Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea /2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

DOSAR NR-

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND

PROPRIETATEA INTELECTUALĂ

ÎNCHEIERE

Ședința publică de la 1 octombrie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Elena Viviane Tiu

JUDECĂTOR 2: Andreea Vasile

GREFIER - - -

Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată de către apelanta - pârâtă EN 1818 12 împotriva sentinței civile nr. 1230/3.10.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - și intimatul pârât OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns intimata - reclamantă -, reprezentată de avocat, care depune în ședință publică procură specială în limba englezuă, în copie conformă cu originalul, lipsind apelanta - pârâtă EN 1818 12 și intimatul pârât OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Reprezentantul intimatei - reclamante învederează instanței că în cauza de față doamna judecător - - - este incompatibilă, întrucât a participat la soluționarea dosarului nr- a Curții de APEL BUCUREȘTI Secția a IX-a Civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală.

Doamna judecător - - - arată că nu înțelege să se abțină de la soluționarea prezentei cereri de apel, în raport de dispozițiile art.99 alin.6 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, întrucât prin decizia civilă nr. 55A/13.03.2008, pronunțată în dosarul nr-, instanța s-a pronunțat exclusiv pe o excepție de procedură, respectiv pe excepția lipsei calității de reprezentant pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată și nu s-a antamat fondul cauzei.

Reprezentantul intimatei - reclamante învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra cererii de apel.

Reprezentantul intimatei - reclamante - solicită respingerea apelului formulat împotriva sentinței civile nr. 1230/3.10.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă și menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică și, pe cale de consecință, decăderea pârâtei EN 1818 12 din drepturile conferite de marca nr. - în România pentru toate produsele pentru care aceasta este înregistrată. Continuând, arată că la dosarul cauzei nu există nici un document care să ateste folosirea efectivă a mărcii nr. - pe teritoriul României pentru niciunul dintre produsele pentru care aceasta a fost înregistrată. Fără cheltuieli de judecată.

CURTEA,

Având nevoie de timp pentru a delibera, față de dispozițiile art. 260 alin.1 Cod procedură civilă, urmează să dispună amânarea pronunțării asupra cererii de apel.

DISPUNE:

Amână pronunțarea asupra cererii de apel la data de 08.10.2009.

Pronunțată în ședință publică, azi, 01.10.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

- - - - -

GREFIER

- -

ROMÂNIA

DOSAR NR-

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND

PROPRIETATEA INTELECTUALĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 156A

Ședința publică de la 1 octombrie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE - - - -

JUDECĂTOR - - -

GREFIER - - -

Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată de către apelanta - pârâtă EN 1818 12 împotriva sentinței civile nr. 1230/3.10.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - și intimatul pârât OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 01.10.2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 08.10.2009, când, în aceeași compunere, a dat următoarea decizie:

CURTEA,

Asupra apelului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, Secția a III-a Civilă sub nr- la data de 21.12.2006, reclamanta - - a chemat în judecată pe pârâta EN " " 1818 BV solicitând instanței de judecată ca prin hotărâre a ce se va pronunța să se dispună decăderea pârâtei din drepturile conferite de marca "" nr. -, pe teritoriul României, pentru produsele pentru care este înregistrată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că marca "" înregistrată de pârâtă, nu a făcut obiectul unei folosiri efective de către pârâtă în România, și în pofida acestui aspect, în momentul în care a solicitat înregistrarea acestei mărci în România, OSIM a opus din oficiu marca pârâtei.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 45,47 și urm. din Legea 84/1998 și HG nr.883/1998.

Pârâta EN " " 1818 BV a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, învederând faptul că în anul 2003 vândut societății - SRL cafeaua RED LABEL după cum rezultă din factura depusă la dosar, astfel că nu se poate susține că marca nu a făcut obiectul unei folosiri efective pe teritoriul României într-o perioadă neîntreruptă de 5 ani pentru produsele și serviciile pentru care a fost înregistrată.

Pârâta a depus la dosar factura invocată în întâmpinare atât în limba română, cât și în limba engleză, dovada înregistrării mărcii pe teritoriul României.

Reclamanta a anexat cererii de chemare în judecată înscrisuri în dovedirea interesului formulării cererii de decădere, respectiv aviz de refuz provizoriu nr. -, dovada depunerii la OSIM a cererii de înregistrare a mărcii și altele.

Prin sentința civilă nr. 1230/3.10.2007, Tribunalul București, Secția a III-a Civilă a admis acțiunea formulată de reclamantă și a dispus decăderea pârâtei EN " " 1818 BV din drepturile conferite de marca "" nr. -, pe teritoriul României, pentru produsele pentru care este înregistrată.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că pârâta EN " " 1818 BV este titulara mărcii "", protejată pe teritoriul României pentru clasa de produse și servicii 30, conform clasificării de la.

