Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea /2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 09 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Tacea judecător
JUDECĂTOR 2: Constantin Cârcotă Președintele Secției penale
JUDECĂTOR 3: Petruș Dumitru
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -
- Serviciul Teritorial Galați -
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații, și, în prezent reținuți în Arestul G, împotriva încheierii de ședință din data de 02 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
La apelul nominal au răspuns recurenții inculpați, în stare de arest, asistați de av., apărător ales, substituind pe av. - în baza delegației din 09.07.2009, asistat de av., apărător ales în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar, și, asistați de av., apărător ales, asistată de av., apărător ales.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Recurenții inculpați, întrebați fiind, pe rând, precizează că își însușesc recursurile declarate de avocații aleși în numele lor și le mențin.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul recurenților inculpați și, av., susține că inculpata este arestată preventiv în această cauză și, prin încheierea recurată, instanța a dispus prelungirea acestei măsuri apreciind că sunt temeiuri care justifică mai departe prelungirea arestării preventive pentru buna desfășurare a procesului penal.
A arătat în fața instanței de fond că inculpata are o situație particulară în această cauză. Ea a fost salariată a SC, prin intermediul căreia se apreciază că au fost prejudiciate părțile vătămate în această cauză.
A mai arătat că inculpata era secretară la acea societate și că implicarea ei în infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și aderarea ei la grupul infracțional organizat reprezintă activități de o importanță mai redusă.
Inculpata a fost salariată timp de 28 de zile, a fost angajată pe baza unui concurs, deci implicarea ei în această societate nu a fost una formală. Ea nu a fost introdusă în societate pentru a fi folosită în mod expres în prejudicierea părților vătămate. inculpata desfășura activități cotidiene, conform fișei postului, conform atribuțiilor de serviciu.
În măsura în care cei care conduceau societatea, unii dintre ei nefiind arestați preventiv și care aveau calități oficiale în societate, dar și cei care nu au aveau calități oficiale în societate, contractau cu furnizorii, stabileau condițiile de livrare a mărfurilor, preț, clauze contractuale, clauze de livrare, toate acestei activități îi erau străine inculpatei. Inculpata nu a discutat niciodată cu niciun furnizor chestiuni legate de aceste aspecte, nu avea putere de decizie, nu ea hotăra ce cantități de mărfuri se luau, ce sortimente, la ce preț, cui se livrau și ce se făcea cu banii. Nu avea specimen de semnătură în bancă și nu avea putere de dispoziție.
În aceste condiții, participația inculpatei la săvârșirea acestei faptei, care la acest moment nu este în mod evident cristalizată, dar atâta timp cât s-a pus în mișcare acțiunea penală și un judecător a emis mandat de arestare preventivă, înseamnă că sunt într-adevăr elemente sau indicii de vinovăție, este una mai redusă.
O dovadă suplimentară a faptului că activitatea ei era redusă și pe cale de consecință, ceea ce obținea reprezenta doar salariul, ea nebeneficiind de rezultatele sau de produsul infracțiunii, este aceea că în ceea ce o privește pe nu au fost identificate bunuri imobile, respectiv, case sau terenuri, ori bunuri mobile de valoare mare, autoturisme sau conturi în bancă, bunuri care să fie găsite și indisponibilizate, cum a fost situația altor coinculpați din dosar.
Pentru faptul că inculpata a fost angajată la SC și a redactat sau a tehnoredactat pe calculator note de comandă, a completat facturi și a desfășurat activități specifice de secretariat, nu justifică, din punctul său de vedere, același tratament juridic ca alte persoane despre care se presupune că ar fi autori, inițiatori și organizatori ai faptei.
Inculpata a desfășurat activitățile care i-au fost impuse. Într-una dintre situații, în mod corect s-a reținut în cuprinsul dosarului că ea a semnat pe o factură cu un nume ce nu-i aparținea, respectiv, la rubrica beneficiar. Inculpata a arătat că a făcut această faptă în condițiile în care i s-a spus că aceasta este contabila și nu este prezentă ca să semneze.
În mod evident că cel puțin spre sfârșitul activității celor 28 de zile, inculpata a realizat că aceste activități pot să aibă un caracter ilicit dar, subliniază, nu a avut niciun beneficiu material și nici de altă natură în legătură cu această activitate.
S-au găsit bunuri în parte dintre cele care fac obiectul infracțiunii, urmează să se mai identifice părți vătămate, să se ridice documente, dar toate aceste activități pot fi desfășurate pe mai departe cu inculpata în stare de libertate.
