Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea /2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 22 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Marcian Marius Istrate judecător
JUDECĂTOR 2: Constantin Cârcotă PREȘEDINTE SECȚIE PENALĂ
JUDECĂTOR 3: Mița
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat prin PROCUROR -
din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
- Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Galați -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
Pe rol fiind soluționarea recursurile declarate de inculpații:, în prezent deținut în Arestul IPJ G, în prezent deținut în Arestul IPJ G, în prezent deținut în Arestul IPJ G, în prezent deținut în Arestul IPJ G, A-, în prezent deținut în Arestul IPJ G, în prezent deținut în Arestul IPJ G, în prezent deținut în Arestul IPJ G, în prezent deținut în Arestul IPJ G, și, în prezent deținut în Arestul IPJ G, împotriva încheierii de ședință din 17.09.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns:
- recurentul-inculpat, în stare de deținere, personal și asistat de avocat, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale din 22.09.2009 emisă de Baroul Galați -Cabinet individual de avocatură "";
- recurentul-inculpat, în stare de deținere, personal și asistat de avocat G, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale nr.61/22.09.2009 emisă de Baroul Galați -Cabinet de avocat "Avocat G";
- recurentul-inculpat, în stare de deținere, personal și asistat de avocat, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale nr.578/22.09.2009 emisă de Baroul Galați -Cabinet de avocat;
- recurentul-inculpat -, în stare de deținere, personal și asistat de avocat, apărător ales în baza aceleiași împuterniciri avocațiale;
- recurentul-inculpat A-, în stare de deținere, personal și asistat de avocat, apărător ales în baza aceleiași împuterniciri avocațiale;
- recurentul-inculpat, în stare de deținere, personal și asistat de avocat, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale din 16.09.2009 emise de Baroul Galați - Cabinet individual de avocatură " ", depusă la fila 21 dosar - al Tribunalului Galați;
- recurentul-inculpat, în stare de deținere, personal și asistat de avocat, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale nr. 131/22.09.2009 emise de Baroul Galați - Cabinet individual de avocatură " ";
- recurentul-inculpat, în stare de deținere, personal și asistat de avocat, apărător ales în baza aceleiași împuternicirii avocațiale;
- recurentul-inculpat, în stare de deținere, personal și asistat de avocat, apărător ales în baza aceleiași împuternicirii avocațiale.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință în sensul că este primul termen de judecată, după care;
Întrebați fiind, recurenții-inculpați precizează că mențin recursurile formulate.
Apărătorii recurenților-inculpați arată că nu au alte cereri de formulat.
Reprezentantul Ministerului Public nu are alte cereri de formulat.
Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat, constată recursul în stare de judecată și, potrivit dispozițiilor art.38513alin.3 Cod procedură penală, acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul-inculpat, arată că a formulat recurs împotriva încheierii Tribunalului Galați pe care o critică pentru motive de ordin generic dar și pentru motive care vizează caracterul transnațional al săvârșirii infracțiunii de contrabandă.
Susține că, în mod evident, această motivare este inclusă în chiar conținutul infracțiunii.
În legătură cu pericolul social al faptei, este dată în principal de limitele de pedeapsă; în legătură cu ecoul în rândul comunității precizează că motivarea Tribunalului Galați are un caracter generic și nu respectă o condiție prevăzută de legiuitor, respectiv nu se referă în mod punctual la fiecare inculpat, la situația proprie a acestuia, la necesitatea prelungire pentru fiecare inculpat.
Critică faptul că instanța de fond face referiri la chestiuni privind: participația mai puțin redusă a unor inculpați, gradul lor mai mic de implicare, situația lor personală, toate aceste aspecte invocate de apărători în legătură cu inculpații arestați preventiv, spunând că toate acestea vor fi avute în vedere la soluționarea fondului cauzei, deoarece instanța trebuia să răspundă tuturor acestor chestiuni. Aceste criterii nu trebuie ignorate de instanță atunci când analizează necesitatea prelungirii arestării preventive a unui inculpat.
În ceea ce privește pe inculpatul, precizează că acesta este arestat preventiv pentru faptul că în luna aprilie 2009 ar fi aderat la un grup infracțional organizat și, prin promisiunea de a dobândi bunuri care au fost trecute sau care urmează să fie trecute în țară prin contrabandă și chiar prin primirea unor astfel de bunuri a ajutat la săvârșirea infracțiunii de contrabandă.
Critică faptul că la momentul arestării preventive, 26 iunie 2009, Tribunalul Galația luat această măsură preventivă fără a se indica care sunt persoanele cărora inculpatul le-a promis că va primi țigările aduse în România prin contrabandă, care sunt cantitățile de țigări introduse în țară, respectiv locurile pe unde țigările au fost introduse în țară, de către ce persoane.
Susține că aceasta nu s-a făcut în mod întâmplător, ci pentru că nu sunt cunoscute aceste informații nici la data de 22.09.2009.
Din cele reținute de Parchet, rezultă că autori ai faptelor ar fi frații, fără însă a se stabili vreo legătură, vreun contact, vreo înțelegere între aceștia și inculpatul.
Probele adminJ. ulterior arestării inculpatului și a inculpaților nu au evidențiat acest aspect.
Ultimele 30 zile acordate de instanță ca urmare a solicitării Parchetului au fost folosite pentru audierea martorilor G,. Din declarațiile acestor persoane, aflate la filele 22 - 37 în volumele 7 și 8 dosar urmărire penală, rezultă următoarele:
spune că ar ști că frații se ocupau cu traficul de țigări din republica M;
G spune că aducea țigări pentru A, -, și:
spune că aducea țigări pentru iar vorbește despre încărcarea unei cantități de țigări pe care ar fi făcut-o pentru.
Aceste persoane nu fac nicio referire la, din declarațiile lor rezultând că ele ar putea fi persoanele care au săvârșit infracțiunea de contrabandă și care au trecut în România cantitățile de țigări prin nevămuirea lor, în condiții ilicite.
În aceste condiții, dacă aceste persoane sunt audiate în calitate de martori, aflate în stare de libertate, apreciază ca fiind inechitabil ca inculpatul să fie arestat pentru că ar fi cumpărat țigări de la niște persoane necunoscute.
Dacă G și sunt martori, presupune că organele de urmărire penală au informații că faptele lor nu atrag răspunderea penală și că pot fi, eventual, contravenienți, situație în care, dacă există cu certitudine autorul faptei și nu se poate identifica o legătură intre ei și, susține că nu este temeinic și legal să se prelungească arestarea preventivă a inculpatului.
