Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp.

Comentarii

0

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

Dosar nr-

2641/2009

Î Ν C Η Ε Ι Ε R Ε NR.398

Ședința publică din 23 noiembrie 2009

CURTEA DIN:

PREȘEDINTE: Damian Dolache

JUDECĂTOR 2: Carmen Veronica Găină

JUDECĂTOR 3: Vasile

GREFIER - -

__________________________________________________________

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost reprezentat de procuror.

Pe rol soluționarea cauzei penale ce are ca obiect recursul declarat recurentul-inculpat împotriva încheierii din data de 11.11.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penală, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, aflat în stare de arest și asistat juridic de apărător ALES, cu împuternicirea avocațială nr.-/23.11.2009, depusă la dosarul cauzei (fila 16).

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apărătorul ales al recurentului-inculpat solicită a depune un set de acte la dosar, reprezentând înscrisuri în circumstan țiere, respectiv o caracterizare de la locul de muncă, acte medicale i altele.

Reprezentantul Ministerului Public arată că nu se opune ș i solicită a se încuviin ț

Curtea, apreciind înscrisurile ca fiind utile în solu ț ionarea cauzei, le încuviin țează, fiind depuse la dosarul cauzei (filele 17-48).

Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și, făcând aplicarea disp. art.385¹³din Codul d e procedură penală, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul ales al recurentului-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe fond, respingerea propunerii Parchetului de prelungire a măsurii arestării preventive i continuarea cercetărilor cu inculpatul în stare de libertate.

Sus ț ine că au fost încălcate disp. art.159 alin.8 Cod procedură penală, recursul nefiiind sou ționat înainte de expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior, aceasta expirând la data de 15.11.2009. Invocă astfel disp. art.139 alin.2 în C.P.P. sensul că disp. art.159 alin.8 Cod procedură penală, ș a cum au fost interpretate prin decizia sunt exprese și imperative, iar recursul trebuie solu ționat înainte de expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior.

Având în vedere aceste aspecte și disp. art.159 alin.8 Cod procedură penală, consideră că orice men ț inere a privării de libertate a inculpatului după expirarea prelungirii anterioare înseamnă că este în afara dispozi țiilor legale exprese, ceea ce atrage și o încălcare a prevederilor art.5 din, astfel că, apărarea solicită revocarea măsurii arestării arestării preventive, conform. disp.139 alin. 2 Cod procedură penală.

De asemenea, consideră încheierea Tribunalului ca fiind nelegală ș i netemeinică întrucât această instan ț ă nu a analizat judicios măsura arestării preventive din perspectiva dispozi ț iilor art.148 lit.f Cod procedură penală, aceasta, în opinia sa, concluzionând că inculpatul se face vinovat de faptele ce i-au fost re ținute în sarcină.

Or, instan ț a de fond trebuia să analizeze dacă din probele administrate rezultă date sau indicii temeinice în sensul că inculpatul ar fi săvâr ș it o faptă penală, însă din probatoriu nu rezultă că ar fi cunoscut destina ț ia pieselor pe care le-a confec ționat sau că acestea urma sa fie folosit în scop ilicit, spunându-i-se că erau folosite în străinătate, în localuri unde accesul se face pe baza unor carduri.

Mai mult, consideră că cea de-a doua condi ie prev. de art.148 lit.f Cod procedură penală nu este îndeplinită în cauză, inculpatul lăsat în stare de libertate neprezentând un pericol pentru ordinea publică, iar instan ța de fond nu a analizat acest aspect "in concreto" întrucât acest pericol trebuie individualizat și nu generalizat.

Astfel, solicită a se avea în vedere circumstan țele personale ale inculpatului, respective împrejurarea că a fost muncitor calificat, precum ș i faptul că este singurul între ținător al familiei sale.

În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate, respingerea propunerii Parchetului de prelungire a măsurii arestării preventive și revocarea acesteia.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică, întrucât temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.

Critica apărării care vizează încheierea primei instan ț e prin care s-a prelungit durata arestării preventive nu este fondată, termenul prevăzut de art.159 alin.8 Cod procedură penală nu se regăse ș te în cele prevăzute în art.140 Cod procedură penală, fiind vorba de un termen procesual, astfel că nu se poate sus ț ine că la data la care instan ța a prelungit durata măsurii, aceasta încetase.

De asemenea, apreciază încheierea Tribunalului ca fiind legală și temeinică și din perspectiva disp. art.143 Cod procedură penală, existând suficiente date i indicii temeinice în sensul că inculpatul se face vinovat de faptele re inute în sarcina sa.

Astfel, din acte rezultă că inculpatul a aderat la două grupuri infrac ionale, cel condus de inculpatul, care furniza echipamente în vederea opera țiunilor de skimming în Australia, dar ș i la gruparea coordonată de inculpatul care a folosit aceste echipamente pentru opera țiunile de skimming din Spania.

În opinia Parchetului, nu se poate sus ț ine că inculpatul nu cuno ș tea destina ț ia obiectelor pe care le confec ționa, fiind relevante în acest sens convorbirile telefonice purtate cu inculpatul, din care rezultă că cel din urmă ș i exprimă nemul țumirea cu privire la calitatea acestor dispozitive, fanta creată fiind mult prea mică pentru a permite introducerea unui card (convorbirea telefonică din data de 10.06.2009, orele 15.50).

În ceea ce prive ște pericolul pentru ordinea publică acesta rezultă din natura ș i gravitatea infrac țiunilor comise ș i din împrejurarea că activitatea infrac țională s-a prelungit pe perioada mai multor luni.

În concluzie, reprezentantul Ministerului Public, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică.

Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, potriv. disp. art.385¹³alin.3.C.P.P. solicită a fi cercetat în stare de libertate, arătând că a avut un loc de munca stabil la fabrica din C, de unde urma să fie disponibilizat i să primească bani, astfel că nu avea nevoie pentru a recurge la activită ț i ilicite în scopul ob ț inerii de foloase materiale. Precizează că a bănuit că obictele confec ționate ar fi folosite în scopuri ilegale i a întrebat unde se vor utiliza, răspunsul fiind acela că sunt asemenea celor de la metrou, unde se intră pe bază de carduri. Nu se consideră un pericol concret pentru ordinea publică, precizând că practica acesta meserie pentru a obține și alte venituri, însă în mod legal.

CURTEA

Prin încheierea de ședință din Camera de Consiliu, din data de 11.11.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală (dosar nr-), s-au dispus următoarele:

Respingerea cererii de constatare a încetării de drept a măsurii arestării preventive și excepțiile ca nefondate.

A fost admisă propunerea formulată de Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casați și Justiție și, în temeiul dispozițiilor art.155 Cod procedură penală, raportat la art.159 Cod procedură penală:

S-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților; -;; -;;;,; -, -;; -; - și A-, pe o perioadă de 30 de zile de la data de 17.10.2009 la data de 15.11.2009

Au fost respinse, ca nefondate, cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau cu măsura obligării de a nu părăsi țara.

