri teritoriale cu competență și atribuții clare și diferite.

În ceea ce privește acel reportaj la televizor, a văzut doar vreo cinci minute și a fost făcut în totalitate de - din cadrul Ministerului d e Interne care, la fel ca și DIICOT- ul, are o structură separată, dar de cooperare și colaborare strict cu DIICOT- ul.

În ceea ce privește concluziile referitoare la această excepție, va da citire doar art.156 care este foarte clar și care nu necesită nici un fel de interpretare, nici dacă apărarea, în disperarea sa de a schimba un pic situația de fapt, o dorește și care spune: " prelungirea duratei arestării preventive prev. de 155 Cod pr.penală se dispune pe baza propunerii motivate a procurorului care, după caz, efectuează sau supraveghează urmărirea". În situația de față, procurorul efectuează urmărirea.Că acel referat a fost semnat de procurorul șef din cadrul Biroului teritorial este o simplă coincidență, pentru că are funcție de execuție și este procurorul din acest dosar care efectuează urmărirea penală.

Cu privire la recursul declarat de inculpați, dintr-un punct de vedere - dat fiind că acest dosar se află la a patra prelungire și este a cincea lună de menținere a arestării preventive și face în subsidiar, o mică precizare: că în următoarele 2-3 săptămâni DIICOT- ul va înainta cu rechizitoriu dosarul la instanță, pentru că se intră deja în ultima lună prevăzută de Codul d e procedură penală în care DIICOT-ul ar putea să mai ceară o ultimă prelungire.

A observat că apărarea se întreabă retoric de ce inculpații trebuie să stea arestați până la întocmirea rechizitoriului. I se pare că în primul rând pentru că faptele pentru care inculpații sunt cercetați: cele prev. de Legea 39 /2003 și Legea nr.678/2001- cea referitoare la trafic de persoane-inclusiv de legiuitor au fost statuate ca fiind fapte care prezintă un pericol social crescut.

În ceea ce privește lăsarea în libertate a inculpaților prin admiterea recursului sau schimbarea eventual, sau înlocuirii cu altă măsură preventivă pe motiv că nu prezintă pericol social concret pentru ordinea publică, arată că întregul material de urmărire penală obținut de procurorii DIICOT până la acest moment vin să contureze bănuiala justificată că toată situația de fapt reținută și care se bazează și se clădește pe probatoriul pe care consideră că l-a obținut până la acest moment, vine să argumenteze ideea că lăsarea inculpaților în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, ca să nu mai menționeze faptul că ecoul pe care l-ar avea ușurința cu care instanța ar analiza o astfel de cauză și impactul negativ pe care l-ar avea asupra societății și asupra persoanelor care și în prezent desfășoară activități ilegale, ilicite de genul acestora ar determina un efect negativ.

În ceea ce privește caracterizările, actele în circumstanțiere, înainte de a face această precizare, i se pare indicat să mai facă o singură precizare: participația fiecărui inculpat în acest dosar este diferită și acest aspect a fost văzut de către instanță, dar dacă se ia fiecare situație de fapt pe care a reținut-o procurorii în sarcina fiecărui inculpat va avea o situație de fapt cu anumite acțiuni sau activități, iar dacă se coroborează - așa cum spune și Codul d e procedură - toate activitățile lor și se vor lega și se va citi cu mare obiectivitate declarațiile, se va vedea că situația de fapt este cu totul alta. Una este analizarea a ceea ce a făcut un singur inculpat și alta este a se face același lucru, dar în raport cu alte activități, pentru că deja se modifică situația de fapt și pericolul social al faptelor pentru care inculpații sunt cercetați este cu totul altul.

Caracterizarea și actele în circumstanțiere pe care apărarea le-a mai depus și le-a mai precizat, așa cum bine a bănuit, sunt acte care în mod sigur vor fi avute în vedere la instanță când se va face individualizarea pedepselor. că aceste acte nu pot schimba răspunderea penală și nici nu o pot influența. Este ca și cum un apărător ar cere instanței lăsarea în libertate a unui inculpat care a săvârșit infracțiunea de viol asupra unei victime care este prostituată doar pentru faptul că aceasta într-o perioadă îndelungată a fost prostituată, adică a avut relații sexuale cu alte persoane cu consimțământul ei. Este o situație pe care persoana respectivă o are în antecedentele ei, dar care nu are cum să influențeze situația sau fapta reținută în sarcina inculpatului.