Susține că în cauză este o inversare nefirească a rolurilor. Inculpatul a fost depistat de 3 ori: pe 25 iunie 2009, la P, pe 26 mai 2009 la B și pe 3 iunie 2009 la B, având asupra sa mai multe cantități de țigări, toate timbrate, producție Republica M și Ucraina.
Discuția despre aderarea la grup infracțional organizat nu este dovedită, prezența acestor țigări asupra inculpatului în condițiile în care nu exista o declarație vamală, dar ele erau timbrate, fiind probabil introduse în țară în limita cuantumului de 20.000 lei. Sunt rezultatului a ceea ce este numit "micul trafic de frontieră", care este permis în continuare: populația din zona limitrofă frontierei trăiește prin aducerea unor astfel de bunuri iar alți, printre care și, trăiesc prin vânzarea lor în teritoriu.
Precizează că în cauză nu s-a stabilit dacă a cumpărat direct de la cei ce au adus țigările. Din propriile sale recunoașteri, inculpatul se aproviziona cu țigări de la diferite persoane, la mâna a "doua", fără a le cumpăra de la cel care trecea direct frontiera.
Chiar și așa fiind, susține că dacă nu s-a făcut dovada înțelegerii prealabile care trebuie să se refere la cantități mari de țigări, trecute fie prin vamă eludându-se controlul, fie prin alte locuri, altminteri nu se poate vorbi de aceste elemente.
Inculpații se află în a patra lună de arest preventiv fără a se clarifica situația acestora.
Parchetul a solicitat prelungirea măsurii arestării preventive pentru reanalizarea încadrărilor juridice, existând posibilitatea stabilirii dacă faptele comise reprezintă contravenții.
Conduita inculpatului nu justifică prelungirea acestei măsuri.
Solicită să fie reanalizată declarația inculpatului, în care a relatat condițiile în care a cumpărat acele țigări; să fie analizat conținutul interceptărilor convorbirilor telefonice din care nu rezultă că persoana cu care se discuta era în republica M și nu se discuta de trecerea cantității de țigări peste vamă.
Față de împrejurarea că instanța de fond motivează necesitatea prelungirii arestării pentru recuperarea prejudiciului creat, avocat precizează că inculpatul a fost depistat de 3 ori în trafic iar bunurile au fost indisponibilizate în vederea confiscării. În legătură cu aceste bunuri nu se impune efectuarea unui calcul pentru a se stabili valoarea lor în vamă.
Cât timp bunurile au fost confiscate și s-a instituit măsura sechestrului asigurator pe bunurile personale ale inculpatului, terenuri și sume de bani, arată că din acest punct de vedere aprecierea instanței că prejudiciul creat este mare nu are acoperire în realitate și că de fapt inculpatul va fi obligat de două ori pentru recuperarea prejudiciului: o dată prin confiscare și a doua oară prin instituirea sechestrului.
Inculpatul are doi copii minori în întreținere, nu are antecedente penale, nu are o legătură fizică, directă cu activitatea de contrabandă.
Solicită să se constate că cererea de prelungire a arestării preventive este nefondată, că măsurile pentru care Parchetul solicită prelungirea arestării preventive nu impun prezența inculpatului în stare de arest preventiv.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii Tribunalului Galați și, în rejudecare, respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive instanța de recurs având posibilitatea să dispună înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi teritoriul țării, măsură echitabilă. Nu s-a făcut dovada că inculpatul ar încerca să obstrucționeze cercetările, să se sustragă de la anchetă sau judecată, nu a efectuat deplasări dese în străinătate din care ar rezulta că ar intenționa să părăsească țara.
Avocat, având cuvântul pentru inculpații:, A, solicită admiterea recursului, casarea încheierii prin care s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive iar în rejudecare să se dispună respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive și să se dispună înlocuirea acestei măsuri preventive pentru următoarele considerente.
Complicitatea la infracțiunea de contrabandă pentru care sunt învinuiți cei trei inculpați, prin promisiunea că va tăinui bunurile rezultate din contrabandă presupune o înțelegere prealabilă sau concomitentă cu autorii.
Se presupune că sunt trei rânduri de autori: frații, frații și, în final, cetățenii moldoveni, etc.
Arată că inculpații nu au avut nicio legătură cu inculpații. Din declarațiile date inculpații au declarat că în arest e prima oraă cand i-au văzut pe cei trei inculpați.
Nu există nicio imprejurare din care să rezulte că în vreuna din imprejurările prezentate de reprezentantul Ministerului Publics -a ajuns la moment la car aceștia să introducă o cantitate de țigări în România care să fi fost ulterior cumpărată sau promisă de către cei trei inculpați.
În ceea ce ii privește pe cei patru martori:, G și, susține că este cel mai periculos procedeu în care se poate aduce în fața instanței o cauză de acest fel. Face comparație cu situația în care autorul unui furt este audiat în propria-în cauză ca martor, iar cel căruia i-a vândut bunurile sau cel care a tăinuit bunurile este arestat pentru complicitate la această infracțiune de furt.
martori, în declarațiile aflate în volumele 7 și 8 de urmărire penală arată că ocazional și uneori la comandă ar fi adus celor trei inculpați diferite cantități de țigări., 4, 5 cartoane, în cantități mici.
Susține că aceasta înseamnă că martorii erau cei care traversau frontiera prin punctele de frontieră, erau verificați și ulterior introduceau țigările în țară, iar din punct de vedere al infracțiunii de contrabandă ar putea fi autorii ei.
Susține că Ministerul Public, atunci când i-a audiat în calitate de martori, probabil a avut în vedere că față de aceștia nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de contrabandă, deci nu poate fi tras la răspundere penală. În consecință, cel căruia ii aduceau cantitățile de țigări, în calitate de tăinuitor, de complice, nu poate să răspundă pentru infracțiunea de complicitate.
patru martori vorbesc despre faptul că, având cantități mici, de 4-5 cartoane de țigări, aflate sub limita de 20.000 lei, era normal să nu fie supuși controlului vamal, în sensul de declarație vamală, accize, etc.