Precizează încă o dată, toate demersurile de a desfășura această activitate nu au reprezentat inițiativa ei.
Inculpata este o persoană tânără, este femeie, nu are antecedente penale și nu a mai fost niciodată implicată în vreun dosar penal.
În ceea ce îl privește pe inculpatul, arată că acesta, conform încadrării juridice, are o participație secundară. De această dată, chiar procurorul reține complicitate la infracțiunea de înșelăciune, complicitate comisă prin tăinuirea repetată a bunurilor care proveneau din infracțiune, prin faptul că a fost cel care la modul fizic, material, manipula mărfurile primite, care de fiecare dată veneau însoțite de documente reale. În speță problema nu este că mărfurile nu ar fi avut documentație în regulă, ci că nu s-a făcut plata către furnizori, or, inculpatul nu avea nicio atribuție legată de acest aspect.
Într-adevăr, unele dintre mărfuri au fost cumpărate de el. Cât timp aceste mărfuri erau însoțite de documente care făceau dovada livrării în mod corect, din punctul lui de vedere, nu se justifica ridicarea de suspiciuni în legătură cu activitatea desfășurată.
În partea a doua a activității, atunci când a văzut volumul mare de mărfuri comercializate, când a sesizat că unii dintre cei care desfășurau această activitate nu aveau nicio calitate oficială în, atunci inculpatul, probabil că ar fi trebuit să înceteze colaborarea cu această societate, pentru că această colaborare, conform punerii în mișcare a acțiunii penale, a îmbrăcat forma sprijinirii grupului infracțional. Precizează că și pentru inculpatul și pentru coinculpatul care nu a declarat recurs se reține faptul că ulterior înființării acestui grup l-ar fi sprijinit în modalitatea arătată anterior.
Aspectele învederate cu privire la inculpata, și anume, că nu a realizat foloase de pe urma acestei activități care în planul ei general a fost una ilicită, sunt valabile și pentru inculpatul. Nici la acesta nu s-au evidențiat nici un fel de bunuri care să poată fi indisponibilizate în vederea aplicării măsurilor asigurătorii.
În acest dosar, fiind vorba despre un grup organizat care se presupune și, deja s-a făcut dovada, cu titlu deocamdată nedefinitiv, că a îndeplinit o anumită structură, o anumită conducere, un fel de ierarhie, și au avut roluri secundare, nu au beneficiat de foloase materiale ilicite și activitatea lor a fost una subsidiară. și desfășurarea propriu-zisă a faptelor nu a reprezentat demersul lor. Cei doi inculpați nu au completat file CEC, nu avea ștampila societății, nu semna filele CEC, adică nu au contribuit niciunul dintre ei la săvârșirea faptei așa cum s-a desfășurat în materialitatea ei.
Este un principiu de care, probabil, ar trebui să se țină cont. Nu este înscris ca atare, dar reprezintă până la urmă o chestiune de apreciere și de bun simț juridic: la fapte diferite, la participații diferite, la contribuții diferite, ar trebui să se ia măsuri diferite. Or, în speță, instanțele au dispus în bloc, nediferențiat, luarea unei singure măsuri preventive, respectiv arestarea.
Consideră că, prin prisma datelor personale ale inculpaților și, nu se justifică prelungirea arestării preventive.
Inculpații au recunoscut faptele comise în măsura în care au avut cunoștință de ele, nu există pericolul sustragerii lor, nu sunt implicați în alte cauze penale și în ceea cei îi privește nici măcar nu au fost identificate bunuri pentru a fi indisponibilizate.
Față de toate aceste aspecte, solicită admiterea recursului declarat de cei doi inculpați, casarea încheierii Tribunalului Galați și în rejudecare, să se dispună înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură mai adecvată situației și contribuției lor - măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, respectiv mun. G pentru inculpata și comuna Independența pentru inculpatul, până la sfârșitul procesului, cu obligarea de a se prezenta la fiecare chemare a organelor judiciare.
Apărătorul recurentei inculpate, av., susține că situația acesteia se aseamănă foarte mult cu situația inculpatei.
Chiar mai mult, activitatea inculpatei este mult mai redusă și ca întindere, ca perioadă, și ca activitate concretă în cadrul acelei societăți.