Pentru a dispune astfel Tribunalul a reținut următoarele:

Prin cererile de constatare a încetării de drept a măsurii arestării preventive formulată de inculpații:, -a, - și, precum și asupra excepțiilor invocate de inculpații A, și care tind la constatarea nulității absolute a măsurii arestării preventive, întrucât este nelegală a constatat următoarele:

Astfel, Tribunalul a apreciat că aspectul legat de judecarea recursurilor declarate de inculpații, -a, - și după expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior încheierii atacate, respectiv după data de 16.10.2009 trebuia invocat în fața instanței de recurs la momentul judecării acestor recursuri și numai această instanță era îndrituită să se pronunțe. În orice caz, luând în considerare argumentele juridice prezentate de apărătorii aleși ai inculpaților pe acest aspect, Tribunalul a apreciat că atât textul de lege, respectiv disp. art. 159 al. 8 Cod procedură penală, cât și Decizia penală nr. 25/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu stabilesc care este sancțiunea în cazul nerespectării acestui termen, ceea ce înseamnă că nerespectarea acestuia nu atrage încetarea de drept a măsurii arestării preventive.

Împrejurarea că nu au fost soluționate toate recursurile inculpaților în aceeași ședință se datorează faptului că, inculpații au declarat recurs împotriva încheierii prin care s-a prelungit durata măsurii arestării preventive la date diferite și, în consecință, au primit termen la date diferite in complete diferite. Este absolut legal faptul că nu au fost citați la judecata recursului decât inculpații ale căror recursuri se judecau, astfel că împrejurarea ca nu au fost citați si ceilalți inculpați care nu aveau declarație de recurs nu înseamnă că nu s-a respectat procedura atât cea din dreptul intern cât și cea prevăzuta in art. 5 CEDO. În consecință, susținerile apărătorilor aleși ai inculpaților in sensul că nici nu au fost citați de Curtea de Apel au rămas fără suport juridic și în consecința nu se poate vorbi de o neregularitate a procedurii care să ducă la nulitatea măsurii luate. În mod identic, sunt reținute de Tribunal aceleași argumente juridice și pentru susținerile apărătorilor aleși ai inculpaților, referitoare la neregularitatea procedurii fata de disp art. 5 din CEDO în sensul că inculpații nu au fost audiați nici de Tribunal și nici de Curtea de Apel cu ocazia soluționării primei propuneri de prelungire a măsurii de prelungire a măsurii arestării preventive și respectiv a recursurilor, întrucât legea nu prevede obligația instanței de judecata de a audia inculpatul, ci numai de a-i acorda ultimul cuvânt acestea fiind instituții de drept diferite cu sancțiuni diferite.

Referitor la împrejurarea că instanța de recurs a pronunțat două decizii diferite împotriva aceleiași încheieri, se explică tot prin aceea că recursurile inculpaților au fost judecate la date diferite, urmare a înregistrării lor la date diferite, situație care este absolut normală cu încadrare m dispozițiile legale și, așa cum am mai arătat, în fața instanței de recurs se dispune doar citarea inculpaților care au declarat recurs împotriva încheierii și nu este nicio nelegalitate împrejurarea că la o altă dată și la un alt complet se judecă celelalte recursuri în consecința, apărările inculpaților in sensul că recursurile s-au judecat fără citarea inculpaților, iar prin aceasta s-a produs o vătămare evidentă întrucât aceștia au fost lipsiți de apărare, urmarea fiind nulitatea absoluta întemeiata pe disp art. 197 al. 2 Cod procedură penală vor fi privite de tribunal ca nefondate si vor fi înlăturate ca atare, in cauza nefiind vorba de nici o vătămare care să atragă nulitatea absoluta prev. de art. 197 al 2 Cod procedură penală si, în consecință, nici de neregularitatea procedurii fata de dispozițiile CEDO. Față de această motivare, nu s-a putut vorbi nici de o neregularitate a sesizării Tribunalului astfel cum a susținut apărătorul inculpaților și.

Referitor la nulitatea relativă invocată de apărătorii aleși ai A, întemeiată pe împrejurarea că referatul cu propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive nu cuprinde concret pentru fiecare inculpat în ce consta pericolul pentru ordinea publica pe care îl prezintă fiecare inculpat, Tribunalul a apreciat că referatul este amplu motivat, respectiv se descrie în mod concret în ce consta contribuția fiecărui inculpat la activitatea infracțională, iar noțiunea de pericol concret pentru ordinea publica este circumscrisă pentru fiecare inculpat.

În consecința Tribunalul a respins cererea de constatare a încetării de drept a măsurii arestării preventive și excepțiile ca nefondate.

Prin referatul întocmit de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 12.10.2009 în dosarul 150/D/P/2009 și înregistrat pe rolul Tribunalului București, Secția a Il-a Penală la data de 12.10.2009 sub nr-, s-a solicitat prelungirea duratei arestării pentru o perioadă de 30 de zile față de inculpații; --;; -;;;,; -, -;; --; - și A-.

În motivarea referatului cu propunere de prelungire a măsurii arestării preventive s-a arătat - în esență - că este cercetat sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:

- constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 al. 1 din Legea nr.39/2003;

- deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 25 din Legea nr.365/2002;

- efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos prev. de art.27 al.1 rap. la art. 1 pct. 11 din Legea nr.365/2002, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

În fapt, s-a reținut în motivarea referatului înaintat de Parchet; în cursul anului 2009, inculpatul - împreună cu învinuiții, și numitul "" au constituit un grup infracțional organizat, în vederea desfășurării unor activității de skimming pe teritoriul Australiei și a altor țări. În acest sens, inculpatul -, în calitate de coordonator al grupului infracțional organizai, a finanțat deplasarea în Australia și i-a organizat pe ceilalți învinuiți în două echipe a câte doi membrii, după cum urmează: împreună cu și împreună cu "", în executarea scopului grupului infracțional organizat și sub coordonarea inculpatului -, în perioada februarie 2009-aprilie 2009, învinuitul împreună cu învinuitul și învinuitul, împreună cu "" au efectuat activității de skimmming pe teritoriul Australiei, în sensul că au instalat la bancomate dispozitive destinate copierii datelor de pe cărțile de credit (guri de bancomat și camere video miniaturale), au prelucrat dalele astfel obținute cu ajutorul unor programe informatice special create și puse la dispoziție de inculpatul - și au utilizat aceste date pentru contrafacerea de cărți de credit, pe care le-au folosit la retragerea frauduloasă de numerar de la bancomate.

Cu referire la inculpatul --, se reține că acesta este cercetat sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:

- aderarea/sprijinirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 al.1 din Legea nr.39/2003;

- deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 25 din Legea nr.365/2002; toate cu aplicarea art. 33 lit.a Cod penal.