Instanța de fond a reținut că, dacă ar fi lăsați în libertate, inculpații ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
Insă, se pune întrebarea: dacă inculpații, care se presupune că ar fi promis tăinuirea bunurilor acestor persoane prezintă pericol pentru ordinea publică, atunci, cei care au adus și introdus în țară țigările nu prezintă pericol pentru ordinea publică?
C care comite fapta în calitate de autor este mult mai periculos.
Avocat susține că inculpatul nu a fost niciodată depistat având asupra lui vreo cantitate de țigări. Singura probă care este în defavoarea sa este o singură convorbire telefonică intre inculpatul și inculpatul, în care inculpatul ii cere să ii aducă țigări, fără să-i spună cantitatea, fără să ii detalieze când, unde și în ce modalitate. Există posibilitatea, dacă,într-adevăr, aceste lucruri au fost într-adevăr reale, să fi fost aduse în aceeași manieră în care povestesc cei patru martori audiați.
În această situație, arată că inculpatul nu poate prezenta pericol pentru ordinea publică.
Inculpatul a fost depistat o dată, în S, cu cartoane de țigări în autoturismul său, și o dată pe raza municipiului Dacă era în S, învederează că nu se reține niciun act material în această cauză că a fost comis de, de în
. astfel că există posibilitatea ca acel act material să fie un aspect izolat. Inculpatul a recunoscut că a cumpărat de la diferite persoane care le-au adus în țară, fără a cunoaște în ce mod, și apoi le vindea. În această situație, susține că nu se poate vorbi de un pericol concret pentru ordinea publică.
Susține că inculpatul, solicită să se observe că din declarația acestuia și din procesul verbal de constatare rezultă că cel care a condus autovehiculul la 20 martie 2009 nu era inculpatul ci făptuitorul.
Acesta a fost identificat în declarația sa, aflată la vol. III, pag. 124, iar bunurile personale ale lui au fost găsite în acel autovehicul.
C de-al doilea act material în ceea ce il privește pe inculpatul, acesta a fost depistat în comuna, cu câteva cartoane de țigări, care au fost confiscate, inculpatul fiind amendat contravențional.
În prezent, susține că nu se poate vorbi de un pericol real, de o amenințare reală la adresa comunității dacă inculpații ar fi lăsați în libertate.
Potrivit art.136 alin.8 Cod procedură penală, la stabilirea și prelungirea acestor măsuri, instanța trebuie să aibă în vedere vârsta, antecedentele, starea de sănătate, etc.
Învederează că în dosarul nr- al curții de APEL GALAȚI, filele 12-18, și în dosarul nr- al Tribunalului Galați, filele 18-20, se află acte medicale prin care se face dovada că inculpatul trebuie să fie supus unei intervenții chirurgicale. Spitalul Penitenciar, printr-o adresă, a precizat că nu se poate face această intervenție chirurgicală întrucât inculpatul a crescut în greutate ca urmare a stresului generat de starea de arest preventiv și i s-a recomandat inculpatului un regim alimentar deosebit de strict, care insă nu poate fi urmat în arest.
Pentru toate aceste elemente care conturează persoana și conduita fiecăruia dintre inculpați, solicită admiterea recursului, casarea încheierea recurată iar, în rejudecare, să se dispună respingerea propunerii de arestare preventivă și să fie obligați inculpații să nu părăsească localitatea
Avocat, având cuvântul pentru recurentul-inculpat, conformitate cu prevederile art.155 alin.1 Cod procedură penală, apreciază că instanța de fond trebuia să constate că subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, că aceste temeiuri justifică în continuare privarea de libertate și că cererea procurorului de prelungire este motivată.
Cu privire la temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, prev. de art.143 Cod procedură penală, subzistența lui a fost constatată de către instanța de fond prin aceea că a menționat, reluând toate actele de urmărire penală efectuate, arătând că aceste acte justifică ideea că există indicii temeinice de săvârșire a infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului.
Precizează că infracțiunea de contrabandă ce face obiectul prezentei cauze are un anumit specific. Nu eoi nfracțiune simplă. Până la modificarea adusă prin ordonanța de urgență 33/2009, infracțiunea de contrabandă nu putea fi săvârșită decât prin introducerea în țară a unor cantități de țigări prin alte locuri decât cele destinate controlului vamal.
După modificarea Codului vamal a mai fost introdusă o modalitate de săvârșire a acestei infracțiuni, respectiv introducerea prin punctele vamale, dar neapărat intr-o cantitate de o valoare mai mare de 20.000 lei. Pentru stabili că inculpatul este complice la infracțiunea de contrabandă, trebuie să existe certitudinea că în realitate în cauză a fost săvârșită infracțiunea de contrabandă.
În prezenta cauză nu există niciun indiciu, niciun element care să ateste o bănuială cu privire la locurile și momentul când au fost introduse țigările în țară. Nici măcar o bănuială nu poate plana asupra modului în care au fost introduse aceste țigări. Dacă se discută despre țigări introduse după modificarea realizată prin Ordonanța de urgență nr.33/2009, trebuie să existe bănuiala că au fost introduse deodată țigări în valoare mai mare de 20.000 lei. Or, în cauză nu există această bănuială. Consideră că în cele 3 luni de arest preventiv organul de urmărire penală avea obligația legală de a aduce elemente care să ateste modalitatea de introducere în țară.
Inculpatul, în afară de faptul că a vorbit la telefon cu unul din frații - de aici concluzionându-se că le vindea acestora țigări -; inculpatul susține în declarațiile date că a cumpărat la un moment dat țigări de la inculpatul.
Insă, inculpatului i se reține infracțiunea în raport cu o cantitate de țigări de 41.000 euro; inculpaților, în raport cu cantități în valoare de 100.000 euro; inculpatului o cantitate mai mare de 74.000 euro.
Deci, cei patru inculpați cumpărau de la inculpații, care, la rândul lor, se ocupau de introducerea în țară sau de preluarea acestor țigări în țară. Critică faptul că, astfel, au cumpărat țigări în valoare de 41.000 euro și au distribuit în valoare de 170.000 euro.
Pe de altă parte, precizează că pe 16 ianuarie 2009, inculpatul a fost identificat în punctul releu de lângă comuna la volanul unui autovehicul în care se aflau mai multe țigări, o parte din ele cu timbru, iar o parte din ele cu timbru, fără insă ca organele vamale să precizeze ce fel de timbru: ucrainean, moldovenesc, românesc.