Dar, așa cum rezultă din propunerea de arestare, din încheierea de arestare, din încheierea prin care s-a prelungit starea de arest, inculpata a fost încadrată într-o primă categorie dintre inculpați, respectiv, și, despre care se spune că în perioada februarie - aprilie 2009 ar fi constituit împreună un grup infracțional organizat în scopul comiterii infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, cu ocazia încheierii și derulării unor convenții comerciale, prin inducerea în eroare a 16 societăți comerciale.
Se pune întrebarea când și cum a constituit inculpata grupul infracțional organizat, în condițiile în care activitatea infracțională a început în februarie 2009, iar inculpata s-a angajat la acea societate abia la începutul lunii martie 2009. Practic, inculpata era străină de ceea ce se întâmplase până atunci, și în special în luna februarie, și prin urmare nu putea să constituie ea, alături de ceilalți, acest grup infracțional organizat câtă vreme nu funcționa la societatea.
Pe de altă parte, tot prin actele menționate se reține că activitatea infracțională s-a desfășurat inclusiv în luna aprilie 2009, or, la sfârșitul lunii martie 2009 inculpata a plecat din societate. Inculpata nici nu a început cu societatea, nici nu a terminat cu societatea, dar este inclusă în grupul celor care au constituit acest grup infracțional organizat, ceea ce i se pare a fi incorect, nelegal, în final, și evident lipsit de probațiune.
Inculpata nu putea să constituie un grup când încă nu era angajată și nici nu îi cunoștea pe cei care lucrau la.
De asemenea, solicită să se aibă în vedere că și inculpata desfășura activități de secretariat: răspundea la telefon, întocmea documente, la dispoziția celor care conduceau societatea. Nu rezultă de nicăieri că aceasta ar fi cunoscut că în spatele unor activități sau a unor acte întocmite s-ar ascunde ceva ilicit. La un moment dat a simțit că ceva nu este în regulă, dar acest lucru nu înseamnă constituire de grup.
Consideră că nu existau temeiuri pentru a se dispune arestarea inculpatei, inițial, și nu există temeiuri nici să se prelungească durata arestării.
Prin urmare, nu contestă că inculpata n-ar fi vinovată de ceva, dar se va vedea în final dacă vor rămâne cele două încadrări juridice sau dacă va primi o altă încadrare juridică mult mai ușoară.
Nu se poate stabili acum exact, pentru că nu se judecă cauza pe fond, dar elementele pe care le-a arătat demonstrează că activitatea desfășurată de inculpată a fost mult mai restrânsă. Aceasta nu putea nici să constituie grupul și nici să participe la înșelarea celor 16 societăți.
Susține că la momentul luării măsurii arestării preventive și la momentul prelungirii acestei măsuri nu a avut în vedere altceva decât cele două încadrări juridice foarte grave care, din punctul său de vedere, în ceea ce o privește pe inculpata, nu au acoperire.
În acest context, în raport de durata activității pe care a desfășurat-o, în raport de situația personală a inculpatei: are 26 de ani, era studentă, nu are antecedente penale, consideră că instanța poate să aprecieze că nu este necesară prelungirea duratei arestării preventive, că inculpata poate fi cercetată și judecată în stare de libertate. Arată că se va prezenta ori de câte ori va fi chemată, nu va încerca să împiedice buna desfășurare a procesului penal și nici să se sustragă.
Consideră că se poate înlocui măsura arestării preventive cu o altă măsură preventivă din cele prevăzute de codul d e procedură penală.
Solicită admiterea recursului, respingerea propunerii de prelungire a duratei arestării și, eventual, să se înlocuiască această măsură cu una mai ușoară din cele prevăzute de art. 136 Cod procedură penală.
Apărătorul recurenților inculpați, și, av., susține că în literatura de specialitate și în practica judiciară s-a apreciat că măsura arestării preventive este una excepțională, menită să asigure buna desfășurare a procesului penal.
În cauză, marea majoritate a probelor au fost administrate cu mai mult timp înainte de a se dispune arestarea preventivă a inculpaților.
Până la acest moment, în ceea ce îi privește pe inculpații pe care îi apără, s-au dispus niște sechestre asigurătorii, au mai fost administrate niște declarații, practic, s-au efectuat cam toate actele referitoare la aceștia.
În cazul în care este vorba de inculpați aflați în stare de arest preventiv, consideră că principiul celerității obligă organele judiciare la o grabnică și corectă rezolvare a cauzei.