În fapt, în cursul anului 2009, se reține că inculpatul -- a aderat la grupul infracțional organizat și coordonat de inculpatul -, sprijinindu-i pe membrii acestuia să pună în aplicare scopul pentru care a fost constituit. În acest sens, inculpatul --, sub coordonarea inculpatului -, a realizat programe informatice necesare descărcării și prelucrării datelor stocate de echipamentele de copiere a datelor cărților de credit. Pe de altă parte, în cursul anului 2009, inculpatul -- ar fi aderat la grupul infracțional organizat și coordonat de inculpații și, sprijinindu-i pe membrii acestuia să pună în aplicare scopul pentru care a fost constituit. În acest sens, inculpatul --, sub coordonarea inculpatului, a realizat programe informatice necesare descărcării și prelucrării dalelor stocate de echipamentele de copiere a dalelor cărților de credit.

În motivarea aceluiași referat se mai arată că inculpatul este cercetat sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:

- aderarea/sprijinirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 al.1 din Legea nr.39/ 2003;

- deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 25 din Legea nr.365/2002, toate cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.

În fapt, în cursul anului 2009, se arată că inculpatul a aderat la grupul infracțional organizat coordonat de inculpatului -, sprijinindu-i pe membrii acestuia să pună în aplicare scopul pentru care a fost constituit. În acest sens, în perioada martie-aprilie 2009, sub coordonarea inculpatului -, învinuitul a transportat în Australia diferite componente ale aparaturii de skimming, pe care le-a predat învinuiților, și și numitului "".

Cu privire la inculpatul - se arată că acesta este cercetat sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:

- aderarea/sprijinirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 al. 1 din Legea nr.39/2003;

- deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 25 din Legea nr.365/2002, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea că, în cursul anului 2009, ar fi aderat la grupul infracțional organizat coordonat de inculpatul -, sprijinindu-i pe membrii acestuia să pună în aplicare scopul pentru care a fost constituit. În acest sens, se mai arată în referat, în perioada martie-aprilie 2009, sub coordonarea inculpatului -, a transportat echipamente de skimming în Australia. La data de 07.04.2009, se mai reține că inculpatul a fost surprins de autoritățile din Australia, având asupra sa aparatură de skimming (aparatură pentru copierea frauduloasă a dalelor de pe carduri bancare).

De asemenea, inculpatul, s-a reținut că este cercetat sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:

- constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 al. 1 din Legea nr.39/2003;

- deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 25 din Legea nr365/2002;

- efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos prev. de art. 27 al. 1 rap. la art. 1 pct. 11 din Legea nr.365/2002, eu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, toate eu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

În fapt, în cursul anului 2009, inculpații și au constituit un grup infracțional organizat în vederea desfășurării unor activități de skimming pe teritoriul României și a altor țări.

În executarea scopului infracțional, inculpații și, sprijiniți de alte persoane care au aderat la grup infracțional organizat, au confecționat echipamente destinate copierii datelor de pe carduri bancare, pe care fie le-au folosit în activitatea de skimming, fie le-au comercializat închiriat în schimbul unor sume de bani.

Față de inculpatul, se arată în referat că față de acesta sunt efectuate cercetări sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:

- constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 al. 1 din Legea nr.39/2003;

- deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 25 din Legea nr.365/2002;

- efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos prev. de art. 27 al. 1 rap. la art. 1 pct. 11 din Legea nr.365/2002, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea că, în cursul anului 2009, inculpații și ar ti constituit un grup infracțional organizat în vederea desfășurării unor activității de skimming pe teritoriul României și a altor țări, iar în executarea scopului infracțional inculpații și, sprijiniți de alte persoane care au aderat la grup infracțional organizat, au confecționat echipamente destinate copierii datelor de pe cârduri bancare, pe care fie le-au folosit în activitatea de skimming, fie le-au comercializat/închiriat în schimbul unor sume de bani.

Cu privire la inculpatul, se reține că acesta este cercetat sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:

- aderarea/sprijinirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 al. 1 din Legea nr.39/2003;

- deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 25 din Legea nr.365/2002, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea că, în cursul 2009, inculpatul a aderat la grupul infracțional organizat coordonat de inculpații și, sprijinindu-i pe membrii acestuia să pună în aplicare scopul pentru care a fost constituit. În acest sens, inculpatul, sub coordonarea inculpatului, a confecționat carcasele din material plastic ale dispozitivelor de skimming, pe care i le-a furnizat acestuia din urmă în schimbul unor sume de bani. De asemenea, în motivarea referatului se mai arată că în cursul anului 2009, inculpatul ar fi aderat la grupul infracțional organizat coordonat de inculpatul -, sprijinindu-i pe membrii acestuia să pună în aplicare scopul pentru care a fost constituit, în acest sens.

Inculpatul, sub coordonarea inculpatului -, ar fi confecționat carcasele din material plastic ale dispozitivelor de skimming, pe care i le-a furnizat acestuia din urma în schimbul unor sume de bani. Pe de altă parte, inculpatul, în repetate rânduri, a confecționat și a vândut învinuiților -, -, - și -R -A carcasele din material plastic ale dispozitivelor de skimming.

Inculpatul este cercetat sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:

- aderarea/sprijinirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 al. 1 din Legea nr.39/2003;

- deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 25 din Legea nr.365/2002, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

În fapt, se mai arată în motivarea referatului înaintat. în cursul 2009. inculpatul ar fi aderat la grupul infracțional organizat coordonat de inculpații și, sprijinindu-i pe membrii acestuia să pună în aplicare scopul pentru care a fost constituit, ocupându-se în special cu vopsirea echipamentelor de falsificare a cardurilor bancare. În acest sens, inculpatul, sub coordonarea inculpaților și, a participat la confecționarea dispozitivelor de skimming și a depozitat componente ale acestora.

Inculpatul -, este cercetat sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:

aderarea/sprijinirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 al. 1 din Legea 39 2003:

deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 25 din Legea 365 2002;

efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos prev. de art. 27 al. 1 rap. la art. 1 pct. 11 din Legea 365 2002, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal toate eu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.

În fapt, în cursul 2009, inculpatul - ar fi aderat la grupul infracțional organizat coordonai de inculpații și, sprijinindu-i pe membrii acestuia să pună în aplicare scopul pentru care a fost constituit. în acest sens. inculpatul. -. sub coordonarea învinuiților și, a participat la confecționarea echipamentelor de skimming și probarea acestora la diferite bancomate dc pe teritoriul României, a transportat diverse componente ale echipamentelor de skimming și a efectuat retrageri frauduloase de numerar de la bancomate situate pe teritoriul României.

Cu referire la inculpatul -, în referatul înaintat de parchet se arată că acesta este cercetat sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:

aderarea sprijinirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 al. 1 din Legea 39/2003:

deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor dc plată electronică prev. dc art. 25 din Legea 365 2002;

efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos prev. de art. 27 al. 1 rap. la art. 1 pct. 11 din Legea 365 2002. cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal toate eu aplic. art. 33 lit. a Cod penal constând în aceea că. în cursul 2009, inculpatul - a aderat la grupul infracțional organizat coordonat de învinuiții și, sprijinindu-i pe membrii acestuia să pună în aplicare scopul pentru care a fost constituit. în acest sens, inculpatul -, sub coordonarea inculpatului și, a participat la confecționarea echipamentelor dc skimming și probarea acestora la diferite bancomate dc pe teritoriul României, a transportat diverse componente ale echipamentelor de skimming și a efectuat retrageri frauduloase de numerar de la bancomate situate pe teritoriul României.