Întrebat fiind de actele de proveniență, inculpatul nu le-a putut sancționa, a fost sancționat potrivit Legii nr.12/1990, bunurile au fost ridicate și reținute de către organele de poliție, fiind confiscate.
Acesta este singurul element concret care stabilește o legătură intre frații și operațiunile ilicite cu țigări, neexistând certitudinea că sunt țigări de proveniență Republica M ori Ucraina, așa cum se reține în dosar, pentru că la filele 270 și următoarele din volumul I, se constată că lucrătorii de poliție care au realizat această constatare nu atestă în actele întocmite ce fel de timbre aveau acele țigări.
Martorii audiați: G, și au declarat astfel: "știu că se ocupau cu traficul de țigări", fără insă a fi întrebați ce înțeleg prin trafic de țigări, putându-se referi la "micul trafic de frontieră", care presupune aducerea a câte un carton de țigări.
În cauză nu există elementele constitutive ale infracțiunii de contrabandă, așa cum aceasta este incriminată în Codul vamal.
Pe de altă parte, martorii nu fac nicio referire la frații.
Avocat invocă că s-a rămas la nivelul de simplă bănuială, după 3 luni de arest preventiv, fără a se constata o evoluție în ceea ce înseamnă elementele acuzării.
În ceea ce privește temeiul prevăzut de art.148 lit.f Cod procedură penală, față de motivarea instanței de fond, avocat precizează că:
- referitor la sentimentul de neîncredere în rândul cetățenilor dacă organele judiciare nu ar acționa ferm, în cauză s-a acționat ferm, inculpații fiind arestați preventiv iar eventuala punere în libertate nu ar afecta acest deziderat.
- amploarea unor astfel de fapte e un aspect relativ, în funcție de mediatizarea acestora;
- legat de prejudiciu, deși s-a stabilit 17 miliarde lei vechi, arată că nu se precizează în raport cu ce cantitate. Procurorul a indicat alte valori.
În sarcina inculpaților s-au reținut că au cumpărat țigări în valoare de 41.000 euro, însă li s-a indisponibilizat un apartament și un teren în valoare totală mai mare decât această sumă. Având asigurarea unei eventuale recuperări a prejudiciului, consideră că acest argument nu mai poate fi reținut de către instanța de judecată.
Astfel, nemaisubzistând acest temei, nu se mai poate dispune prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului.
Susține că pericolul social al infracțiunii reținute în sarcina sa, raportat la fapta comisă trebuie privit din perspectiva criticilor aduse temeiului prevăzut de art.143 Cod procedură penală iar contribuția fiecărui inculpat trebuie să stea la baza unei analize și aprecieri obiective a acestui pericol social al faptei.
În ceea ce privește necesitatea privării de libertate a inculpaților pentru buna desfășurare a procesului penal, avocat susține că organul de urmărire penală este lipsit de argumente.
În afară de complexitatea cauzei nu există nicio precizare justificată care justifică aceasta.
Invocă că motivarea prev, de art.155 alin.1 Cod procedură penală se are în vedere, pe de o parte, împrejurarea că urmărirea penală nu a fost terminată din cauze obiective, că organul de urmărire penală a manifestat preocupare deosebită pentru finalizarea cauzei și datorită complexității și nevoii de administrare a unui probatoriu suplimentar e necesar prelungirea măsurii arestării.
Învederează că, fiind cuantificate în timp, activitățile invocate de organul de urmărire penală ca fiind necesare a se efectua pe durata prelungirii, acestea nu se justifică.
Arată că au fost identificați și arestați la 7.08.2009 inculpații, însă aceasta fiind anterior ultimei prelungiri din 18.08.2009. Concluzionează invocând formalismul care guvernează instituția prelungirii. Aceste activități nu justifică o preocupare deosebită din partea organului de urmărire penală pentru finalizarea anchetei.
următoarele: "complexitatea cauzei, amploarea probatoriului suplimentar celui care a stat la baza arestării inițiale trebuie să fie însoțită de arătarea concretă a împrejurărilor care au împiedicat efectuarea acestuia înăuntrul duratei arestării și numai dacă se constată o maximă preocupare din partea organelor de urmărire penală pentru finalizarea urmăririi penale poate fi acceptată. nu este permis ca după arestarea inițială organul de urmărire penală să nu efectueze decât sporadic acte de urmărire penală pentru ca apoi să solicite prelungirea tocmai arătând că eoc auză complexă".
Aceste activități efectuate de procuror, coroborate cu faptul că de la arestarea preventivă se întâmplă aceasta nu mai justifică argumentul că e necesară prelungirea stării de arest preventiv.
Învederează că activitățile pe care procurorul și le propune a le efectua nu acoperă deficiențele anterior menționate.
Avocat solicită, în baza art.1403alin.7 Cod procedură penală să fie admis recursul inculpatului, să fie casată încheierea instanței de fond și, în rejudecare, in baza art.139 alin.1 și art.145 Cod procedură penală, solicită să se dispună înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea. Consideră că obligațiile și restricțiile impuse de art.1451alin.1 și următorul Cod procedură penală asigură un anumit comportament din partea inculpatului care să răspundă nevoii de a asigura buna desfășurare a procesului penal, să fie prezent, să stea la dispoziția organului de urmărire penală, nejustificându-se astfel starea de arest preventiv.
Avocat, având cuvântul pentru inculpații, și, invocă că nu s-a constatat nicio evoluție în cele 3 luni de arest preventiv.
Critică motivarea instanței de fond cu privire la admiterea cererii de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de către parchet, raportat la complexitatea cauzei și efectuarea actelor arătate de procuror.
Arată că s-a atașat dosarul cu prelungirea anterioară, inculpații fiind reținuți după celălalt grup de 7 inculpați.
În decursul celor 3 luni, singura activitate desfășurată de către organele de anchetă a fost aceea de a-i aduce pe inculpații la același termen cu ceilalți inculpați. Parchetul nu a făcut niciun alt act de procedură.
Activitățile invocate de parchet a fi necesare de efectuat, au fost invocate și în cererea anterioară a Parchetului de prelungire a măsurii arestării preventive, identică cu cea prezentă.
Dacă au fost identificate alte persoane, martorii audiați nu fac nicio referire la inculpații.