Prin urmare, consideră că activitățile pe care și le-au propus să le efectueze în continuare organele judiciare nu sunt de natură să dovedească necesitatea prelungirii măsurii, pentru că altfel măsura arestării preventive și-ar pierde caracterul de măsură procesuală, cu un scop bine definit de lege, și s-ar transforma într- sancțiune antecondamnatorie, fără nici un suport legal, afectând grav libertatea persoanei.
În altă ordine de idei, a observat că motivarea încheierii instanței de fond se bazează în principal pe pericolul concret pentru ordinea publică. Consideră că acest termen - pericol concret pentru ordinea publică - este un termen abstract, care ar trebui mai bine definit, în sensul că ar trebui arătate care sunt acele pericole pentru ordinea publică în cazul lăsării în libertate a inculpaților.
De asemenea, consideră că pericolul concret pentru ordinea existent la data luării măsurii arestării preventive după un anumit timp dispare. Apreciază, prin această prismă, că la acest moment pericolul concret pentru ordinea publică nu mai este același ca la momentul luării măsurii, s-a mai atenuat puțin, și ar fi mai adecvată o măsură restrictivă de libertate, respectiv una din cele impuse de disp. art. 145, art. 1451Cod procedură penală.
Prin urmare, solicită admiterea recursurilor formulate de cei trei inculpați așa cum a fost formulat.
Apărătorul recurentului inculpat, av., consideră că Tribunalul Galați în mod greșit a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a acestuia.
Consideră că nu pot fi primite motivele invocate de DIICOT - Serviciul Teritorial Galați în susținerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive, întrucât faptul că în cauză urmărirea penală nu a putut fi finalizată, nu implică cu necesitate prelungirea măsurii arestării preventive.
Disp. art. 155 alin. 1 Cod procedură penală prevăd că arestarea inculpatului, dispusă de instanță, poate fi prelungită în cursul urmăririi penale motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate a inculpatului sau există temeiuri noi care să justifice această privare de libertate.
Consideră că toate actele procesuale indicate de procuror ca fiind necesar a fi efectuate țin exclusiv de gestionarea urmăririi penale de către acest organ.
Mai mult decât atât, se susține în motivarea propunerii de prelungire că de la momentul arestării preventive și până în prezent temeiurile legale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu au dispărut și nici nu s-au modificat. Susține că nu s-a indicat de ce recurentul inculpat, analizat individual și nu în grup, prezintă un pericol concret pentru ordinea publică și care sunt probele din care rezultă acest pericol concret pentru ordinea publică.
În motivarea încheierii se arată că s-a impus luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul în raport de gravitatea acuzațiilor aduse, că ulterior adoptării acestei măsuri au fost audiați martorii, Instanța reține că aceste declarații reliefează constituirea de către inculpați a grupului infracțional organizat, respectiv, aderarea la acest grup, în scopul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune cu ocazia derulării unor convenții comerciale prin intermediul SC.
Din analizarea aceste declarații se observă că acestea nu îl privesc pe inculpatul. Un singur martor îl recunoaște din grup, recunoaște că era acolo, dar nu spune nimic altceva.
Solicită ca instanța de recurs să aibă în vedere în concret o eventuală participare a inculpatului, nu așa cum a procedat judecătorul fondului, care a analizat întregul grup fără a stabili ce activitate în mod concret a desfășurat inculpatul, prelungindu-i măsura arestării preventive cu motivarea generală că sunt indicii din care rezultă că s-au comis faptele pentru care acesta este cercetat.
Consideră că aspectele învederate coroborate cu aspecte ce țin de persoana inculpatului, care nu are antecedente penale, este tânăr, pot forma convingerea instanței că inculpatul poate fi cercetat și în stare de libertate.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din 02.07.2009 și, în rejudecare, să se respingă propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază că încheierea de ședință recurată este legală și temeinică.
În cauză subzistă temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților și, de asemenea, impun și în prezent privarea de libertate a acestora, fiind întrunite în continuare condițiile prevăzute de art. 143 Cod procedură penală, respectiv art. 148 lit. f Cod procedură penală.
De altfel, activitățile desfășurate ulterior luării măsurii arestării preventive vin să întărească probatoriul inițial administrat în cauză.
Prelungirea măsurii arestării preventive dispusă față de inculpați este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, având în vedere că în cauză, datorită complexității acesteia, urmează a se efectua mai multe activități specifice fazei de urmărire penală.
Față de aceste considerente și pentru buna desfășurare a urmăririi penale, respectiv, pentru preîntâmpinarea sau înlăturarea situațiilor de pericol ce tind să împiedice aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei, apreciază că sunt îndeplinite cerințele art. 155 Cod procedură penală și se impune în continuare privarea de libertate a inculpaților.