Cu privire la inculpatul, se arată că acesta este cercetat sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:

constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 al. 1 din Legea 39/2003;

deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor dc plată electronică prev. de art. 25 din Legea 365/2002;

efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos prev. de art. 27 al. 1 rap. la art. 1 pct. 11 din Legea 365 2002. cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal toate cu aplic. ari. 33 lit. a Cod penal constând în aceea că in fapt, în cursul anului 2009, inculpații și au constituit un grup infracțional organizat în vederea desfășurării unor activității de skimming pe teritoriul României și a altor țări. La grupul infracțional organizat coordonai de inculpatul a aderat și învinuitul asigurând depozitarea aparaturii de skimming la domiciul său în orașul B, jud. In executarea scopului grupului infracțional organizat, învinuiții și au achiziționat echipamente destinate copierii datelor de pe cârduri bancare de la învinuitul, care au fost folosite în activități de skimming pe teritoriul. în acest sens. învinuiții și ar fi organizat mai multe echipe formate din învinuiții XA.M1 IR. /S. -, L IC U herghe-. milia-, II -, CostcL -,. și -. care au aderat la grupul infracțional organizat constituit de cei doi învinuiți. Sub coordonarea învinuitului. aceștia ar fi efectuat activității de skimmming pe teritoriul. în sensul că au instalat la bancomate dispozitive destinate copierii datelor de pe cărțile de credit (guri de bancomat și camere video miniaturale)și ar fi utilizat aceste date pentru contrafacerea de cărți dc credit, pe care le-au folosit la retragerea frauduloasă de numerar de la bancomate.

Inculpatul - se reține că acesta este cercetat sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:

constituire a unei grupări infracționale prev. de art. 8 din Legea nr.39 2003 rap. la art. 323 Cod penal.

deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 25 din Legea 365/2002; si

efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos prev. de art. 27 al. 1 rap. la art. 1 pct. 11 din Legea 365 2002. eu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal toate cu aplic. art. 33 lit. a Cp. în fapt. in cursul anului 2009, inculpații -- și A- au constituit o grupare infracțională în vederea desfășurării unor activității de skimming pe teritoriul României, iar în executarea scopului grupării infracționale, inculpații -- și A- ar fi achiziționat echipamente destinate copierii datelor de pe cârduri bancare de la inculpatul, care au fost folosite în activități de skimming pe teritoriul României.

Cu privire la participarea inculpatului -, se mai retine în referatul cu propunere de prelungire a măsurii arestării preventive că acesta este cercetat sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:

- constituirea unei grupări infracționale prev. de art. 8 din Legea nr.39/2003 rap. la art. 323 Cod penal;

- deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 25 din Legea nr.365/2002;

- efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos prev. de art. 27 al. 1 rap. la art. 1 pct.11 din Legea nr.365/2002, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea că, în cursul anului 2009, inculpatul - ar fi constituit o grupare infracțională împreună cu numiții " " și "", în vederea desfășurării unor activității de skimming pe teritoriul Spaniei, iar în executarea scopului grupării infracționale, inculpatul - ar fi achiziționat echipamente destinate copierii datelor de pe carduri bancare de la învinuitul, care au fost folosite de numiții ". " și "", în activități de skimming pe teritoriul Spaniei.

Cu privire la activitatea reținută în sarcina inculpatului A-, se mai arată că acesta este cercetat sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:

- constituirea unei grupări infracționale prev. de art. 8 din Legea nr.39/2003 rap. la art. 323 Cod penal;

- deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 25 din Legea nr.365/2002;

- efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos prev. de art. 27 al.1 rap. la art. 1 pct.11 din Legea nr.365/2002, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal.

toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea că în fapt, în cursul anului 2009, inculpații -- și A- au constituit o grupare infracțională în vederea desfășurării unor activității de skimming pe teritoriul României, iar în executarea scopului grupării infracționale, inculpații -- și A- au achiziționat echipamente destinate copierii datelor de pe carduri bancare de la inculpatul, care au fost folosite în activități de skimming pe teritoriul României.

După luarea măsurii arestării preventive - se mai arată în referatul înaintat - au fost efectuate următoarele activități:

- au fost reaudiați inc. și înv.;

- s-au extins cercetările și a fost începută urmărirea penală față de învinuitul lonel- zis "." pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 al. 1 din Legea nr.39/2003, art. 25 din Legea nr.365/2002 și art. 27 al. 1 rap. la art. 1 pct. 11 din Legea nr.365/2002, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal;

- s-a dispus efectuarea unor constatări tehnico-științifice cu privire la dispozitivele ridicate de la inculpați:

- s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-științifice antropometrice;

- s-au obținut autorizații pentru efectuarea perchezițiilor informatice;

- s-a efectuat copierea datelor informatice aflate în dispozitivele ridicate de la inculpații -, --, A, și;

- au fost sesizate autoritățile judiciare din al cu o cerere de asistență judiciară:

- s-au formulat noi solicitări la instituțiile bancare în legătură cu efectuarea unor retrageri frauduloase;

- s-a obținut o autorizație de percheziție în sistem informatic privind sistemele informatice ridicate de la învinuiții și.

În vederea finalizării urmăririi penale, urmează a fi efectuate următoarele activități: reaudierea inculpaților; extinderea cercetărilor și audierea tuturor persoanelor implicate în activitățile desfășurate de inculpați; efectuarea perchezițiilor în sisteme informatice și valorificarea informațiilor obținute; efectuarea constatărilor tehnico-științifice cu privire la dispozitivele ridicate de la inculpați; efectuarea constatării tehnico-științifice antropologice; efectuarea cererii de asistență judiciară și audierea învinuiților arestați în: efectuarea unui supliment de comisie rogatorie cu autoritățile judiciare din Australia; obținerea tuturor documentelor bancare aferente tranzacțiilor frauduloase.

Examinând propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive prin prisma probelor administrate, instanța fondului a reținut - în esență - că inculpații sunt cercetați sub aspectul infracțiunilor de constituirea unei grupări infracționale prev. de art. 8 din Legea nr.39/2003 raportat la art. 323 Cod penal, deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 25 din Legea nr.365/2002 și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos prev. de art.27 alin. 1 rap. la art. 1 pct.11 din Legea nr.365/2002.