În ceea ce privește investigațiile ample și amănunțite invocate de instanța de fond, face referire la un articol publicat intr-un ziar local despre acest caz, în care se menționează că timp de 6 luni polițiștii de frontieră au derulat ampla operațiune "" și că investigațiile s-au derulat pe parcursul a mai multe luni. Dacă aceste investigații s-au derulat până cand inculpații au fost prinși și s-a încercat a se dovedi că ei sunt autorii acestei infracțiuni, nu se justifică de ce instanța de fond motivează admiterea acestei cereri că sunt necesare alte investigații ample care nu au fost concretizate în decursul celor 3 luni de arest preventiv.
Învederează că poziția inculpaților este constantă, de nerecunoaștere a faptei, spunând că nu au nicio legătură și nicio participație în contrabanda cu țigări, probele menționate de instanța de fond în motivarea justificării prelungirii stării de arest nu sunt reale.
Nu se face nicio referire cu privire la persoana fiecăruia dintre inculpații, și.
Probele sunt inexistente cu privire la inculpatul. La dosar nu există nicio convorbire telefonică iar din cele existente nu rezultă absolut nicio dovadă cu privire la acesta.
Nici din fotografiile existente nu se concluzionează nimic cu privire la acest inculpat.
Singurele probe sunt declarațiile a trei persoane care au spus că ar fi văzut două căruțe ale fraților cu niște țigări, că aparțineau acestora.
Învederează că examinând cu atenție, se poate constata că nu aparține inculpaților căruța cu țigări fotografiată, aceasta nu seamănă cu căruța lui, fotografiată în curtea casei la forma și construcția de la bază.
Însă, cele două persoane prinse în flagrant, care declară că acele țigări nu le aparțin lor ci inculpaților au calitatea de martori și sunt în stare de libertate deoarece s-a luat împotriva lor măsura de a nu părăsi localitatea, deși infracțiunea flagrantă este deosebit de gravă.
Susține că după 3 luni de arest preventiv nu se mai poate invoca "faptele presupus a fi comise".
Organele judiciare au ripostat ferm prin faptul că inculpații au fost arestați.
Consideră că față de inculpații, și se poate lua o altă măsură preventivă, respectiv cea a obligării de a nu părăsi țara deoarece inculpații se află pentru prima dată în impact cu legea penală, la dosar sunt depuse acte prin care se face dovada că fiecare are familie, fiind căsătorit, având copii minori și fiind singurii întreținători, inculpații aveau o ocupație - pescuitul - apreciază că situația actuală a inculpaților se datorează faptului că au "deranjat" pe parcursul unei perioade de timp pe unele persoane de la frontieră în activitatea lor de pescuit.
Inculpații sunt persoane de încredere, care nu au creat în comuna nicio problemă, în acest sens fiind caracterizările în partea Poliției și a Primăriei.
În această situație, apreciază ca fiind îndeplinit termenul rezonabil, fiind suficient iar la acest moment nu mai există alte probe de administrat,
Solicită admiterea recursului declarat de inculpații, și, să se înlocuiască măsura arestării preventive cu măsura obligării inculpaților să nu părăsească țara, pentru că inculpații sunt din alt județ.
Avocat G, având cuvântul pentru inculpatul, consideră măsura prelungirii arestării preventive ca fiind nemotivată, neîntemeiată.
În cauză au fost arestați membrii ai trei familii.
Menținerea motivelor plauzibile că persoanele arestate au comis o infracțiune este o condiție sine qua non pentru validitatea privării de libertate dar, după trecerea unui anumit timp, această măsură nu mai este plauzibilă dacă nu este motivată și nu este probată efectiv cu anumite indicii care au dus la arestarea inculpatului.
Instanța trebuia să stabilească dacă alte motive au fost aduse care să justifice această măsură. Suspiciunea că inculpații ar putea să săvârșească alte infracțiuni nu reprezintă un motiv suficient pentru a fi menținută privarea de libertate.
Faptul că inculpatul are dublă cetățenie, trăind în G, desfășurând o activitate, având doi copii, căutând să iși găsească o activitate în condițiile economiei de piață.
După Legea nr.39/2003, grupul infracțional organizat este format din 3 sau mai multe persoane care acționează pe o anumită perioadă, coordonat pentru comiterea mai multor infracțiuni grave, pentru a obține diferite foloase materiale.
Susține că în cauză nu există niciun grup infracțional organizat. Practic, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a strâns mai multe dosare de la T, B, V, S B, insă nu rezultă din nicio probă că inculpații ar fi acționat organizat.
Invocă faptul că fotografia și inregistrările ambientale nu sunt realizate corespunzător.
În barul se observă doar inculpatul, fără a se observa vreunul din inculpații.
Arată că la granița de est sunt 7 puncte de frontieră prin care se trece cu mașini mari, trecând zilnic 40-50 autobuze, cu câte minim 15-20 persoane, fiecare având dreptul să treacă cu 2 cartoane de țigări. La un calcul, se ajunge la concluzia că lunar se pot aduce 16.000 cartoane de țigări.
Învederează că fapta săvârșită de inculpați poate fi încadrată ca și convenție, potrivit Legii 12/1990. Atât timp cât organele judiciare de specialitate nu au făcut nicio dovadă că inculpatul ar fi mers în Republica M, ar fi organizat trecerea peste frontieră, prin vamă, și că pe teritoriul României țigările ar fi fost preluate de un grup organizat și puse pe piață pentru a fi comercializate, se pune întrebarea care este obiectul și subiectul infracțiunii de contrabandă.
Atât Parchetul cat și instanța invocă natura și gravitatea faptelor comise, prejudiciul creat, dându-se insă țigărilor o valoare de piață. Marfa fost reținută, se va timbra și va intra intr-un circuit comercial, astfel încât va fi în favoarea statului.
Consideră că la acest moment toate probele care au fost avute în vedere de parchet și instanță nu sunt concludente pentru a se dispune prelungirea arestării preventive a inculpatului.
În ceea ce privește sentimentul de neîncredere dat de lăsarea inculpaților în libertate și invocat de instanță în motivarea prelungirii arestării preventive, avocat G susține că sunt mai mari costurile de întreținere, zilnic, și lunar, pentru o persoană aflată în stare de deținere.
Pericolul pentru ordinea publică nu se referă numai la limita minimă a pedepsei ci trebuie analizată persoana inculpatului. s-a bucurat de toate drepturile unui cetățean român.