Apărarea a încercat să arate faptul că la momentul constituirii grupului inculpatele și nu erau angajate la SC, dar din probele administrate în cauză rezultă cu certitudine că inculpatele aveau legătură cu restul grupului, respectiv una era concubina inculpatului, iar cealaltă a învinuitului.
Prin urmare, inculpatele aveau cunoștință de rolul pe care urmau să-l ocupe în cadrul grupului.
Pentru considerentele arătate, solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca fiind nefondate și să se constate că încheierea de ședință recurată este legală și temeinică.
Recurenta inculpată, având ultimul cuvânt, solicită să fie cercetată în stare de libertate.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită să fie cercetat în stare de libertate.
Recurenta inculpată, având ultimul cuvânt, solicită să fie cercetat în stare de libertate.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, este de acord cu susținerile apărătorului său și solicită să fie cercetat în stare de libertate.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, este de acord cu susținerile apărătorului său și solicită să fie cercetat în stare de libertate.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, este de acord cu susținerile apărătorului său.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, este de acord cu susținerile apărătorului său.
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față:
Inculpații, și au declarat recurs împotriva încheierii de ședință din data de 02 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 02.07.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Galația dispus, în conformitate cu disp.art. 155 proc.pen. raportat la art.159 alin.6 proc.penală, prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților, -, -, su și pentru o perioadă de 30 de zile, de la 10.07.2009 până la 08.08.2009, inclusiv.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Cu adresa nr.28/D/P/2009, în baza căreia a fost înregistrată prezenta cauză penală, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-DIICOT-Serviciul Teritorial Galația înaintat acestei instanțe dosarul cu același număr însoțit de referatul cu propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive a inculpaților, și.
Ca temei al sesizării s-a invocat faptul că de la momentul luării măsurii de arest preventiv în privința inculpaților și până în prezent, temeiurile legale avute în vedere nu au dispărut și nici nu s-au modificat, iar în cauză cercetarea penală nu a putut fi finalizată.
Din examinarea actelor și lucrărilor cauzei, instanța a reținut următoarele:
Prin încheierea de ședință din 11.06.2009 pronunțată de Tribunalul Galați (dosar nr-), definitivă la 19.06.2009 prin încheierea Curții de APEL GALAȚI, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților mai sus menționați pentru o durată de 29 de zile până la data de 09.07.2009, reținându-se că în privința acestora există probe și indicii temeinice în sensul săvârșirii următoarelor infracțiuni:
- inculpații, și - infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003 și de art. 215 al. 1, 2, 3, 4 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea că în perioada februarie - aprilie 2009, inculpații au constituit împreună un grup infracțional organizat în scopul comiterii infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și acționând în cadrul grupului împreună au participat la inducerea în eroare un număr de 16 părți vătămate - societăți comerciale - cu ocazia încheierii și derulării unor convenții comerciale, prin folosirea de nume și calități false și inclusiv prin emiterea de file CEC fără acoperire, în scopul obținerii de foloase materiale injuste, membrii grupului infracțional cauzând un prejudiciu în valoare totală de 1.311.426,88 RON.
- inculpatul - infracțiunile de aderare la un grup infracțional organizat și complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003 și de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 al. 1, 2, 3, 4 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea că în perioada martie - aprilie 2009, aderat la un grup infracțional organizat în scopul comiterii infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și acționând în cadrul grupului împreună cu membrii acestuia a participat, ajutând la inducerea în eroare un număr de 16 părți vătămate - societăți comerciale - cu ocazia încheierii și derulării unor convenții comerciale, prin folosirea de nume și calități false și inclusiv prin emiterea de file CEC fără acoperire, în scopul obținerii de foloase materiale injuste, membrii grupului infracțional cauzând un prejudiciu în valoare totală de 1.311.426,88 RON.
- inculpatul - infracțiunile de aderare la un grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal și de art. 215 al. 1, 2, 3, 4 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea că în perioada februarie - aprilie 2009, aderat la un grup infracțional organizat în scopul comiterii infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și acționând în cadrul grupului împreună cu membrii acestuia a participat la inducerea în eroare un număr de 16 părți vătămate - societăți comerciale - cu ocazia încheierii și derulării unor convenții comerciale, prin folosirea de nume și calități false și inclusiv prin emiterea de file CEC fără acoperire, în scopul obținerii de foloase materiale injuste, membrii grupului infracțional cauzând un prejudiciu în valoare totală de 1.311.426,88 RON.