Pentru toate aceste motive solicită, având în vedere și faptul că temeiurile de la începutul luări măsurii arestării preventive nu s-au modificat, deși au auzit că nu există probe, nu mai sunt, sau între timp sau mai lămurit situațiile, deși din punctul său de vedere nu s-au lămurit în favoarea apărării, ci s-au lămurit într-un alt mod în care, pe zi ce trece, crește convingerea că justificat s-au reținut faptele în sarcina inculpaților și că într-adevăr față de ei există bănuiala că au săvârșit aceste fapte, cu atât mai mult cu cât s-a observat și la ultimul referat, s-au audiat două martore cu identitate protejată și au vrut să fie martore pentru că alegerea le -a aparținut și Codul d e procedură penală - același în toate cazurile le dă acest drept, fiind întrebate de procuror dacă solicită sau nu să fi audiate în această calitate și sunt victime în conjunctura în care s-au constituit parte civilă. Dacă nu au dorit e alegerea lor. Dar indiferent în ce conjunctură ar fi fost audiate, ca victime sau ca martori, declarațiile sunt coroborate cu celelalte acte de urmărire penală, care vin să dea indicii cu privire la vinovăție sau nu. Pentru toate aceste situații solicită respingerea recursului formulat de inculpați, pentru că hotărârea tribunalului este temeinică și legală, este direct raportată și obiectiv analizat întregul material probator din cursul urmăririi penale.

Av., în replică, arată că își cere scuze că s-a referit că au spus cei de la televiziune că relațiile au fost date de polițistul care lucrează în cadrul Serviciului de Crimă Organizată, dar nu asta este problema că a greșit funcția, problema este dacă reportajul e real sau nu, de ce nu s-a răspuns la întrebarea de ce 40 de femei, de ce 6 minore, de unde au apărut? Nu acest lucru, nu neadevărul deranjează? faptul că a greșit funcția? dacă e adevărat sau nu e adevărat. Dacă însăși actele eliberate de DIICOT arată că cele afirmate sunt nereale, de ce nu s-a răspuns la acest aspect, ce-i cu această regie?

Se spune în mod clar în concluziile orale că dacă ar fi puși în libertate lumea ar analiza ușurința cu care a procedat instanța. A văzut atâtea hotărâri în care față de inculpați ba nu s-a luat măsura, ba au fost puși în libertate. Asta înseamnă că instanța a acționat cu ușurință? Instanța a analizat probele, situația de fapt și a dispus și cineva a venit să demonstreze că instanța cu ușurință a luat măsura? În această sală este o singură victimă, este vreun părinte al unei victime care să ceară vreo condamnare? Toată lumea cere să fie îngăduitori. Atunci când lumea a vrut să blameze, să arate că trebuie arestat, s-au făcut discuții, mitinguri, au fost arătate la televizor. Nu este cazul,inculpații nu prezintă pericol public și nu vede cu ce ar impieta continuarea dosarului, judecarea lor în stare de libertate. Se confundă instituțiile: arestarea preventivă cu executarea pedepsei. Mai mult decât atât, se forțează mâna, o arestare preventivă trebuie justificată printr-o soluție de condamnare.

Inculpatul recurent arată că nu înțelege cu ce drept procurorii de la DIICOT dezinformează instanța și opinia publică folosindu-se de mass-media pentru ca instanța să dea o soluție nefavorabilă. Lasă la aprecierea instanței. Dorește să fie cercetat în stare de libertate.

Reprezentanta Ministerului Public arată sunt comunicate de presă care se trimit la ziar atunci când se cer, inclusiv la și ar trebui verificat la ziar dacă nu a conexat alte cauze, din dorința de a vinde ziarul. Se pot confrunta situațiile trimise la 6 luni. Nu se poate trimite un comunicat de presă nereal.

Instanța precizează că dosarele se soluționează în baza actelor de la dosar, nu în baza articolelor din presă și a reportajelor de la televizor.

Inculpatul recurent arată că magistrații sunt puși într-o situație mai delicată. Nu mai are altceva de zis.

Inculpata recurentă lasă la aprecierea instanței.

Inculpata recurentă arată că nu este vinovată.

Inculpata recurentă arată că constată cu stupoare încă o dată că i se pune pumnul în gură. Dacă aceste reportaje nu au nici o relevanță, de ce au mai fost difuzate? Procurorii fabrică declarațiile victimelor, care sunt bătute, supuse și puse să scrie. De cine trebuie să le fie frică? Vor să-și facă dosare să fie ridicați în grade.