Consideră că nu se justifică menținerea în arest a celor nouă inculpați, ceea ce afectează și situația familiilor lor, solicită să se constate că la acest moment nu există temeiuri care să justifice privarea de libertate a acestora. Solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință recurate iar, ca măsură preventivă, să se dispună obligarea inculpatului să nu părăsească localitatea.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază că încheierea de ședință pronunțată de Tribunalul Galați la 17.09.2009n este legală și temeinică. temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive se mențin și impun în continuare privarea de libertate a inculpaților iar prelungirea măsurii arestării preventive este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal având în vedere că în cauză urmează a fi efectuate mai multe activități specifice fazei de urmărire penală, precizate atat în referatul cu propunere a prelungirii măsurii arestării preventive cât și în încheierea de ședință.
Deși apărarea dorește ca aceste activități să fie detaliate, având insă în vedere caracterul urmăririi penale precum și natura infracțiunilor pentru care inculpații sunt cercetați, respectiv constituire a unui grup infracțional organizat, contrabandă cu țigări și complicitate la contrabandă cu țigări în formă continuată, persoana inculpaților, acest lucru nu este posibil intrucat ar afecta buna desfășurare a urmăririi penale.
Scopul este să se ajungă la o finalitate și la o justă soluționare a cauzei.
Susține că, criticând încheierea Tribunalului Galați, apărarea a prezentat aspecte scoase din context și le-a prezentat intr-o lumină favorabilă inculpaților. S-a prezentat doar o singură probă în condițiile în care în materialul de urmărire penală sunt multe alte probe menționate în încheierea de ședință recurată.
În ceea ce privește activitățile desfășurate de la ultima prelungire până în prezent, arată că nu din eroare s-a menționat arestarea inculpaților ci pentru a se demonstra complexitatea cauzei, necesitatea efectuării unor investigații ample și amănunțite precum și numărul mare al participanților din prezenta cauză.
Celelalte activități: verificarea pașapoartelor numitelor și a necesitat mai multe verificări și adrese la organele competente pentru a se stabili dacă datele sunt corecte.
Complexitatea cauzei și necesitatea efectuării unor investigații ample, amănunțite, coroborat cu identificarea și a altor inculpați, constituie suficiente temeiuri pentru prelungirea măsurii arestării preventive până la terminarea urmăririi penale, întocmirea rechizitoriului și sesizarea instanței de judecată.
Pentru aceste considerente și pentru buna desfășurare a procesului penale, respectiv pentru preîntâmpinarea situațiilor de pericol ce tind să împiedice aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei, apreciază că în cauză sunt îndeplinite condițiile art.155 Cod procedură penală și se impune prelungirea măsurii arestării preventive față de cei nouă inculpați.
Solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca nefondate, încheierea de ședință recurată fiind legală și temeinică.
Curtea, potrivit art.38513alin.3 Cod procedură penală, acordă ultimul cuvânt recurenților-inculpați.
Recurentul-inculpat, personal, solicită judecarea sa în stare de libertate.
Recurentul-inculpat, personal, solicită judecarea sa în stare de libertate întrucât soția sa este însărcinată și nu se descurcă cu sarcina și cu celălalt copil. Se va prezenta la orice solicitare a organelor de urmărire penală sau a instanței.
Recurentul-inculpat, personal, solicită judecarea sa în stare de libertate.
Recurentul-inculpat, personal, solicită judecarea sa în stare de libertate, soția sa fiind însărcinată în 8 luni, este singură.
Recurentul-inculpat A, personal, este de acord cu concluziile formulate de apărătorul său.
Recurentul-inculpat, personal, solicită judecarea sa în stare de libertate, arătând că are doi copii minori, care au început școala și trebuie să se ocupe de creșterea și educarea lor.
Recurentul-inculpat, personal, solicită cercetarea sa în stare de libertate arătând că nu are nicio legătură cu contrabanda de țigări, nu știe ce este arestat, nu ii cunoaște pe ceilalți inculpați. Menține concluziile formulate de apărătorul său.
Recurentul-inculpat, personal, solicită cercetarea sa în stare de libertate, fiind nevinovat, neavând nicio legătură cu ceilalți inculpați din cauză.
Recurentul-inculpat, personal, lasă la aprecierea instanței.
Declarând închise dezbaterile, Curtea rămâne in pronunțare.
Ulterior deliberării
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față;
Din examinarea actelor și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 17.09.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, s-a dispus în baza art.155 Cod procedură penală raportat la art.159 Cod procedură penală prelungirea stării de arest a inculpaților:, A, și pentru 30 de zile, cu începere de la data de 23.09.2009 și până la data de 22.10.2009.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul a reținut următoarele:
Pentru a se putea dispune prelungirea măsurii arestării preventive trebuie ca temeiurile care au determinat arestarea inițială să impună în continuarea privarea de libertate sau să existe temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
Examinând actele și lucrările dosarului, prima instanță a constatat că subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților, respectiv cele prev. de art. 143, 148 lit.f Cod procedură penală.
Astfel, din actele de urmărire penală efectuate în cauză până la momentul sesizării instanței cu propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive a inculpaților și anume: procesele-verbale de constatare, procesele-verbale de cercetare la fața locului, procesele-verbale de percheziție domiciliară, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice, procese verbale de redare a înregistrărilor audio-video, procesul-verbal de prezentare pentru recunoaștere, declarațiile martorilor:, G, G, declarația învinuitei, adresele de prejudiciu emise de Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția regională pentru accize și Operațiuni Vamale G, rapoarte de constatare tehnico-științifică dactiloscopică întocmite în cauză, declarațiile inculpaților A, și, procesele verbale de investigare, procesul - verbal de cercetare la fața locului din 18.04.2009 și planșa fotografică, procesul-verbal de redare rezumativă a înregistrării audio în mediu ambiental din 22.06.2009 și planșe fotografice, procesul verbal de prindere în flagrant din 02.07.2009, declarațiile învinuiților și, procesele - verbale de percheziție domiciliară, declarațiile martorilor și - rezultă indicii temeinice, în sensul art.681Cod procedură penală, de natură a crea presupunerea că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați în prezenta cauză și pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.