- inculpatul infracțiunile de aderare la un grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003 și de art. 215 al. 1, 2, 3, 4 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea că în perioada februarie - aprilie 2009, aderat la un grup infracțional organizat în scopul comiterii infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și acționând în cadrul grupului împreună cu membrii acestuia a participat la inducerea în eroare un număr de 16 părți vătămate - societăți comerciale - cu ocazia încheierii și derulării unor convenții comerciale, prin folosirea de nume și calități false și inclusiv prin emiterea de file CEC fără acoperire, în scopul obținerii de foloase materiale injuste, membrii grupului infracțional cauzând un prejudiciu în valoare totală de 1.311.426,88 RON.
- inculpatul infracțiunile sprijinire a unui grup infracțional organizat și complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003 și de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 al. 1, 2, 3, 4 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea că în perioada martie - aprilie 2009, sprijinit un grup infracțional organizat în scopul comiterii infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și acționând în cadrul grupului, în mod repetat dar în baza aceleiași rezoluții infracționale a primit ori a înlesnit valorificarea unor bunuri provenind din inducerea în eroare a unui număr de 16 părți vătămate - societăți comerciale - cu ocazia încheierii și derulării unor convenții comerciale, prin folosirea de nume și calități false și inclusiv prin emiterea de file CEC fără acoperire, în scopul obținerii de foloase materiale injuste, membrii grupului infracțional cauzând un prejudiciu în valoare totală de 1.311.426,88 RON.
Evaluând temeiurile care au determinat adoptarea măsurii arestului preventiv în privința inculpaților, și, instanța a constatat că acestea subzistă, impunând în continuare privarea de libertate.
Astfel, materialul probator administrat până în acest moment al urmăririi penale prefigurează infracțiunile reținute în sarcina fiecărui inculpat (constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, ultima în forma complicității în privința inculpaților și ), infracțiuni cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.
S-au avut în vedere: vol. I dos.: proces-verbal de sesizare din oficiu (8), adresă ONRC-SC COM SRL (5-7), proces-verbal (28), declarație martor ( 57, 58), proces-verbal (66-68), relații ORC- SC Com SRL (91-93); vol. II dos.: declarație (3), comandă, acte fiscale, somație BCR, file CEC (7-37), plângere penală SC SRL (5), declarații martori a, ( 40-59, 78-80), proces-verbal de prezentare pentru recunoaștere (60-67), planșe foto (67-76)- martorul recunoscând pe, și, martora recunoscând pe, și, proces-verbal de prezentare pentru recunoaștere și planșe foto ( 83-85, 87-89)- martora recunoscând pe inculpata, plângere penală SC România, facturi fiscale, contracte de vânzare-cumpărare comerciale, comenzi (91-119), declarații inculpat (126-136); vol III dos.: plângere penală SC SRL, comenzi, facturi fiscale, file CEC ( 1-9), declarație (10-15), proces-verbal de prezentare pentru recunoaștere și planșe foto (16-19), din care recunoaște pe inculpatul care s-a prezentat sub numele de - director comercial la SC Com SRL și pe inculpata, care s-a prezentat ca fiind, declarație (43-45), proces-verbal pentru recunoaștere - martorul recunoscând pe inculpatul (46-49), plângere penală SC Serv SRL M (50), contracte, facturi, comenzi, file CEC ( 51-70), proces-verbal de prezentare pentru recunoaștere (71-74, (plângere penală SC PRODUCTION SRL B (75), contracte, comenzi, facturi fiscale, file CEC (76-85), declarație -, ( 88-92), proces-verbal de prezentare pentru recunoaștere (93-95), din care rezultă că - recunoaște pe și pe inculpata, plângere penală SC SRL Aleșd, contracte de vânzare-cumpărare, facturi, comenzi, file CE (96-138), declarații (144-146), procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice ale inculpaților ( vol. V, VI, VIII dos. ), vol. VII: înștiințări refuz la plată file CEC- BCR și BRD, emise de SC Com SRL, pentru beneficiarii: SC Com