Din procesele verbale întocmite în urma interceptării convorbirilor telefonice, a rezultat că, cunoscut de către sub apelativul "", îi comanda acestuia din urma în repetate rânduri sa îi producă carcasele dispozitivelor de "skimming" din material plastic sau alte materiale. Din probele administrate, a mai rezultat că inculpatul confecționa carcasele din material plastic la locul de muncă, respectiv la adresa din C,-, unde funcționează SC., acesta fiind de profesie frezor. De asemenea, cu ocazia perchezițiilor efectuate la domiciliul și la locul de muncă ale inculpatului, au fost găsite dispozitive confecționate artizanal destinate skimmingului. Apărările formulate de inculpatul, conform cărora, fiind de profesie frezor, a lucrat aceste dispozitive pe bază de comandă, neștiind care va fi întrebuințarea lor finală, nu a fost reținută de instanță, în condițiile în care acest inculpat cunoștea - cel puțin în linii mari - modul de operare al unui bancomat. În egală măsură, instanța a avut în vedere că, din planșa fotografică reprezentând imagini surprinse cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la de 17.09.2009 la locul de muncă al inculpatului (vol. IX dup) s-a reținut că în această incintă s-au găsit mai multe dispozitive ce imită componentele electronice ale unui bancomat, inclusiv dispozitive folosite la confecționarea gurilor de bancomat. În aceste condiții, prima instanță a arătat că nu se pot reține drept credibile apărările inculpatului, conform cărora nu cunoștea destinația pieselor comandate de inculpatul. Mai mult, în declarațiile date în fața organului de urmărire penală, inculpatul a arătat că a întrebat la ce anume folosesc dispozitivele comandate și i s-a răspuns că facilitează accesul într-un bar cu cartelă.

În cursul lunii martie 2009, inculpatul a organizat două "echipe" de câte două persoane, pe care le-a trimis în Australia, în zona orașelor de pe coasta de est, Sydney etc, în vederea efectuării de activități de "skimming", clonare a datelor cardurilor bancare și efectuării de retrageri frauduloase de numerar de pe carduri bancare contrafăcute. Membrii celor două echipe au fost identificați ca fiind:, fiul lui și, născut Ia data de 09.07.1981, în Oraș C, Jud.O, domiciliat în Oraș, Str.-,. 13,. A,. 3..14, județul C, - și o persoană neidentificată, cunoscută sub apelativul "", aceștia folosind postul telefonic - (Australia) și, poreclit "", fiul lui și, născut la data de 12.04.1969 în Mun.C, Jud.D, domiciliat în Mun. C,-, jud. D, - și poreclit "". fiul lui și născut la de 07.05.1968 în Mun.C, Jud.D, domiciliat în Mun. C,-. 114,.B, 2, jud. -, aceștia din urmă, folosind postul telefonic - [Australia]. În vederea aprovizionării acestora cu echipamente, în cursul lunilor martie-aprilie 2009, inculpatul - i-a trimis pe învinuiții -, și cu dispozitive destinate skmmingului, în Australia.

În urma verificărilor efectuate, autoritățile judiciare din Australia au confirmat faptul că, la data de 09.04.2009, inculpatul a fost depistat pe Aeroportul din Sydney, iar în urma controlului efectuat asupra bagajelor sale, au fost găsite și confiscate camere videominiaturale și echipamente destinate copierii datelor de pe cărțile de credit, cel în cauză fiind expulzat.

Cu ocazia efectuării percheziției domiciliare la locuință inculpatului -, au fost identificate dispozitive confecționate artizanal pentru desfășurarea activităților de tip skimming, precum și înscrisuri referitoare la date ale unor carduri bancare obținute fraudulos. De asemenea, cu ocazia percheziției efectuate la locația din Mun. C, str. - -. 317 B (un spațiu comercial frecventat zilnic de către inculpat) au fost identificate unelte pentru confecționarea aparaturii artizanale pentru falsificarea cardurilor bancare (guri de bancomat, mulaje pentru confecționarea gurilor, copiator 3D prevăzut cu laser pentru obținerea diferitelor mulaje ale gurilor de bancomat), carduri blank prevăzute cu cip, sume de bani.

Din actele și lucrările dosarului de urmărire penală, a rezultat că, la gruparea infracțională coordonată de către - ar fi aderat și inculpatul -, finul acestuia, care produce programele informatice necesare descărcării datelor care au fost stocate de echipamentele montate pe bancomate. Astfel, în urma percheziției domiciliare efectuată la domiciliul acestuia au fost identificate componente electronice care urmau să fie utilizate la producerea dispozitivelor de clonare și un laptop folosit pentru programarea aplicațiilor informatice. Cu ocazia audierii, acesta a recunoscut că a produs aplicații informatice pentru stocarea datelor existente pe magnetică a cardurilor bancare, învederând că aceste aplicații ar fi fost destinate inițial unei evidențe riguroase a salariaților. Susținerile acestuia au fost respinse de instanța de fond, întrucât ele nu pot înlătura presupunerea rezonabilă conform cu care inculpatul a participat la comiterea actelor ilicite pentru care acesta estre cercetat. în domiciliul acestuia a componentelor electronice care urmau să fie utilizate la producerea dispozitivelor de clonare și un laptop folosit pentru programarea aplicațiilor informatice susține presupunerea legitimă conform cu care inculpatul ar fi participat la comiterea activității infracționale, având chiar un rol preponderent în condițiile pregătirii sale profesionale. Din actele și lucrările dosarului de urmărire, s-a reținut că acest inculpat este de profesie informatician, fiind absolvent al unui liceu de prestigiu cu profil informatic. Apărările invocate la termenul la care s-a soluționat propunerea, conform cărora, pentru existența infracțiunii prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002, ar fi necesară demonstrarea scopului deținerii, nu pot fi primite de instanță și calificate drept cauze care pot justifica revocarea stării de arest. Astfel instanța a reținut că legea incriminează simpla deținere, fiind reglementată o infracțiune de pericol, pentru existența căreia nu este necesară folosirea respectivelor instrumente. În condițiile în care astfel de instrumente nu se aflau în detenția unor societăți abilitate să confecționeze sau să repare o atare de aparatură, scopul ilicit este prezumat de lege, detenția fiind necesară și suficientă pentru existența elementului material al infracțiunii. De asemenea, faptul că în cauză nu s-a dispus până în acest moment efectuarea unei percheziții informatice a laptop-ului ridicat nu poate justifica respingerea cererii de prelungire, în condițiile în care bunurile găsite cu ocazia percheziției justifică și în acest moment presupunerea rezonabilă, conform căreia și acest inculpat a fost implicat în comiterea actelor cercetate de organul de urmărire penală.

Cu privire la participarea inculpatului - arată instanța de fond - în cauză există indicii de natură a justifica presupunerea conform căreia acesta ar fi acționat sub coordonarea inculpaților și, ar fi participat la confecționarea dispozitivelor de skimming și a depozitat componente ale acestora. Semnificativ este faptul că, în urma percheziției domiciliare la domiciliul acestuia, au fost găsite o "gură" de bancomat și sprayuri de vopsit.

În cadrul grupului infracțional compus din inculpații și aportul la activitatea infracțională a inculpatului consta în confecționarea dispozitivelor de skimming, probarea acestora la bancomate de pe raza municipiului C și comercializarea acestora, inculpatul ocupându-se de confecționarea dispozitivelor de skimming și retrageri de numerar cu carduri bancare falsificate.