Având în vedere natura și gravitatea faptelor presupus a fi comise (constituirea unui grup infracțional organizat, contrabandă cu țigări și complicitate la contrabandă cu țigări), importanța valorilor sociale lezate, prejudiciul însemnat cauzat bugetului de stat, caracterul transnațional al faptelor, amploarea pe care astfel de fapte o prezintă în ultimul timp, sentimentul de neîncredere generat în rândul cetățenilor dacă organele judiciare nu ar riposta ferm împotriva persoanelor care săvârșesc astfel de fapte, tribunalul a apreciat că în cauză sunt probe certe că lăsarea în libertate a acestora ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Prima instanță a reținut că declarațiile inculpaților, și - prin care aceștia nu recunosc săvârșirea faptelor și precizează că nu îi cunosc pe ceilalți inculpați, respectiv învinuiți din prezenta cauză - nu sunt de natură să înlăture existența indiciilor temeinice în sensul art. 143 Cod procedură penală.
Astfel, indicii în sensul participării la săvârșirea faptelor pentru care sunt cercetați și în sensul că aceștia îi cunosc pe ceilalți inculpați în cauză, rezultă din actele de urmărire penală efectuate și mai sus indicate - din procesul-verbal de redare rezumativă a înregistrărilor audio în mediul ambiental din 22.06.2009 și planșa fotografică rezultând că inculpații și s-au întâlnit cu inculpații și la Restaurantul din G, la percheziția efectuată la locuința inculpatului fiind descoperite, în podul casei, 120 pachete de țigări - acte de urmărire penală ce se coroborează cu procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice ale inculpaților, cu declarațiile învinuiților și, ale martorilor și și cu procesul-verbal de prindere în flagrant din 02.07.2009.
Susținerile apărătorilor inculpaților referitoare la încadrarea juridică a faptelor, la gradul mai mare sau mai mic de contribuție la comiterea acestora ori stabilirea vinovăției sunt aspecte ce nu pot fi analizate in cadrul prezentei propuneri, ci urmează a fi avute în vedere la momentul soluționării cauzei pe fond.
Tribunalul Galația apreciat că în cauză arestarea preventivă nu a atins un nivel "rezonabil", deoarece cauza este foarte complexă, necesită investigații ample și amănunțite, astfel că o durată mai mare de timp a măsurii preventive este justificată.
De asemenea, prelungirea măsurii arestării preventive este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, având in vedere complexitatea cauzei, și efectuarea actelor arătate de procuror.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, A, și, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, invocând motivele arătate pe larg în partea introductivă a prezentei decizii.
S-a solicitat admiterea recursurilor, casarea încheierii atacate și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura de a nu părăsi țara (, ) ori localitatea (, A, și ).
Analizând încheierea atacată, conform dispozițiilor art.3856Cod procedură penală rap. la art.1403Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondate recursurile pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art.155 Cod procedură penală, arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită în cursul urmăririi penale dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
Existența indiciilor din care rezultă bănuiala plauzibilă că inculpații au săvârșit faptele reținute în sarcina lor a fost analizată în concret la luarea efectivă a măsurii preventive, temeiurile avute in vedere subzistând și în prezent, neimpunându-se deci înlocuirea acestei măsuri pe considerentul că lăsarea în libertate a inculpaților nu ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, ori că, raportat la probatoriile adminJ. până la acest moment și la durata privării de libertate, s-ar impune aplicarea dispozițiilor art.139 Cod procedură penală, atât timp cât existența unor motive verosimile cu privire la săvârșirea faptelor nu a fost pusă la îndoială până în prezent.
sintagma "motive verosimile", Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat (cauza Fox, și Hartley contra Marii Britanii - hotărârea din 30.08.1990) că acestea se bazează pe fapte care trebuie să fie nu doar sincere și autentice, ci ele trebuie să poată convinge un observator independent că persoana față de care s-a luat măsura este posibil să fi comis respectiva infracțiune.
În speța de față inculpații sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat și complicitate la contrabandă în formă continuată, prevăzute de art.7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 și de art.26 Cod penal în referire la art.270 alin.1 raportat la art.274 din Legea nr.86/2006 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (, A, și ), și constituire a unui grup infracțional organizat și contrabandă în formă continuată, prevăzute de art.7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 și de art.270 alin.1 raportat la art.274 din Legea nr.86/2006 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (, ), infracțiuni grave pentru care legiuitorul a prevăzut pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani (de la 5 la 20 ani închisoare pentru constituirea unui grup infracțional organizat și de la 5 la 15 ani închisoare și interzicerea unor drepturi pentru contrabandă, respectiv complicitate la contrabandă).
S-a reținut în esență că inculpații au inițiat un grup infracțional organizat specializat în introducerea în țară a unor cantități de țigarete, prin trecerea acestora în mod fraudulos peste frontiera de stat a României de către inculpații, că inculpații, și (ultimii fiind originari din Republica M) au finanțat și coordonat activitățile desfășurate de membrii rețelei, tot ei împărțind profitul obținut între membrii grupului, de valorificarea țigărilor ocupându-se în special A și, dar și ceilalți inculpați, generându-se astfel un însemnat prejudiciu la bugetul consolidat al statului, respectiv 1.719.818,17 lei.
Cum posibilitatea ca inculpații să fi săvârșit faptele penale în discuție nu a fost exclusă, nici măcar pusă la îndoială, rămâne de analizat dacă acestea sau persoana făptuitorilor, prezintă un pericol pentru ordinea publică.
Prin definiție, conform jurisprudenței în materie, pericolul concret pentru ordinea publică este înțeles ca o "reacție colectivă față de infracțiunea săvârșită care, prin rezonanța ei, afectează echilibrul social firesc, creează o stare de indignare, de dezaprobare, de temere și insecuritate socială, stimulează temerea că justiția nu acționează suficient de ferm împotriva unor manifestări infracționale de accentuat pericol social și poate încuraja alte persoane să comită fapte asemănătoare".
Datele care caracterizează persoana inculpaților (majoritatea tineri, necunoscuți cu antecedente penale, manifestând o conduită procesuală relativ sinceră) ar putea conduce la concluzia că lăsarea lor în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică și că deci ar putea fi cercetați în stare de libertate.
Dar datele care caracterizează faptele reținute în sarcina fiecăruia, astfel cum au fost expuse de prima instanță, pun în evidență aspecte concrete care demonstrează că lăsarea în libertate a inculpaților creează o stare de pericol, de insecuritate pentru cetățeni, ordinea publică fiind periclitată și prin posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de alte persoane, în lipsa unor reacții ferme față de cei bănuiți ca autori, complici ori instigatori ai unor astfel de fapte, pericolul regăsindu-se în însăși natura și gravitatea faptelor sancționate de legiuitor cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, cu atât mai mult cu cât asemenea fapte au căpătat o recrudescența fără precedent, din dorința obținerii unor surse de venit pe căi obscure, fără muncă.