Reclamanta a solicitat decăderea pârâtei din drepturile conferite de această marcă, tribunalul reținând că în cauză a fost dovedit interesul în promovarea acțiunii, întrucât aceasta a adresat la OSIM cererea de înregistrare a mărcii "" pe teritoriul României la data de 4.05.2006, însă a primit avizul de refuz provizoriu nr. -, întrucât la înregistrarea mărcii se opune marca "" nr. -, înregistrată anterior de către pârâtă,

Contrar regulii din dreptul comun, conform căreia reclamantul trebuie să facă proba pretențiilor sale, dovada folosirii mărcii incumbă, potrivit art. 47 din Legea nr. 84/1998, titularului acesteia.

Tribunalul a apreciat că pentru a se preveni decăderea, exploatarea semnului trebuie să fie efectivă și trebuie să privească marca așa cum a făcut obiectul depozitului, prin folosirea efectivă a mărcii înțelegându-se o exploatare continuă în activitatea comercială a semnului ales și înregistrat ca marcă, pe produse sau servicii pentru care s-a înregistrat, în mod neechivoc, serios și public. Dovada folosirii mărcii în acest fel, poate reieși din orice fel de probe, respectiv facturi comerciale, înscrisuri care să ateste promovarea mărcii, pliante publicitare, precum și din orice alte probe admisibile.

S-a constatat că pârâta din prezenta cauză a depus la dosar pentru dovedirea folosirii efective, o singură factură comercială nr. -/1.10.2003 prin care a vândut către - SRL o cantitate de cafea RED LABEL, factură ce a fost apreciată însă de către tribunal ca făcând dovada doar a raporturilor comerciale existente între - SRL și pârâtă, reprezentând un act izolat de comerț, și nu a comercializării efective a produsului marca "" pe teritoriul României.

Deoarece nu s-a probat și punerea în circulație pe piața din România a cafelei purtând marca "", s-a apreciat că folosința nu îndeplinește însușirea de a fi publică, motive pentru care s-a admis acțiunea, dispunându-se decăderea pârâtei din drepturile conferite de înregistrarea mărcii.

În termen legal, împotriva acestei sentințe, pârâta a declarat apel, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie.

În dezvoltarea motivelor de apel, s-a arătat de către apelantă că instanța de fond a reținut pe baza unui probatoriu insuficient că pârâta a depus la dosarul cauzei o singură factură, concluzionând că acesta reprezintă doar un act izolat de comerț, iar nu dovada comercializării efective a mărcii "" pe teritoriul României.

Apelanta a mai susținut că deși a depus toate diligențele pentru a obține de la distribuitorul său - SRL Z înscrisuri ce probează comercializarea efectivă a produsului cafea instant marca "" pe teritoriul României în anul 2003, dovedind că folosirea mărcii a fost una efectivă și nu a reprezentat doar o vânzare incidentală, în absența unei solicitări oficiale din partea instanței, - SRL a refuzat să-i pună la dispoziție aceste dovezi, deși apelanta a solicitat instanței emiterea unei adrese în acest sens, dar tribunalul i-a respins această probă.

S-a învederat de către apelantă că, în virtutea rolului activ, prima instanță trebuia să stăruie în aflarea adevărului, rol activ ce ar fi presupus admiterea probei solicitate pentru obținerea relațiilor de la societatea menționată, societate care și-a justificat refuzul prin susținerea că informațiile cerute sunt confidențiale și nu pot fi furnizate decât la solicitarea expresă a instanței de judecată.

În plus, apelanta a mai susținut că marca "" ce îi aparține, este o marcă protejată la nivel internațional și că are interesul în menținerea protecției ei și pe teritoriul României, solicitând instanței de control judiciar să constate că nu sunt îndeplinite condițiile pentru a putea opera decăderea din drepturile dobândite pe teritoriul României prin înregistrarea mărcii.

Din acest considerent, apelanta a solicitat instanței de apel să dispună completarea probatoriului insuficient aprofundat de Tribunal, pentru a putea dovedi folosirea efectivă a mărcii pe teritoriul României.

Cererea de apel a fost înregistrată pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, sub nr. de dosar inițial format, -.

La termenul din 11.02.2008, intimata-reclamantă a formulat întâmpinare la motivele de apel, solicitând respingerea căii de atac ca nefondate.

Apelanta-pârâtă, la 14.02.2008, a formulat în scris o excepție procesuală absolută, anume, excepția de procedură a lipsei calității de reprezentant pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată a apărătorului intimatei-reclamante care a semnat cererea de chemare în judecată în numele său, fără a prezenta o procură specială în acest sens, astfel cum dispun prevederile art. 68 alin. 1 Cod procedură civilă, deoarece procura depusă la dosar și prin care d-na avocat și-a legitimat calitatea de reprezentant, este doar o procură generală de reprezentare în judecată.

Primind această excepție, Curtea a pronunțat decizia civila nr. 55A din 13.03.2008, prin care a admis apelul declarat în cauză de pârâtă și a schimbat în tot sentința, în sensul anulării cererii de chemare în judecată ca fiind formulată de o persoană fără calitate de reprezentant.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, crticând- ca fiind nelegală.

Recursul a fost admis de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia civilă nr. 7174 din 18 noiembrie 2008, prin care s-a dispus casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului la aceeași instanță, Înalta Curte reținând în esență aplicarea greșită de către instanța de apel a dispozițiilor legale de procedură cuprinse în art. 161 Cod procedură civilă și, în ultimă instanța, dovedirea de către apărătorul reclamantei a calității de reprezentant a apărătorului acesteia de a formula acțiunea în decădere.

Primind cauza spre rejudecare, s-a format dosarul de față, sub nr. 7132/2/23.07.2009.

La rejudecarea cauzei, apelanta, deși a fost legal citată la sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură, astfel cum rezultă din citația aflată la fila 5, nu s-a prezentat în vederea susținerii cauzei și formulării de probe.

Analizând actele și lucrările dosarului, având în vedere probele administrate în fața primei instanțe și motivele de apel formulate în cauză, Curtea constată apelul ca nefiind fondat, urmând a-l respinge, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 129 alin.1 Cod procedură civilă,Părțile au îndatorirea ca, în condițiile legii, să urmărească desfășurarea și finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să-și exercite drepturile procedurale conform dispozițiilor art. 723 alin.1,precum și să-și probeze pretențiile și apărările".

Susținând prin motivele de apel greșita soluționare a cauzei de către prima instanță, datorată neîncuviințării acelor probe necesare dovedirii faptului comercializării unor produse purtând marca,", de către o terță societate, apelanta era datoare ca, adoptând o atitudine procesuală activă, să se prezinte în instanță, pentru a formula oral cererea de probatorii inclusă în declarația de apel, probe asupra cărora instanța urma a se pronunța după dezbaterea în ședință publică.

Absența acesteia de la termenul fixat în vederea judecării cauzei nu poate împiedica judecata și nici nu poate avea ca efect transferarea obligațiilor procesuale ale părții pe seama instanței, în virtutea rolului activ, astfel cum este definit prin dispozițiile cuprinse în art. 129 Cod procedură civilă.

Prin urmare, probatoriile solicitate de către apelantă prin cererea de apel nu obligă instanța să le analizeze în absența părții interesate în soluționarea cauzei, rolul activ a cărui reglementare este făcută prin dispozițiile citate neputând fi interpretat ca o obligație a instanței, de a se substitui părții, pe parcursul judecării cauzei, în ideea respectării drepturilor procesuale ale acesteia.

Curtea reține, în raport de susținerile apelantei și în altă ordine de idei, că deși în fața primei instanțe a arătat că refuzul societății de a da curs cererii sale de a-i furniza documente care să ateste comercializarea produselor sub marca înregistrată s-ar datora unor motive financiare, costuri de personal, astfel cum rezultă din încheierea din 3.10.2007, prin motivele de apel hotărârea fiind însă criticată pe considerente ținând de refuzul primei instanțe de a-i încuviința proba cu actele aflate în păstrarea susmenționatei societăți, afirmație care nu a fost probată și care, potrivit dovezilor aflate la dosar nu corespunde realității.

Prin urmare, motivul de apel construit de apelantă pe ideea imposibilității de a obține probe semnificative în dovedirea utilizării mărcii pe teritoriul României nu poate fi reținut, în absența oricăror dovezi care să ateste acest refuz și în raport de obligația ce revenea părții de a face dovada utilizării mărcii, potrivit art.47 din Legea nr. 84/1998, inclusiv prin solicitarea de încuviințare a unor probe, pe cheltuiala sa proprie, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 175 alin.2 Cod procedură civilă.

În absența oricăror alte dovezi privitoare la utilizarea mărcii, Curtea reține că prima instanță a apreciat în mod corect că pârâta nu a făcut dovada unei utilizări efective, neechivoce, serioase și publice a mărcii înregistrată sub nr. 14563, astfel încât dispoziția de decădere a acesteia din dreptul la marcă este legală și temeinică, apelul urmând a fi respins ca nefondat, în baza art. 296 Cod procedură civilă.

Se va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Rejudecând apelul, după casare.

Respinge apelul formulat de către apelanta pârâtă EN 1818 12 cu sediul ales la & Asociații, în B, str. -. -, nr. 8, sector 5, împotriva sentinței civile nr. 1230/3.10.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - cu sediul ales în B,-, - 42,. 28, sector 6 și intimatul pârât OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI cu sediul în B,-, sector 3, ca nefundat.

Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică, azi, 08.10.2008

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

- - - - -

GREFIER

- -

Red.

.

5 ex./04.11.2009

Judecător fond - Secția a III-a civilă

I,

Președinte:Elena Viviane Tiu
Judecători:Elena Viviane Tiu, Andreea Vasile

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea /2009. Curtea de Apel Bucuresti