Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea /2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 25decembrie 2009
PREȘEDINTE: Mihai Viorel Tudoran
JUDECĂTOR 2: Paul Mihai Frățilescu
Judecător - - -
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul DIICOT- Serviciul Teritorial Prahova.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul -, fiul lui -- și, născut la 15.05.1990, în prezent aflat în Arestul D, împotriva încheierii nr. 39 din 22 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița prin care s-a admis propunerea formulată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism- Biroul Teritorial Dâmbovița în dosarul nr. 68/D/P/2009 și în baza art. 155 Cod procedură penală raportat la art. 159 alin. 6 Cod procedură penală, a fost prelungită arestarea preventivă a inculpaților -, - și a inculpatului, pe o durată de 29 zile, începând cu 26.12.2009 și până la data de 23.01.2010.
De asemenea a fost respinsă cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu una din măsurile prevăzute în art. 136 alin. 1 lit. b), c) Cod procedură penală, formulată de către inculpatul - precum și cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, formulate de către inculpații - și.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul inculpat în stare de arest preventiv, asistat de apărător desemnat din oficiu, doamna avocat.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Cu permisiunea instanței, avocat a luat legătura cu recurentul - inculpat, aceasta declarând că nu are excepții de invocat sau cereri de formulat, solicitând acordarea cuvântului în susținerea recursului.
Întrebat de instanță, dacă dorește să dea vreo nouă declarație în fața instanței de recurs, recurentul - inculpat precizează că nu mai dorește să fie audiat.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, a arătat că nu are alte cereri de formulat și a solicitat acordarea cuvântului în dezbateri.
Curtea a luat act de susținerile părților, în sensul că nu sunt excepții de invocat și nici cereri de formulat, în temeiul art.38513Cod procedură penală a constatat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul părților.
Avocat având cuvântul pentru recurentul - inculpat a criticat încheierea nr.39 din data de 22 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița pentru netemeinicie și nelegalitate.
Se susține de către apărătorul recurentului - inculpat că nu se impune prelungirea arestării preventive, deoarece din probele existente la dosarul cauzei nu rezultă că acesta ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului și buna desfășurare a procesului penal.
Față de cele ce preced solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe fond respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive luată față de inculpat.
În subsidiar, în situația în care instanța apreciază totuși că se impune luarea unei măsuri preventive, solicită în temeiul art. 139 rap. la art. 145 Cod procedură penală, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea, având în vedere că acesta a recunoscut săvârșirea faptei și a cooperat cu organele de anchetă.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii de respingere ca nefondat a recursului declarat de inculpat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii nr.39 din 22 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, deoarece urmărirea penală nu a fost finalizată, iar față de natura faptei pentru care este cercetat recurentul- inculpat și față de pericolul concret pentru ordinea publică se impune menținerea arestării preventive a recurentului - inculpat.
Recurentul-inculpat având personal ultimul cuvânt solicitată judecarea sa în stare de libertate, doar a consumat droguri nu a și comercializat, a consțientizat fapta comisă și o regretă sincer.
Totodată precizează că este la o vârstă la care își poate schimba atitudinea față de valorile sociale și-ar putea că aibă o conduită bună în viitor, iar perioada de arest preventiv de 2 luni poate constitui un avertisment sever pentru el.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea nr. 39 din 22.12.2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția Penală, în dosar nr-, în baza art. 155 și urm. pr.penală, a fost admisă propunerea formulată de către Parchetul de pe lângă - - Biroul Teritorial Dâmbovița și s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților:, fiul lui - și, ns.la data de 15.05.1990, în mun. Târgoviște, cu același domiciliu, str. -.-,.31,.B,.29, județul D;, fiul lui și, ns.la data de 6.10.1985 în Târgoviște, cu același domiciliu, str. - -,.32 A,.A,.2,.9 și, fiul lui și, ns.la data de 11.03.1991, în mun. Târgoviște, domiciliat în SUA și în mun. Târgoviște, str. - -,.10,.26, în prezent aflați în Arestul D, pe o durată de câte 29 de zile, începând cu data de 26.12.2009 și până la data de 23.01.2010, inclusiv.
Prin aceeași încheiere au fost respinse cererile de înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaților cu o altă măsură neprivativă de libertate prev. de art. 136 lit.b și c pr.penală.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a constatat că față de cei trei inculpați - - Biroul Teritorial Dâmbovițaa început urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 și respectiv, art. 2 alin.1 din Legea nr. 143/2000 constând în aceea că, în cursul anului 2009, împreună cu alte persoane s-au constituit într-un grup infracțional organizat având ca scop săvârșirea de infracțiuni în sfera traficului și consumului ilicit de droguri.
Ca situație de fapt, s-a mai reținut că cei trei inculpați au achiziționat droguri de risc, respectiv, hașiș și marijuana, de la diferite persoane cu un preț de 30 lei/gr. pe care la rândul lor l-au vândut altor persoane cu prețuri cuprinse între 50-70 lei/gr. o parte din droguri oprindu-le pentru consumul propriu.
Marea majoritate a cumpărătorilor de droguri care erau de altfel și consumatori, sunt elevi de liceu din localitățile Târgoviște, M și G, o parte din aceștia fiind cercetați penal.
În concret, față de inculpatul, s-a reținut că la data de 26.05.2009 a fost prins având asupra sa o cantitate considerabilă de hașiș în vederea comercializării, situație față de care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive, măsură revocată ulterior de către Curtea de Apel Ploiești.
La data de 27.10.2009, în urma unui flagrant organizat s-a găsit asupra inculpatului o doză de hașiș, iar la locuința acestuia alte doze din aceeași substanță, inculpatul recunoscând consumul de substanțe stupefiante cât și comercializarea către diferite persoane din anturajul său.
Prin încheierea din 28.10.2009, a Tribunalului Dâmbovița, în dosarul nr- s-a dispus arestarea preventivă a celor trei inculpați, pe o durată de 29 de zile, măsură prelungită ulterior în condițiile legii.
Temeiul arestării l-a constituit disp.art. 148 alin.1 lit.f pr.penală, în sensul că, pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care inculpații sunt cercetați se pedepsesc cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea acestora în libertate prezintă pentru ordinea publică un pericol concret, concretețea acestuia deprinzându-se din posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare și de către alte persoane, în lipsa unei reacții ferme față de cei bănuiți ca autori a unor astfel de fapte.
Având în vedere propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive solicitată de - Biroul Teritorial Dâmbovița, instanța a apreciat că aceasta este întemeiată în sensul disp.art. 155 pr.penală și se impune admiterea acesteia deoarece în faza de urmărire penală, în cauză mai sunt de efectuat acte procedurale respectiv, audierea tuturor participanților la săvârșirea faptelor, efectuarea unor confruntări între inculpați, pe de o parte și între inculpați și martori pe de altă parte, definitivarea probatoriilor administrate în cauză conform art. 91/1 și urm. pr.penală, definitivarea constatărilor tehnico științifice efectuate în cauză la nivelul Laboratorului Central de Analize și Profil al drogurilor din cadrul precum și prezentarea materialului de urmărire penală.
În altă ordine de idei, prima instanță a apreciat că nu se justifică nici înlocuirea măsurii arestării preventive solicitată de inculpați cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara deoarece măsura arestării poate asigura buna desfășurare a procesului penal și totodată împiedicarea inculpaților de la sustragerea urmăririi penale în sensul disp.art. 136 pr.penală.
Împotriva încheierii a declarat recurs inculpatul, care prin apărător desemnat din oficiu a arătat că aceasta este nelegală și netemeinică.
Se susține că față de inculpat nu se mai impune prelungirea măsurii arestării preventive, deoarece din probele existente la dosarul cauzei nu rezultă că acesta ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului și buna desfășurare a procesului penal.
Ca atare, se solicită admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond, respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive, iar în subsidiar, înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea, având în vedere că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei și a cooperat cu organele de anchetă.
Curtea verificând încheierea atacată, în raport de disp.art. 385/6 al.3 pr.penală și a criticilor invocate, constată că recursul declarat de inculaptul este nefondat.
În mod legal și temeinic prima instanță a admis propunerea Parchetului de pe lângă - - Biroul Teritorial Dâmbovița și a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului, precum și a celorlalți doi inculpați, pe o durată de câte 29 de zile, precum și respingerea cererilor formulate de inculpați de înlocuirea acestei măsuri cu măsura neprivativă de libertate prev.de art. 145 pr.penală și respectiv art. 145/1 pr.penală.
Propunerea de prelungirea măsurii arestării preventive este întemeiată și corespunde disp.art. 155 pr.penală, dispozițiuni care prevăd că arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate .
În ceea ce privește temeiurile ce au stat la baza arestării preventive, în prezent acestea se mențin.
Rezultă din actele dosarului că prin Încheierea nr. 10 din 26.05.2009 Tribunalul Dâmbovițaa dispus măsura arestării preventive a inculpatului și a emis în acest sens mandat de arestare preventivă din aceeași dată.
Recursul declarat în cauză de către inculpat a fost admis de către Curtea de Apel Ploiești și s-a dispus punerea acestuia în libertate dar din păcate inculpatul nu a înțeles nimic în legătură cu aceste aspecte, a revenit în mun. Târgoviște și a continuat să săvârșească fapte din sfera traficului și consumului ilicit de droguri, în același fel ca și înainte.
Ca atare, ulterior după continuarea comiterii faptelor din sfera traficului și consumului illicit de droguri s-a luat față de inculpatul, la data de 28.10.2009, din nou măsura arestării preventive în dosarul nr- de către Tribunalul Dâmbovița, măsură prelungită ulterior în condițiile legii.
Nu se justifică înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, așa cum inculpatul a solicitat având în vedere gradul de pericol social al infracțiunii de trafic de droguri modul organizat în care inculpatul a acționat alături de ceilalți inculpați în comiterea acestor infracțiuni, așa încât această situație reclamă izolarea de către comunitate și prin aceasta descurajarea unor manifestări similare.
În ceea ce privește activitatea de urmărire penală, în cauză mai sunt de efectuat acte procedurale specifice acestei activități, așa cum s-a arătat mai înainte și pentru a se asigura buna desfășurare a urmăririi penale în sensul disp.art. 136 pr.penală, se impune menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului .
În consecință, recursul declarat de inculpatul, se privește ca fiind nefondat și va fi respins ca atare, conform art. 385/15 pct.1 lit.b pr.penală.
Văzând și disp.art. 192 al.2 pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii nr.39 pronunțată la data de 22 decembrie 2009 de Tribunalul Dâmbovița.
Obligă recurentul la 250 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților, către Baroul d e Avocați
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25 decembrie 2009.
Președinte Judecători
- - - - - - - -
Grefier
Red./
4 ex./04.01.2010
dos- - Tribunalul Dâmbovița
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3113/2006
Președinte:Mihai Viorel TudoranJudecători:Mihai Viorel Tudoran, Paul Mihai Frățilescu