SRL- pentru suma de 70.811,09 lei (4-8), SC SRL pentru suma de 59.469,26 lei (14-19), SC AUTO SRL pentru suma de 34.436,93 lei (24-29), SC SRL -pentru suma de 39.971, 21 lei (34-39), SC SRL,pentru suma de 97.546,68 lei (55-59), SC SRL- pentru suma de 34038,33 lei (64-65), plângere penală SC și facturi fiscale (71-77, 110-114), plângere penală SC SRL Câmpina, facturi, comenzi, contracte, file CEC (78-88), declarații (90-92), plângere penală SC - SRL C N, contracte, comenzi, facturi, file CEC (93-97), declarații și proces-verbal de prezentare pentru recunoaștere din care recunoaște pe inculpatul (98-105), vol. IX dos.: înștiințări refuz la plată file CEC emise de SC SRL- de la BCR- pentru beneficiarii: SC SRL pentru suma de 33.828,27 lei (5-10), SC SRL - pentru suma de 22.180,50 lei (16-21), SC SRL pentru suma de 17.293, 52 lei (27-31), SC SRL pentru suma de 28360,75 lei (37-42), SC FOOD SRL pentru suma de 42.415,02 lei (48-53), SC SRL -pentru suma de 34.240,10 lei (59-64), vol X dos.: plângere penală SC, comenzi, contracte de vânzare-cumpărare, facturi fiscale, file Cec (5-8), înștiințare refuz la plată filă CEC emisă de SC Com SRL pentru beneficiari SC SRL pentru suma de 17.293,52 lei ( 14-19), plângere penală SC SRL, contracte, facturi fiscale, file CEC (25-33), înștiințări BCR și BRD, refuz la plată file CEC și bilete la ordin (f- 39-44, 50-66), vol XI dos.: plângere penală SC SRL H (1-9), declarații (10-13), plângere penală SC srl B, comenzi, contracte, facturi fiscale, file CEC (14-33), declarații, acte -facturi fiscale SC SRL B, proces-verbal de prezentare pentru recunoaștere, din care recunoaște pe inculpata (f34-55), plângere penală SC COM SRL B, comenzi, facturi fiscale, file CEC, declarații, proces-verbal de prezentare pentru recunoaștere - din care recunoaște pe inculpații (56-89), plângere penală SC FOOD SRL Tg. M, contracte, facturi fiscale, comenzi, file CEC, declarații -, ( f 90-131), plângere penală SC SRL S, contracte de vânzare-cumpărare, facturi fiscale, file CEC, declarații, plângere SC SRL T (132-139), vol. XII: declarație martor (privind modalitatea de cesionare a părților sociale a SC SRL G), acte ORC, contract de cesiune, acte ITM G (f 1-52), relații solicitate de la diverse bănci referitor la SC Com SRL G și SC (f 53-135), vol. XIII- procese-verbale de redare a înregistrărilor video, vol. XIV: procese-verbale de redare a interceptărilor convorbirilor telefonice, vol. XVIII: procese-verbale de efectuare a perchezițiilor domiciliare (1-59, 76-90, 96-116), declarație, acte ORC referitoare la SC SRL, SC SRL (60-72), declarații martori ( 81-95), (121-127), (131-134), (135-140), proces-verbal de prezentare pentru recunoaștere din planșe foto și recunoaștere din grup (martorul recunoaște din planșe foto pe, și și din grup de persoane pe - 141-143), (144-145), - (146-154), (155-157), (158-161), CI. (162,163), (164-169)- acest martor recunoscând din grup pe inculpatul, declarații inculpați (174-178), (188-190), (201,202), (214-219), (230-241), ( 254-255), (265-272), (283-286) și (297-301) și conținutul declarațiilor martorilor, G, (filele 2-49 vol.XIX dosar urm.pen.), relațiile obținute de la Banca Comercială Română vizând operațiunile financiare derulate de SC Com SRL G( filele 154 și următoarele vol.XIX dosar urm.pen.).
Susținerile inculpaților, în sensul că nu se demonstrează subzistența la acest moment a temeiurilor existente la momentul arestării ori considerentele legate de calitatea, experiența pe care au avut-o în contextul grupării anumiți inculpați, s-a apreciat că nu pot fi primite.
De asemenea, considerentele legate de contribuția inculpaților grefată pe conținutul juridic al infracțiunii de înșelăciune, nu a fost analizată la acest moment procesual. Ceea ce interesează este existența indiciilor în sensul disp.art. 143.pr.pen.
Probatoriile administrate ulterior adoptării măsurii arestului (declarațiile martorilor, G, ) reliefează constituirea de către inculpați, respectiv aderarea și sprijinirea unui grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune, prin inducerea în eroare cu ocazia derulării unor convenții comerciale prin intermediul SC Com SRL.