Inculpatul confecționa aparatura de skimming la domiciliul inculpatului, fapt ce rezultă din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice și de localizare a postului telefonic utilizat de acesta, din declarația învinuitului -, din procesul verbal de percheziție domiciliară privind pe inc.. Din planșele fotografice atașate la dosarul de urmărire penală rezultă că în datele de 13.04.2009, respectiv 19.04.2009, inculpatul, zis "", zis "", zis "", a fost surprins de camerele de supraveghere ale -ului Băncii Comerciale, situat în mun. C, str. - lui, în timp ce efectua retrageri frauduloase de numerar, cu ajutorul a două carduri bancare contrafăcute, care apoi au fost capturate de bancomat. Acesta a reușit să retragă suma de 1.700 RON doar de la acest terminal bancar, numerele de card utilizate aparținând unor instituții bancare din Italia. Împrejurarea invocată de apărătorul inculpatului, conform cu care inculpatul s-ar fi deplasat la această unitate bancară, pentru a cerceta dacă societatea de asigurare ar fi încărcat cardul cu indemnizația de asigurare cuvenită în urma unui eveniment rutier nu este susținută de niciun mijloc de probă administrat în cauză. Mai mult, modul de funcționare a automatului bancar, constând în capturarea cardurilor contrafăcute, deși nu poate reprezenta un mijloc de probă, justifică în continuare reținerea unei presupuneri rezonabile, conform căreia inculpatul a participat la activitatea pentru care este în prezent cercetat. Tot din mijloacele de probă existente la dosar mai rezultă că cei doi lideri ai grupului infracțional organizat au recrutat mai mulți tineri care îndeplineau diferite sarcini în cadrul grupului, precum retragerea de numerar cu carduri falsificate, probarea dispozitivelor de skimming, transportarea instrumentelor de confecționare a acestora între locațiile utilizate de grup, sprijin la confecționarea acestora. Astfel, în cauză, Tribunalul a apreciat că există indicii conform cu care inculpatul, care a retras în mai multe rânduri fraudulos numerar de la bancomate din Mun. C și inculpatul, care a fost prins în flagrant în data de 17.09.2009, de către polițiștii din cadrul T, în timp ce se deplasa către O, cu intenția de a părăsi țara, având asupra sa mai multe dispozitive de skimming, printre care și două baghete prevăzute cu orificiu conținând cale o camera video miniaturală și câte 4 acumulatori, baghete care prezintă aceleași forme, dimensiuni și culori precum cele găsite cu ocazia percheziției domiciliare efectuale la adresa unde locuiește fără forme legale inculpatul.

Din analiza proceselor verbale de redare a convorbirilor telefonice înregistrate, a rezultat faptul că în data de 16.09.2009 inculpatul împreună cu au efectuat ajustări la dispozitivele destinate falsificării cardurilor bancare, ajustări efectuate la adresa unde locuiește fără forme legale inculpatul.

În referire la grupul infracțional organizat coordonat de către inculpatul rezultă că acesta este unul din grupurile importante căruia i se furnizează aparatură de clonare a cardurilor bancare confecționată de către inculpații și. A reținut Tribunalul că, în cauză, există în continuare indicii temeinice conform cu care din cadrul acestui grup face parte și numitul, în prezent arestat de către autoritățile iordaniene, care în data de 06.08.2009, discută telefonic cu liderul grupului despre faptul că în urmează să ajungă un tânăr care trebuie preluat de la aeroport de către membrii grupului aflați deja acolo. În de 14.08.2009, inculpații și convin ca acesta din urmă să trimită o persoană de încredere în, unde se află deja o parte a grupului infracțional coordonat de către inc.. Inculpatul îl trimite în pe învinuitul -, fapt confirmat și de informarea provenită de la autoritățile iordaniene, din care rezultă arestarea de către acestea a 14 (paisprezece) cetățeni români, printre care și învinuiții și, pentru comiterea de infracțiuni cu carduri bancare.

Cu referire la susținerile inculpatului, conform cărora, față de activitatea infracțională pentru care este cercetat, constând în potențiale acte materiale pe teritoriul, competența nu ar putea reveni Tribunalului București, față de dispozițiile art. 31 Cod procedură penală, instanța de fond a reținut că prezenta cauză are ca obiect propunere de prelungire a măsurii arestării preventive, în cauză fiind deci incidente dispozițiile art.155 alin. 2 Cod procedură penală și nu ale art. 31 Cod procedură penală. Ca urmare, instanța a respins excepția necompetenței materiale - ca neîntemeiată, reținând că propunerea este formulată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar Tribunalul București este instanța în circumscripția căreia se află sediul organului de urmărire penală.

În ceea ce privește participarea inculpaților --, zis "" și A-, în cauză există suficiente indicii de natură a demonstra faptul că aceștia ar fi participat la derularea activității infracționale descrise în referatul înaintat.

Astfel, din investigațiile specifice efectuate în cauză a rezultat că în seara zilei de 07.07.2009, A s-a întâlnit în zona străzii cu inculpatul, căruia i-a predat dispozitivul de copiere a datelor cardurilor bancare, în data de 09.07.2009 deplasându-se în zona, lângă un magazin de piese auto, reîntâlnindu-se cu, care a coborât din autoturismul marca, cu număr de înmatriculare -, în vederea preluării dispozitivului tip skimmer. Din analiza succintă a activității de supraveghere operativă, demonstrată și de planșele fotografice existente la dosar a rezultat5 că în aceste împrejurări, în zonă și-a făcut apariția și învinuitul, zis "" sau "", utilizator al postului telefonic -, la solicitarea telefonică a lui, care a coborât dintr-un autoturism marca OPEL, înmatriculat în Bulgaria.

Retragerile de numerar cu cardurile bancare contrafăcute sunt realizate de la -uri din România de către A supravegheat de către inc. --. Astfel, în noaptea de 03/04.03.2009, în jurul orei 00⁰⁰, în fața filialei Băncii situate pe str. - -, a fost observat autoturismul marca Audi A4, cu număr de înmatriculare -, care aparține inculpatului A, totodată, la -ul băncii menționate anterior se alia A, care a efectuat operațiuni folosind un card bancar falsificat. După efectuarea acestei operațiuni, inculpatul a părăsit zona, oprind vis-a-vis de Banca și preluându-l pe -, care supraveghea zona, cei doi continuându-și apoi traseul către zona centrală a municipiului. În urma unei înțelegeri între inculpatul -- și inculpatul, s-a stabilit ca fiecare dintre cei doi să desemneze o persoană care să se deplaseze în data de 28.08.2009, în Cipru, în scopul montării de skimmere la -uri, urmând ca inculpatul -- să suporte cheltuielile deplasării. Persoanele desemnate să efectueze deplasarea au fost inculpații A-, din partea inc. - și, zis, din inculpatului.

Potrivit art. 155 alin. 1 Cod procedură penală "arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate".

Analizând temeiurile inițiale care au determinat arestarea preventivă a inculpaților, Tribunalul a constatat că acestea există și impun în continuare privarea de libertate.