CURTEA

Asupra recursurilor penale de față,

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din 09.01.2009 Tribunalul Galația respins ca nefondată excepția nelegalei sesizări a instanței, și admițând propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Biroul Teritorial Galația dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților, și, respingând cererile formulate de aceștia privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați sub nr- din 07.01.2009, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Galația solicitat prelungirea duratei măsurii arestării preventive pe o perioadă de 30 de zile față de inculpații, și.

În motivarea propunerii s-a arătat că prin ordonanțele nr. 246/D/P/2005 din 18.09.2008 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpații:

- pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și tentativă la trafic de minori, prevăzute de art. 7 alin.1 din Legea nr.39/2003, art.12 alin.1 și 2 lit. a din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 pen. și art.20 Cod penal rap. la art.13 alin.1 din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.33 lit. a pen. constând în aceea că începând cu anul 2002 și până în prezent, a constituit un grup infracțional organizat împreună cu ceilalți inculpați și a racolat și cazat în România, transportat și cazat în Spania un număr de nouă tinere majore - victimele, Bezele, și, în vederea exploatării acestora prin obligarea la practicarea prostituției, iar în cursul anului 2004 încercat să o racoleze, în același scop, pe victima minoră

- pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat și de trafic de persoane în formă continuată, prevăzute de art. 7 alin.1 din Legea nr.39/2003, art.12 alin.1 și 2 lit. a din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 pen, cu aplicarea art.33 lit. a pen. constând în aceea că, începând cu anul 2002, constituit un grup infracțional organizat împreună cu ceilalți inculpați, a racolat și cazat în România și a transportat în Spania un număr de șapte tinere, respectiv, și, în vederea exploatării acestora prin obligarea la practicarea prostituției.

- pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și tentativă la trafic de minori, prevăzute de art. 7 alin. 1 din Legea nr.39/2003, art. 12 alin.1 și 2 lit. a din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art. 41 alin.2 pen. și art. 20.pen. raportat la art.13 alin.1 din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.33 lit.a pen. constând în aceea că, începând cu anul 2002, constituit un grup infracțional organizat împreună cu ceilalți inculpați, a racolat și cazat în România un număr de cinci tinere, respectiv, Bezele și în vederea exploatării acestora prin obligarea la practicarea prostituției, iar în cursul anului 2004 încercat să o racoleze, în același scop, pe victima minoră.

- - pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și tentativă la trafic de minori, prevăzute de art. 7 alin.1 din Legea nr.39/2003, art. 12 alin.1 și 2 lit. a din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.41 alin. 2.pen. și art. 20.pen. raportat la art.13 alin. 1 din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art. 33 lit.a pen. constând în aceea că, începând cu anul 2002, constituit un grup infracțional organizat împreună cu ceilalți inculpați, a racolat și cazat în România un număr de patru tinere, respectiv, și, în vederea exploatării acestora prin obligarea la practicarea prostituției, iar în cursul anului 2004 încercat să o racoleze, în același scop, pe victima minoră.

Prin încheierea de ședință din data de 19.09.2008, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul -, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților, și pe o durată de 29 de zile, respectiv până la data de 17.10.2008, inclusiv. Au fost emise mandatele de arestare preventivă nr. 62/U, 63/U, 64/U, 65/U din 19.09.2008. Încheierea a rămas definitivă la data de 26.09.2008 prin respingerea recursurilor declarate de inculpați.

Prin încheierea de ședință din data de 10.10.2008, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul -, s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților, și pe o perioadă de 30 de zile, respectiv până la data de 16.11.2008, inclusiv. Încheierea a rămas definitivă la data de 16.10.2008 prin respingerea recursurilor declarate de inculpați.

Prin încheierea de ședință din data de 10.11.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, s-a dispus prelungirea cu o durată de alte 30 de zile a măsurii arestării preventive a inculpaților, - și, până la data de 16.12.2008 iar prin încheierea de ședință din data de 09.12.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- s-a dispus prelungirea cu o durată de alte 30 de zile a măsurii arestării preventive a celor 4 inculpați până la data de 15.01.2009, inclusiv.

S-a precizat că, ulterior ultimei prelungiri a măsurii arestării luate față de inculpați, s-a procedat la efectuarea următoarelor activități:

-obținerea de relații suplimentare privind transferurile internaționale de bani;

- identificarea altor două victime ale traficului de persoane și audierea acestora în calitate de martori, sub identitățile protejate de " " și " ".