Totodată, analizând condiția mai sus amintită, coroborat cu elementele care circumstanțiază pericolul concret pe care l-ar prezenta cercetarea în libertate a inculpaților, s-a apreciat ca fiind neschimbat și temeiul prev. de art.148 lit.f pr.pen. impunându-se în continuare prelungirea măsurii preventive.
În discuție sunt aduse infracțiuni de o gravitate deosebită dată tocmai de numărul persoanelor implicate și de caracterul organizat, infracțiuni care lezează activități vizând comerțul și activitatea bancară presupunând buna credință și încredere în parteneri.
Pentru aceste considerente, s-a apreciat că cercetarea în libertate a inculpaților (fie și sub imperiul unor măsuri preventive mai blânde) ar constitui un pericol concret pentru ordinea publică.
Astfel, măsura arestului preventiv la acest moment procesual este eficientă și prin prisma criteriilor complementare prev. de alin. ultim al art.136 pr.pen. ea având menirea nu numai de a preîntâmpina situații care ar periclita buna desfășurare a procesului penal, ci și pe aceea a realizării scopului acestuia (al prevenirii infracțiunilor și al educării cetățenilor în spiritul respectării legilor).
Împotriva încheierii de ședință din data de 02.07.2009 a Tribunalului Galați au declarat recurs inculpații, -, - și, criticând-o ca netemeinică, arătând, fiecare, că prin modalitatea și întinderea activităților desfășurate, prezintă un pericol social redus, motiv pentru care nu s-ar mai fi impus prelungirea măsurii arestării preventive.
Recursurile sunt nefondate.
Analizând hotărârea atacată, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, dar și a susținerilor recurenților-inculpați, Curtea constată că prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, urmând aom enține.
În mod corect, Tribunalul Galația dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților cu încă 30 de zile, întrucât, față de modalitatea în care au fost săvârșite infracțiunile în cauză, de numărul mare de inculpați și numărul mare de societăți prejudiciate, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.155 proc.penală, în sensul că faptele acestora constituie un pericol real pentru ordinea publică și că, pentru buna desfășurare a procesului penal, care implică noi probatorii ce pot fi mai facil administrate cu inculpații în stare de arest.
Nu pot fi primite apărările inculpaților cu privire la contribuția fiecăruia la săvârșirea infracțiunii, la experiența și momentul la care au realizat că își aduc contribuția la săvârșirea unor infracțiuni, întrucât aceste considerente vor fi analizate la un alt moment procesual, în acest moment, analizându-se doar existența indiciilor care conduc la ideea că inculpații ar fi săvârșit o faptă penală și că lăsarea lor în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, iar că, față de momentul procesual, organele de urmărire penală urmează să desfășoare noi activități ce impun în continuare prezența inculpaților în stare de arest.
Pentru aceste considerente, în baza disp.art.38515pct.l lit.b proc.pen. coroborat cu disp.art.141 proc.penală, urmează a respinge recursurile declarate de inculpații, -, - și împotriva încheierii de ședință din data de 02.07.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, ca nefondate și să-i oblige, pe fiecare, la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform disp.art.192 al.2 din același cod.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații (fiul lui și, născut la data de 01.12.1967 în G, CNP -, domiciliat în G,-, - 2,. 27), (fiul lui și, născut la data de 06.05.1978 în G, CNP -, domiciliat în G,-, -M 3,. 9), (fiul lui și, născut la data de 25.03.1979 în G, CNP -, domiciliat în G,-, - 5,. 3), (fiica lui și, născută la data de 20.09.1981 în G, CNP -, domiciliată în G,-, - 8,. 133), (fiica lui și -, născută la data de 01.05.1983 în mun. O, jud. B, CNP -, domiciliată în G,-, - 4A,. 15), L (fiul lui și, născut la data de 22.05.1979 în G, CNP -, domiciliat în G,-, - 9,. 18) și (fiul lui și, născut la data de 21.03.1974 în comuna Independența, jud. G, CNP -, domiciliat în comuna Independența, str. -, nr. 150, jud. G) în prezent reținuți în Arestul G, împotriva Încheierii de ședință din 02.07.2009, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Obligă pe inculpații-recurenți la plata sumelor de câte 50 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 09 iulie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Red. -/14.07.2009
Tehnored. /2 ex./15.07.2009
Fond:
Președinte:Maria TaceaJudecători:Maria Tacea, Constantin Cârcotă, Petruș Dumitru