Prin urmare - arată prima instanță - în cauză există suficiente probe și indicii de natură a justifica presupunerea rezonabilă, conform cu care cei 14 inculpați au participat la săvârșirea activităților pentru care sunt cercetați. Stabilirea modului efectiv de acțiune al fiecărui grup, modul în care cele 5 grupuri au acționat sau, după caz, au colaborat, reprezintă aspecte care vor fi soluționate de organul de urmărire penală, în condițiile reținerii unei corecte situații de fapt.

Referitor la temeiul inițial cel prevăzut de art. 148 alin. 1 lit. f) Cod procedură penală, pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile de care sunt acuzați inculpații sunt mai mari de 4 ani închisoare, iar în ceea ce privește condiția cumulativă cerută de art. 148 lit. f) Cod procedură penală referitoare la pericolul concret pentru ordinea publică care nu se confundă cu pericolul social ca trăsătura esențiala a infracțiunii, acesta există și rezultă printre altele și din însuși pericolul social al infracțiunii de care sunt acuzați inculpații, de reacția publică la comiterea unei astfel de infracțiuni, de posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacții corespunzătoare față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte.

Împrejurările concrete în care actele au fost săvârșite și circumstanțele personale, arată Tribunalul - justifică concluzia că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Se mai reține că, aceste elemente avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive și care nu au suferit modificări până la această dată, justifică admiterea propunerii în sensul prelungirii arestării preventive a inculpaților.

Natura infracțiunilor care se presupune că ar fi fost săvârșite de inculpați, modul în care aceștia ar fi acționat, consecințele acțiunilor lor, constând în valoarea ridicată a prejudiciului material cauzat unor părți vătămate prin extragerea de numerar, în condițiile în care faptele de genul celei pentru care inculpații sunt cercetați au luat amploare, conturează gradul ridicat de pericol social generic al faptelor reținute în sarcina fiecărui inculpat. Deși în apărare inculpații au arătat și faptul că în cauză nu se poate reține existența unui prejudiciu material, la dosar nefiind identificată vreo parte vătămată care să se fi constituit și parte civilă, existența unui prejudiciu material extrem de ridicat și cuantificabil în bani este demonstrată de conținutul convorbirii telefonice purtate în ziua de 09.03.2009 între și, zis "". Conform proceselor verbale de redare a interceptărilor telefonice, inculpatul a afirmat: ", seara la, mai făcură vreo 200 și ceva de milioane." Identificarea persoanelor de la care sume de acest fel ar fi fost sustrase de inculpați, stabilirea persoanei care are vocația de a se constitui parte civilă în procesul penal, reprezintă aspecte care pot fi clarificate ulterior pe baza probelor care se vor mai administra în cursul urmăririi penale, constituirea de parte civilă putând opera și în fața instanței sesizate cu soluționarea cauzei pe fond, până la citirea actului de sesizare. Împrejurarea că nu există o astfel de manifestare de voință din partea unei persoane vătămate se datorează faptului că organul de urmărire penală nu a reușit identificarea cu exactitate a unei asemenea persoane, însă neidentificarea persoanei vătămate nu poate reprezenta o dovadă în sensul reținerii lipsei prejudiciului și deci nici nu poate justifica punerea în libertate a inculpaților pe motiv că activitatea lor nu a provocat prejudicii.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că persistența motivelor plauzibile de a bănui că persoana privată de libertate ar fi comis o infracțiune este o condiție sine qua non a regularității menținerii în detenție, dar, după un anumit timp, ea nu mai este suficientă: Curtea trebuie atunci să stabilească dacă celelalte motive invocate de autoritățile judiciare continuă să legitimeze privarea de libertate. Când se dovedesc "suficiente" și "pertinente", ea cercetează dacă autoritățile naționale competente au abordat continuarea procedurii cu o diligentă particulară. Complexitatea și particularitățile cauzei sunt elemente ce trebuie luate în considerare în această privință (Tomasi Franței; Letellier Franței; Scott Spaniei; Labila Italiei). Nu este nici o îndoială că, chiar și în situația în care un acuzat este menținut în detenție în baza unor necesități de ordine publică, poate exista o încălcare a articolului 5 3 dacă, pentru acest motiv, procedura se prelungește pentru o perioadă de timp considerabilă [Wemhoff Austriei). Totuși, celeritatea particulară la care un acuzat deținut are dreptul, nu trebuie să afecteze eforturile magistraților de a-și îndeplini sarcina cu diligenta necesară pentru a face lumină în acea cauză [Wemhoff Austriei; Tomasi Franței).

Față de aceste principii stabilite de C, Tribunalul a apreciat că în raport de complexitatea cauzei, pentru a se permite buna desfășurare a procesului penal și față de durata arestării preventive până la acest moment că motivele invocate sunt suficiente pentru a dispune menținerea măsurii.

Având în vedere complexitatea cauzei, actele ce urmează a fi efectuate pentru completarea și definitivarea - în bune condiții - a urmăririi penale și anume: reaudierea inculpaților; extinderea cercetărilor și audierea tuturor persoanelor implicate în activitățile desfășurate de inculpați; efectuarea perchezițiilor în sisteme informatice și valorificarea informațiilor obținute; efectuarea constatărilor tehnico-științifice cu privire la dispozitivele ridicate de la inculpații, efectuarea constatării tehnico-științifice antropologice; efectuarea cererii de asistență judiciară și audierea învinuiților arestați în; efectuarea unui supliment de comisie rogatorie cu autoritățile judiciare din Australia;

- obținerea tuturor documentelor bancare aferente tranzacțiilor frauduloase.

Tribunalul a constatat că este necesară în continuare privarea de libertate a inculpaților, motiv pentru care in baza art. 155 rap. la art. 159 Cod procedură penală a admis propunerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a dispus prelungirea duratei arestării preventive a inculpaților.

Având în vedere buna desfășurare și finalizare a urmăririi penale, precum și scopul măsurilor preventive, gradul de pericol social al infracțiunilor de care sunt acuzați inculpații, vârsta și circumstanțele personale ale acestora, Tribunalul a constatat că măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara nu este suficientă să-și atingă scopul în acest stadiu al urmăririi penale, motiv pentru care în baza art. 139 al. 1 Cod procedură penală a respins ca nefondate cererile formulate de inculpați.

Împotriva încheierii a declar recurs inculpatul A, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând admiterea recursului, casarea încheierii din data de 11.11.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală și continuarea cercetărilor penale cu inculpatul în stare de libertate.

În motivarea orală a recursului, prezentatăin extensoîn practicaua hotărârii, inculpatul a arătat în esență că se impune încetarea de drept a măsurii arestării preventive determinată de soluționarea recursului cu încălcarea dispozițiilor imperative ale art.159 alin.8 teza a II-a proc. pen. Solicitarea a fost fundamentată și pe decizia nr.25/2008, pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție cu prilejul soluționării unui recurs în interesul legii, prin care s-a decis pe de o parte, că termenul prevăzut de dispoziția legală menționată are caracter imperativ, iar pe de altă parte că recursul va fi soluționat întotdeauna înainte de expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior încheierii atacate.