S-a menționat că dosarul de urmărire penală a fost înaintat la data de 07.01.2009 instanței de judecată, în vederea soluționării cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive formulate de inculpata, ce face obiectul dosarului nr- al Tribunalului Galați.

S-a arătat că, în cauză, cercetarea penală nu a putut fi finalizată, prelungirea măsurii preventive luate față de inculpați fiind necesară, urmând a fi efectuate următoarele activități:

- efectuarea de verificări în legătură cu ceilalți membri ai grupării infracționale;

-identificarea și audierea altor victime ale traficului de persoane și de minori;

- stabilirea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților în raport de probele administrate în cauză ulterior punerii în mișcare a acțiunii penale, reaudierea inculpaților după finalizarea cercetărilor și prezentarea materialului de urmărire penală față de aceștia;

- întocmirea rechizitoriului, confirmarea acestuia de către procurorul ierarhic superior și sesizarea în termen legal a instanței de judecată.

Cu privire la excepția nelegalei sesizări invocată de inculpata, prin apărător, motivat de faptul că sesizarea instanței ar fi trebuită făcută de procurorul ierarhic superior, cum, de exemplu, se întâmplă în cazul rechizitoriului (excepție însușită și de apărătorul inculpaților și ), tribunalul a constatat că, în cauză, urmărirea penală fiind efectuată de procuror, acesta a întocmit propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive pe care a înaintat-o Tribunalului Galați, împreună cu dosarul cauzei, conform art.159 al.1 pr.pen. semnând o adresă de înaintare a acestora întrucât are calitatea și de procuror-șef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Galați.

Legea nu prevede o procedură de verificare a propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive de procurorul ierarhic superior, cum se prevede în cazul rechizitoriului, astfel că s-a reținut că excepția ridicată este nefondată, urmând să fie respinsă, în cauză nefiind vorba despre nici o nulitate.

Pentru a se putea dispune prelungirea măsurii arestării preventive trebuie ca temeiurile care au determinat arestarea inițială să impună în continuarea privarea de libertate sau să existe temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.

Examinând actele și lucrările dosarului s-a constatat că subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a celor 4 inculpați și se impune în continuare privarea de libertate.

Astfel, din actele de urmărire penală efectuate până la momentul de față rezultă indicii temeinice - în sensul art. 143.pr.pen. - de natură a crea presupunerea că inculpații, și au săvârșit o fapte prevăzute de legea penală. În acest sens au fost avute în vedere procesul - verbal de constatare din 21.03.2005- ( și - returnate din Spania în baza acordului de readmisie ), declarațiile victimelor, declarația victimei dată în fața instanței din -Spania, declarațiile victimelor -, Bezele, (), declarațiile martorilor, declarațiile martorelor audiate sub identitate protejată de " ", " " " " și " " procesele - verbale de prezentare pentru recunoaștere, proces-verbal referitor la transferurile de bani efectuate de inculpați, situația intrărilor și ieșirilor din țară ale inculpaților și victimelor, situația transferurilor de bani, procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice efectuate de inculpatul, declarațiile inculpatelor și.

Din actele de urmărire penală efectuate, rezultă că rețeaua este mai întinsă, din aceasta făcând parte și soția inculpatului -, numitul - concubinul inculpatei și numitul.

de natură a crea presupunerea că inculpatele și au săvârșit faptele pentru care sunt cercetate rezultă nu numai din declarațiile victimei minore și a părinților acesteia - și - despre care cele două inculpate au declarat că sunt în relație de dușmănie ci și din declarațiile victimelor, a martorei ( filele 213-214 vol.I dosar urm.pen.- sechestrată în apartament de inculpata ), a martorului, a victimei, a martorei, - toate coroborate cu celelalte probe administrate ( procese-verbale de prezentare pentru recunoaștere, situația intrărilor și ieșirilor din țară ale victimelor și celor două inculpate, situația transferurilor de bani).

Având în vedere gravitatea ridicată a infracțiunilor presupus a fi săvârșite, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, natura și importanța relațiilor sociale cărora li se aduce atingere, numărul mare de persoane implicate ( inculpați și victime ), modalitatea și împrejurările concrete în care se reține că ar fi săvârșită fapta ( în mod continuat, pe o perioadă mare de timp, într-un grup infracțional organizat în familie ), se apreciază că subzistă, în privința tuturor celor patru inculpați temeiul prevăzut de art. 148 lit. f pr.pen. lăsarea în libertate a acestora prezentând în continuare un pericol concret pentru ordinea publică.

Împrejurarea că inculpatul a mai fost cercetat pentru fapte similare presupus a fi comise în Spania la sfârșitul anului 2004 începutul anului 2005 și a fost achitat din lipsă de probe, nu poate conduce la concluzia că există autoritate de lucru judecat cu privire la ansamblul faptelor de săvârșirea cărora este învinuit acesta.

Nici împrejurarea că inculpații nu au antecedente penale și au, unii dintre ei situații familiale deosebite nu poate determina concluzia că s-au modificat temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive, câtă vreme faptele de săvârșirea cărora sunt acuzați au un grad de pericol social ridicat și un impact deosebit asupra opiniei publice.

Ținând cont de argumentele prezentate și pentru buna desfășurare a urmăririi penale, respectiv pentru preîntâmpinarea sau înlăturarea situațiilor de pericol ce tind să împiedice aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei ( având în vedere atitudinea procesuală a celor patru inculpați precum și faptul că în cauză mai sunt cercetate și alte persoane presupuse a face parte din rețea ), se apreciază că sunt îndeplinite cerințele art. 155.pr.pen. și se impune în continuare privarea de libertate a inculpaților.

Prelungirea măsurii arestării preventive apare ca necesară motivat și de faptul că în cauză mai sunt de efectuat o serie de acte de urmărire penală pentru completarea cercetărilor și finalizarea urmăririi penale arătate de procuror.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs în termen legal inculpații, și, care apreciază hotărârea recurată ca fiind nelegală și netemeinică, din următoarele motive:

a) Nelegala sesizare a instanței, deoarece propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive nu a fost semnată de procurorul ierarhic superior;

b) excesivă a acestui caz de către organele de urmărire penală, cea ce ar influența obiectivitatea judecătorilor în soluționarea acestei cauze;

c) Inculpatul a fost achitat în Spania prin hotărâre definitivă pentru aceleași fapte;

d) Aplicarea neunitară a legii, deoarece în cauze similare alte instanțe din țară au înlocuit măsura arestării preventive;

e) Nu s-a dovedit pericolul social prin lăsarea inculpaților în libertate;

f) Nu sunt probe și indicii temeinice că inculpații fac parte dintr-un grup organizat.

Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu, în limita cazurilor de casare, Curtea reține următoarele:

În mod judicios instanța a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților, constatând că în cauză:

- sunt indicii temeinice că inculpații au săvârșit o faptă prevăzută de legea penală;

- pedeapsa prevăzută de lege este mai de 4 ani;

- lăsarea inculpaților în libertate ar prezenta un concret pericol pentru ordinea publică;

De asemenea, instanța de fond a apreciat în mod judicios că activitățile ce urmează a fi efectuate de organele de urmărire penală, respectiv efectuarea de verificări în legătură cu alți membrii ai grupării infracționale, precum și identificarea și audierea altor victime ale infracțiunii de trafic de persoane impun prin specificul acestor activități prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților pentru aflarea adevărului și a întregii activități infracționale a inculpaților.

Referitor la motivele de recurs invocate de inculpați, Curtea, analizându-le, constată următoarele:

a) Legea nu prevede o procedură de verificare de către procurorul ierarhic superior a propunerii de prelungire a arestării preventive, acest atribut fiind în sarcina procurorului care este independent în propunerea de asemenea măsuri în cauza pe care o are spre soluționare și pe cale de consecință nu există nici o nulitate cu privire la actul de sesizare al instanței, aceasta fiind deci legal sesizată.

b) La momentul soluționării recursului la dosarul cauzei nu există nici o probă și nici un indiciu că judecătorul care a luat măsura prelungirii arestării preventive ar fi fost influențat în această hotărâre datorită mediatizării acestui caz. Acest motiv invocat în recurs ar putea eventual fi invocat într-o cerere de strămutare și pe cale de consecință, excede cadrului procesual dedus judecății și pe cale de consecință nu va fi analizat.

c) Faptul că inculpatul a fost achitat în Spania prin hotărâre definitivă pentru aceleași fapte nu poate constitui un motiv pentru a se respinge propunerea de prelungire a arestării preventive în acest moment. Urmează ca organele de urmărire penală sau instanța de judecată să verifice dacă între activitatea infracțională desfășurată în Spania de către inculpat și activitatea infracțională reținută în acest moment în sarcina inculpatului în dosarul de urmărire penală există o identitate de fapte, autori, victime, urmând a se proceda în consecință dacă se va constata această situație invocată de inculpat.

d) Nu poate constitui un motiv de recurs aplicarea neunitară a legii,deoarece măsurile preventive și prelungirea acestora se iau analizându-se fiecare caz în parte, respectiv gradul de pericol social, activitatea infracțională și persoana inculpatului. Nu există nici o dispoziție legală care să oblige judecătorul să facă aplicarea în cazul în speță pe care-l are de soluționat a altor hotărâri pronunțate în țară în cazuri similare, judecătorul fiind independent în pronunțarea hotărârilor și răspunzând pentru acestea.

e) Referitor la pericolul social prin lăsarea inculpaților în libertate, urmează a se constata faptul că acesta nu reprezintă numai posibilitatea ca în viitor lăsați în libertate să săvârșească noi fapte penale. El trebuie analizat și în funcție de gradul de pericol social concret al faptelor reținute în sarcina inculpaților. În acest sens, prin limitele de pedepse care sunt stabilite de legiuitor rezultă pericolul social mărit al unor asemenea fapte penale. Dacă ar fi lăsați în libertate, în rândul opiniei publice s-ar crea o falsă impresie cu privire la capacitatea de ripostă a statului cu mijloace legale față de asemenea fapte antisociale și pe cale de consecință, s-ar încuraja tacit și alți făptuitori să săvârșească asemenea fapte fără teamă că ar putea fi trași la răspundere penală.

f) Așa cum s- menționat mai sus, în cauză există probe și indicii temeinice că inculpații au săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.

În acest sens au fost avute în vedere procesul - verbal de constatare din 21.03.2005- ( și - returnate din Spania în baza acordului de readmisie ), declarațiile victimelor, declarația victimei dată în fața instanței din -Spania, declarațiile victimelor -, Bezele, (), declarațiile martorilor, declarațiile martorelor audiate sub identitate protejată de " ", " " " " și " " procesele - verbale de prezentare pentru recunoaștere, proces-verbal referitor la transferurile de bani efectuate de inculpați, situația intrărilor și ieșirilor din țară ale inculpaților și victimelor, situația transferurilor de bani, procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice efectuate de inculpatul, declarațiile inculpatelor și.

Din actele de urmărire penală efectuate, rezultă că rețeaua este mai întinsă, din aceasta făcând parte și soția inculpatului -, numitul - concubinul inculpatei și numitul.

Referitor la caracterul organizat al activității infracționale a inculpaților urmează ca fie procurorul prin rechizitoriu, la terminarea urmăririi penale, fie instanța de judecată, cu ocazia cercetării judecătorești, să stabilească dacă sunt probe în acest sens, dar din actele de urmărire penală administrate până la acest moment rezultă indicii că inculpații au acționat într-un mod organizat.

Față de aceste considerente, hotărârea legală fiind legală și temeinică, se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, și.

Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod pr.penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații: (fiul lui si, născut la data de 07.05.1977 in Mun.G, jud.G, domiciliat in com.Banca, sat, județul V și fără forme legale în Mun.G,-, -.20, jud. G, CNP: -, în prezent deținut în Arestul G), - (fiica lui si, născută la data de 14.04.1952 in Mun.Focșani, jud.V, domiciliată in G,-, - 2, scara 2,.24, jud. G, CNP:-, în prezent deținută în Arestul G), (fiica lui si, născută la data de 02.10.1952 in sat, com. jud. V, domiciliată in G,-, jud. G, CNP:-, în prezent deținută în Arestul G) și (fiica lui si, născută la data de 10.04.1980 in Mun.G, jud. G, domiciliată in G,-, - 7, scara 1,.2, jud. G, CNP:-, în prezent deținută în Arestul G) împotriva încheierii de ședință din 09.01.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă pe inculpați la plata a câte 60 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în recurs.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședință publică azi, 15 ianuarie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, - - - - -

Grefier,

Red.dec.jud.

Jud.fond

Tehnored.CG/2 ex./20.01.2009

Președinte:Mariana Cristache
Judecători:Mariana Cristache, Daniela Liliana Constantinescu, Petruș

#Judecator Mariana Cristache

Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea /2009. Curtea de Apel Galati

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea /2009. Curtea de Apel Galati