În acest context, Curtea constată că prelungirea măsurii arestării preventive dispusă de Tribunal este pe deplin justificată, fiind întrunite condițiile prevăzute de art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală în referire la art.143 Cod procedură penală și art.136 Cod procedură penală, în sensul că privarea de libertate se impunea pentru buna desfășurare a procesului, inculpații au fost ascultați în prezența apărătorilor lor, există probe temeinice de natură a crea presupunerea că inculpații ar fi comis faptele penale reținute în sarcina lor, fapte care sunt sancționate de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică, nefiind nicicum îndeplinite condițiile prevăzute de art.139 Cod procedură penală privind revocarea sau înlocuirea măsurii preventive.
Se constată, așadar, că în mod corect Tribunalul a prelungit măsura arestării preventive raportându-se atât la datele care circumstanțiază infracțiunile reținute în sarcina inculpaților, cât și la pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea lor în libertate.
Împrejurarea că, din motive obiective, procurorul nu a fost în măsură să finalizeze urmărirea penală, nu constituie o cauză care să conducă la cercetarea în libertate a inculpaților având în vedere că prelungirea duratei stării de arest preventiv s-a solicitat în scopul asigurării unei bune desfășurări a procesului penal și nu în scopul restrictiv al efectuării unor anume acte de urmărire, eventuala pasivitate a procurorului fiind sancționată cu încetarea de drept a măsurii preventive, conform dispozițiilor art.140 alin.1 lit.b Cod procedură penală.
Chiar dacă nu au fost încă identificați toți autorii infracțiunii de contrabandă, acest fapt nu exclude bănuiala plauzibilă că inculpații, A, și, prin conduita infracțională manifestată, fiecare conform rolului bine stabilit, au înlesnit cu intenție săvârșirea infracțiunii de contrabandă în formă continuată.
Faptul că inculpații sunt bănuiți că au săvârșit infracțiunile pentru care sunt arestați nu îi privează însă de dreptul inițial de a fi prezumați nevinovați până la momentul dovedirii vinovăției, în condițiile legii.
Curtea, analizând măsura preventivă din perspectiva art.5 paragr.1 lit.c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, astfel cum a fost reflectată în jurisprudența Curții de la Strasbourg, apreciază că protejarea libertății individuale împotriva ingerințelor arbitrare ale autorităților nu trebuie să stânjenească eforturile instanțelor în administrarea probelor și desfășurarea în bune condiții a procesului (cauza Tomasi împotriva Franței), astfel că, administrarea unor probe noi și efectuarea altor activități (identificarea tuturor participanților la comiterea faptelor, respectiv a celorlalte persoane implicate în introducerea în mod ilicit în România a cantităților de țigări, urmată de audierea acestora și de luarea ori propunerea măsurilor procesuale ce se impun; identificarea și audierea ca martori a tuturor persoanelor ce au cunoștință despre împrejurările comiterii faptelor ce fac obiectul cauzei; reanalizarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților în raport de ansamblul materialului probator, urmată de reaudierea acestora; prezentarea materialului de urmărire penală, întocmirea rechizitoriului, verificarea acestuia de procurorul ierarhic superior și sesizarea în termenul legal a instanței de judecată) în vederea finalizării urmăririi penale, impun privarea de libertate în continuare a inculpaților.
Cum judecătorul fondului a analizat doar existența probelor și indiciilor care au condus la presupunerea rezonabilă că inculpații ar fi săvârșit faptele penale reținute în sarcina lor precum și la concluzia că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive impun în continuare privarea de libertate (fără să fie în măsură să antameze fondul cauzei), se constată că încheierea atacată răspunde exigențelor impuse de legiuitor pentru soluționarea cererilor de prelungire a măsurii arestării preventive, aceasta fiind temeinică și legală.
Pentru toate aceste considerente recursurile de față vor fi respinse ca nefondate conform dispozițiilor art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală raportat la art.1403Cod procedură penală.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații: (CNP:-, fiul lui și, născut la data de 26.08.1957 în comuna, județul V, domiciliat în G,. G, nr. 2, -. 24, județul G, în prezent deținut în Arestul IPJ ), (CNP:-, fiul lui și, născut la data de 15.11.1978, in Republica M, localitatea, domiciliat în mun. G,-, -. 152, județul G, fără forme legale în localitatea,-, Raion Cahul, Republica M, în prezent deținut în Arestul IPJ G), ( CNP:-, fiul lui și, născut la data de 09.06.1980, in Republica M, localitatea, domiciliat în municipiul G,-, - 1, scara 1, etaj 1, apartament 6, județul G, în prezent deținut în Arestul IPJ G), (CNP:-, fiul lui și, născut la data de 22.12.1985, în municipiul V, jud. V, domiciliat în G,. G, nr. 2, -A, scara 2, apartament 24, jud. G, fără forme legale în G, strada - -, -rin 1, apartament 46, județul G, în prezent deținut în Arestul IPJ G), A- (CNP:-, fiul lui și, născut la data de 22.04.1983, în municipiul V, județul V, domiciliat în G,-, -l, scara 1, apartament 3, județul G, în prezent deținut în Arestul J G), (CNP:-, fiul lui și, născut la data de 18.05.1971, în municipiul P, județul P, domiciliat în mun. P,. B, nr. 9, bloc 8A, scara A, apartament 32, județul P, în prezent deținut în Arestul IPJ G), (CNP:-, fiul lui și, născut la 20.02.1987 în municipiul G, județul G, domiciliat în comuna, sat, județul T, în prezent deținut în Arestul IPJ G), (CNP:-, fiul lui și, născut la 06.10.1981 în municipiul G, județul G, domiciliat în comuna, sat, jud. T, în prezent deținut în Arestul IPJ G) și (CNP:-, fiul lui și, născut la 19.12.1984 în municipiul G, județul G, domiciliat în comuna, sat, județul T, în prezent deținut în Arestul IPJ G) împotriva încheierii de ședință din 17.09.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Obligă pe inculpații-recurenți la plata sumei de câte 30 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 22 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - -
-
Grefier,
Red. /25.09.2009
Tehnored. /2 ex./28.09.2009
Fond:
Președinte:Marcian Marius IstrateJudecători:Marcian Marius Istrate, Constantin Cârcotă, Mița