În același sens inculpatul a arătat că sancțiunea nerespectării termenului imperativ prevăzut de dispozițiile art.159 alin.8 proc. pen. nu poate fi decât nulitatea absolută, în considerarea prevederilor art.197 alin.2 proc. pen.

Mai arată că din probatoriu nu rezultă că ar fi cunoscut destina ț ia pieselor pe care le-a confec ționat sau că acestea urmau sa fie folosite în scop ilicit, spunându-i-se că erau folosite în străinătate, în localuri unde accesul se face pe baza unor carduri.

Consideră că fiind lăsat în stare de libertate nu ar prezenta un pericol pentru ordinea publică, iar instan ța de fond nu a analizat acest aspect "in concreto" întrucât acest pericol trebuie individualizat și nu generalizat.

Astfel, solicită a se avea în vedere circumstan țele personale ale inculpatului, respectiv împrejurarea că a fost muncitor calificat, precum ș i faptul că este singurul între ținător al familiei sale.

Analizând încheierea recurată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept conform art.385⁶alin.3 pr.pen. Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Încetarea de drept a măsurii arestării preventive ori revocarea măsurii arestării preventive, ca efect al nesocotirii termenului imperativ prevăzut în dispozițiile art.159 alin.8 proc. pen. invocate ca motive de nelegalitate, nu pot fi primite de către C deoarece decizia nr.25/2008 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii nu prevede astfel de sancțiune. Curtea constată că decizia precitată nici nu putea stabili vreo sancțiune, instanța supremă fiind chemată să răspundă numai asupra naturii termenului instituit de dispozițiile art.159 alin.8 teza a II-a proc. pen.

Chiar și în raport de conținutul deciziei menționate, care a statuat că termenul de care se face vorbire este unul imperativ, iar recursul declarat împotriva încheierii prin care s-a dispus respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive va fi soluționat întotdeauna înainte de expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior încheierii atacate, Curtea apreciază că dispozițiile menționate fac referire la situația în care recursul este înaintat instanței de recurs înainte de expirarea duratei arestării preventive. O asemenea interpretare se sprijină atât pe considerentele deciziei nr.25/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care face referire la termenele de scurtă durată prevăzute în materia prelungirii măsurii arestării preventive, acestea fiind menite să asigure îndeplinirea tuturor actelor necesare în condiții de maximă rapiditate, cât și pe dispozițiile art.159 alin.9 proc. pen. conform cărora"recursul, declarat împotriva încheierii prin care s-a dispus prelungirea arestării preventive, nu este suspensiv de executare".

În practică se întâlnesc des situații obiective, care împiedică instanța fondului să soluționeze și să motiveze încheierea de prelungire a măsurii arestării preventive înainte de expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior în cauză, aceste fiind determinate de particularitățile cauzei, respectiv complexitate deosebită, număr mare de inculpați, etc.

Argumentele apărării nu pot fi primite deoarece ar însemna, conform celor susținute, ca instanța de recurs să nu mai soluționeze recursurile deoarece au fost înregistrate la instanța de recurs după expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior în cauză. Or, Curtea nu poate pronunța în recurs decât una dintre soluțiile expres și limitativ prevăzute în dispozițiile art.385¹⁵proc. pen. ceea ce înseamnă că pășește la soluționarea recursurilor în orice situație.

De asemenea, încetarea de drept a măsurii arestării preventive prevăzută de art.140 alin.2 lit.a proc. pen. nu este aplicabilă în speță, în condițiile în care arestarea preventivă a fost prelungită prin însăși încheierea instanței de fond. Nici sancțiunea nulității absolute nu poate fi invocată în speță, cazurile de nulitate absolută fiind limitativ prevăzute în dispozițiile art.197 alin.2 proc. pen. iar nerespectarea termenului instituit de art.159 alin.8 teza a II-a proc. pen. nu se regăsește printre acestea.

Dispozițiile art.159 alin.8 teza a II-a proc. pen. chiar în condițiile în care instituie un termen imperativ, prevăzut în favoarea inculpatului, nu pot conduce la revocarea măsurii arestării preventive în situația în care recursul se soluționează după expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior încheierii atacate. În acest sens Curtea invocă, prin analogie, prevederile art.149¹proc. pen. unde nu se prevede un termen expres pentru soluționarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă și dispozițiile art.141 proc pen. referitoare la calea de atac împotriva încheierii pronunțate de instanță în cursul judecății privind măsurile preventive unde, deși este prevăzut un termen de 3 zile pentru soluționarea recursului, nu există prevederea referitoare la soluționarea acestuia înainte de expirarea duratei arestării preventive menținută anterior în cauză.

dispozițiilor menționate în materia măsurilor preventive sunt stabilite pentru a asigura celeritatea judecării situațiilor în care o persoană este arestată, pentru a nu se prelungi această stare în situația în care nu mai persistă motivele pentru lipsirea sa de libertate.

Referitor la fondul recursului, Curtea constată că prima instanță a apreciat în mod corect că se impune prelungirea măsurii arestării preventive dispusă față de inculpatul, având în vedere că în speță există probe și indicii temeinice, în sensul art.143 proc. pen. care să justifice presupunerea rezonabilă că acesta a săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat (constituirea unui grup infracțional organizat, deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică)- procesele-verbale de supraveghere operativă și filaj însoțite de planșele foto, imaginile video, conținutul convorbirilor telefonice înregistrate autorizat, rapoartele de constatare tehnico-științifică efectuate asupra dispozitivelor găsite la domiciliile unora dintre inculpați, procesele-verbale de percheziție imobiliară, planșele foto cu dispozitivelor găsite la domiciliile unora dintre inculpați, depozițiile relevante ale coinculpaților A, și declarația inculpatului (recunoaște că avea bănuieli cu privire la folosirea ilicită a dispozitivelor pe care le fabrica), fiind întrunit în mod cumulativ și cazul prevăzut de art.148 lit.f proc. pen. întrucât există probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Acest pericol este evidențiat de modul și împrejurările săvârșirii faptelor, de gravitatea deosebită a acestora determinată de natura și valorile sociale lezate, de caracterul grupării de crimă organizată, aspecte care în mod evident trezesc un sentiment de insecuritate în rândul opiniei publice.

Circumstanțele personale ale inculpatului vor constitui aspecte favorabile acestora în eventualitatea unei soluții de condamnare, fără a influența în mod decisiv starea de pericol social pe care l-ar prezenta aceștia în ipoteza cercetării lor în stare de libertate.

Drept urmare, apreciind că se impune prelungirea stării de arest a recurentului-inculpat în vederea îndeplinirii activităților de urmărire penală enumerate în referatul parchetului și finalizării anchetei, Curtea, în temeiul art.385¹⁵pct.1 lit.b pr.pen. va espinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul.

În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă recurentul-inculpat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DISPUNE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii din data de 11.11.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penală, în dosarul nr-.

Obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 23.11.2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

-

Red. -

Dact./

Ex.2

Președinte:Damian Dolache
Judecători:Damian Dolache, Carmen Veronica Găină, Vasile

Vezi şi alte speţe de drept penal: