Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea /2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 5 mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ileana Ruxandra Dănăilă
JUDECĂTOR 2: Mihaela Paraschiv
GREFIER - - -
Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată de către apelanta - pârâtă CONSTRUCȚII împotriva sentinței civile nr. 964/04.06.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns apelanta - pârâtă CONSTRUCȚII, reprezentată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/05.06.2008 și intimata - reclamantă, reprezentată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 73455/25.11.2008.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul apelantei - pârâte CONSTRUCȚII depune, în cadrul probei cu înscrisuri în contraprobă încuviințată, materiale publicitare și comunică un exemplar al acestora către reprezentantul intimatei - reclamante.
Părțile prezente, prin reprezentanți, învederează instanței că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra cererii de apel.
Reprezentantul apelantei - pârâte CONSTRUCȚII solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.
Reprezentantul apelantei - pârâte CONSTRUCȚII solicită admiterea apelului formulat împotriva sentinței civile nr. 964/04.06.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, modificarea în tot a sentinței apelate și pe fondul cauzei, respingerea acțiunii formulată de reclamantă ca neîntemeiată. Susține că motivarea instanței de fond are la bază o interpretare eronată, o confuzie în urma căreia a pus egalitate între produse și servicii. Precizează că, conform clasificării, până la clasa 34 inclusiv sunt clase de produse, iar de la clasa 35 inclusiv, se regăsesc clasele de servicii. Or, reclamanta fiind protejată pentru clasa 37, nu se poate reține că deține o marcă pentru produse și servicii la clasa 37, întrucât aceasta cuprinde numai servicii. De asemenea, arată că nu există identitate între cele două denumiri. Față de înscrisurile depuse de către intimata - reclamantă, arată că există distinctivitate deplină între cele două mărci. Cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei - reclamantă solicită respingerea cererii de apel formulată împotriva sentinței civile nr. 964/04.06.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, ca neîntemeiat și pe cale de consecință, menținerea ca fiind legală și temeinică hotărârea instanței de fond. Susține că, în mod corect, instanța de fond a reținut că produsele comercializate de către cele două părți sunt asemănătoare, putând astfel crea confuzie în percepția publicului, iar în baza art.35 din Legea nr. 84/1998 a admis acțiunea reclamantei și pe cale de consecință a obligat pârâta să nu mai folosească marca înregistrată "" în cuprinsul ansamblului rezidențial, respectiv BĂNEASA". Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea depunerii de concluzii scrise, față de dispozițiile art. 146 Cod procedură civilă, și art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, urmează să dispună amânarea pronunțării asupra cererii de apel.
DISPUNE:
Amână pronunțarea asupra cererii de apel la data de 12.05.2009.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - -
GREFIER
- -
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A IX-
CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 95A
Ședința publică de la 12 mai 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - - - -
JUDECĂTOR - - -
GREFIER - - -
Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată de către apelanta-pârâtă CONSTRUCȚII împotriva sentinței civile nr.964/04.06.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A, având ca obiect marcă.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 05.05.2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 12.05.2009, când, în aceeași constituire, a dat următoarea decizie:
CURTEA,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a III a Civilă la data de 29.01.2008 sub nr-, reclamanta - - a chemat în judecată pe pârâta - Construcții SRL, solicitând instanței în art. 35 alin. 2 din Legea nr. 84/1998 să interzică pârâtei să mai folosească marca înregistrată "" în cuprinsul denumirii ansamblului de construcții pe care îl realizează.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că are calitatea de titular al mărcii înregistrate "" conform certificatului nr. 79212/23.10.2007 eliberat de OSIM, marca având o durată de protecție de 10 ani cu începere de la data de 8.06.2006, pentru clasa 37 - construcții.
Reclamanta a susținut că denumirea pe care pârâta a atribuit-o ansamblului pe care îl construiește în zona Băneasa, respectiv " BĂNEASA" produce în percepția publicului un risc de confuzie incluzând și riscul de asociere a denumirii folosite de pârâtă cu marca înregistrată de către reclamantă și folosită de către aceasta ca denumire a unui alt ansamblu de construcții pe care îl edifică reclamanta în sectorul 3 din
În drept s-au invocat dispozițiile art.35 din Legea nr.84/1998.
Anexat cererii de chemare în judecată, reclamanta a depus certificatul de înregistrare a mărcii nr.79212/8.06.2006 cu anexa certificată.
Pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a înțeles să invoce excepția lipsei calității procesuale a reclamantei, excepție pe care tribunalul a respins-o în ședința publică din 23.04.2008, constatând că argumentele de fapt și drept invocate de pârâtă în susținerea acestei excepții reprezintă tot apărări de fond ce urmează a fi avute în vedere la soluționarea prezentei cereri.
Astfel, pârâta a susținut că reclamanta este titulara mărcii "" pentru clasa de servicii 37 - construcții ceea ce presupune că dreptul la marcă al titularului se restrânge de drept la utilizarea acestei denumiri doar pentru serviciile din această clasă.
Pârâta edifică construcțiile din ansamblul de locuințe Băneasa sub denumirea de CONSTRUCȚII și nu sub denumirea de.
Susține pârâta că denumirea BĂNEASA nu este identică cu denumirea, și este atribuită unui ansamblu de locuințe, în sens restrâns, unei construcții edificate și nu unui serviciu de construire pentru care este protejată marca reclamantei. Prin urmare, denumirea utilizată de pârâtă vizează produse și servicii diferite de cele pentru care marca anterioară este înregistrată, astfel că nu există pentru public nici risc de confuzie și nici risc de asociere între acestea.
Mai susține pârâta că denumirea BĂNEASA este folosită în scop publicitar, pentru promovarea unei afaceri imobiliare, și nu unui serviciu de construire, urmând ca instanța să aibă în vedere principiul specialității mărcii.
Pârâta apreciază că utilizarea acestei denumiri pentru a desemna un ansamblu de construcții nu încalcă drepturile cu privire la marca nr.79212, cu atât mai mult cu cât reclamanta și-a înregistrat marca în condițiile în care exista deja aceeași marcă, pentru clasa 37 protejată pe teritoriul României astfel că nu are dreptul să revendice un drept exclusiv de utilizare nici măcar pentru clasa 37, cu atât mai mult cu cât pârâta are înregistrată marca CONSTRCUȚII pentru clasele de produse și servicii 6, 19 și 36.
Contextul grafic în care pârâta utilizează denumirea BĂNEASA pentru desemnarea și promovarea produselor din clasa 6 și 19 și a afacerii imobiliare cuprinsă în clasa 36 conține și marca sa de servicii " CONSTRCUȚII", elementele suplimentare fiind în măsură să confere distinctivitate mărcii BĂNEASA în raport de mărcile anterioare.
Față de cele arătate, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Prin sentința civilă nr. 964/04.06.2008, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a admis acțiunea privind pe reclamanta -, și pe pârâta Construcții SRL, a interzis pârâtei să folosească marca înregistrată "" în cuprinsul de numirii ansamblului de construcții pe care îl realizează și a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a constatat că reclamanta este titulară a mărcii "", așa cum rezultă din certificatul de înregistrare emis de OSIM cu nr.79212/8.06.2006, pentru clasa de produse și servicii 37 - construcții.
S-a reținut totodată că pârâta nu este titulară a mărcii BĂNEASA, ci doar folosește această denumire pentru un ansamblu de construcții pe care îl realizează, situație în care, deși în întâmpinare a susținut că nu există un conflict între aceste două mărci, în prezenta cauză urmează a se lămuri doar aplicabilitatea dispozițiilor art.35 din Legea nr. 84/1998, care permit titularului mărcii să interzică folosirea unui semn identic cu marca acestuia, și nu se va proceda la analizarea restului de confuzie între marca și marca BĂNEASA, ci între marca și denumirea BĂNEASA.
Pârâta - Construcții SRL este, de asemenea, titulară a mărcii CONSTRUCȚII, pentru clasele de produse și servicii 6, 19 și 36, apreciind că existența unei mărci diferite, clasele diferite pentru care marca este protejată și folosirea în alcătuirea de numirii a cuvântului "Băneasa" reprezintă suficiente elemente care să distingă denumirea BĂNEASA, de marca.
Tribunalul a apreciat această susținere ca vădit neîntemeiată, și lipsită total de relevanță în cauză, câtă vreme pârâta utilizează această denumire pentru clasele 6, 19 și 36, care se referă la clădiri din metal, clădiri nemetalice și afaceri imobiliare, și prin urmare sunt completate cu clasa 37 pentru care este protejată marca pârâtei.
S-a reținut dispozițiile art. 35 din Legea nr.84/1998 în sensul că înregistrarea mărcii conferă titularului său un drept exclusiv asupra mărcii, astfel că acesta poate să interzică terților să folosească, în activitatea lor comercială, fără consimțământul său, un semn care dată fiind identitatea sau asemănarea cu marca or, dată fiind identitatea sau asemănarea produselor sau serviciilor cărora li se aplică semnul cu produsele sau serviciile pentru care marca a fost înregistrată, ar produce în percepția publicului un risc de confuzie incluzând și riscul de asociere a mărcii cu semnul, constatându-se că pârâta folosește o denumire care are în compunere un semn identic cu marca aparținând reclamantei, denumire care este folosită în activitatea ei comercială pentru produse și servicii asemănătoare cu cele pentru care a fost protejată marca reclamantei.
Tribunalul avut în vedere regula 10 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 84/1998, potrivit căreia produsele și serviciile nu pot fi considerate ca asemănătoare pe motiv că figurează în aceeași clasă și nici nu pot fi considerate ca fiind diferite pe motiv că figurează în clase diferite ale de la.
Or, cum, pârâta a recunoscut în întâmpinare că folosește denumirea BĂNEASA tocmai pentru a desemna un ansamblu de locuințe în mod evident în cauză se poate constata că semnul reclamantei este folosit pentru produse asemănătoare, celor din clasa 37 care acoperă construcțiile indiferent de felul acestora.
În analiza similarității semnelor și implicit a riscului de confuzie ceea ce contează în primul rând sunt semănările și nu deosebirile, tribunalul apreciind că marca aparținând reclamantei "" este similară cu denumirea folosită de către pârâtă BĂNEASA, având un element comun respectiv, existând un risc de confuzie indirect, publicul putând crede că există o legătură, fie o origine comună fie una înrudită economic, între titularul mărcii și titularul f) denumirii în litigiu.
Marca și semnul sunt comparate și percepute de public ca întreg, acordând o pondere mai mare elementelor comune, întrucât semnele nu sunt comparate, de regulă unele lângă altele, ci se păstrează în minte elementul care induce mărcii caracterul distinctiv.
Tribunalul a apreciat că în cauză, în mod evident cuvântul este elementul distinctiv, neputându-se aprecia, față de semnificația acestuia că este descriptiv sau comun astfel încât rezultă în mod neîndoielnic faptul că prin folosirea acestei denumiri s-ar produce un risc de confuzie care include și riscul de asociere.
Faptul că pe teritoriul României este protejată marca comunitară "" aparținând altei societăți, dar nu pârâtei este lipsit de relevanță în prezenta cauză întrucât simpla înregistrare a mărcii de către reclamantă conferă dreptul exclusiv asupra acesteia, iar eventualitatea unui conflict între titularii celor două mărci nu împiedică reclamanta să solicite obligarea pârâtei să nu mai folosească semnul pentru serviciile pe care le prestează, câtă vreme aparținând reclamantei este valabilă și nu a fost pusă în discuție anularea acesteia, neexistând o hotărâre judecătorească irevocabilă în acest sens.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta - Constructii SRL, solicitând instanței ca în baza probatoriului administrat să pronunțe o decizie prin care să dispună admiterea apelului, desființarea și modificarea în tot a sentinței apelate și pe fondul cauzei respingerea acțiunii promovate de către reclamanta-intimată ca neîntemeiată cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată ocazionate atât în fața instanței de fond, cât și în fața instanței de apel.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a IX-a Civilă și pentru Cauze privind Proprietatea Intelectuală la data de 12.08.2008 sub nr-.
În dezvoltarea motivelor de apel, apelanta-pârâtă a arătat că la o simplă lecturare a sentinței apelate se poate observa netemeinicia acesteia, motivele pe care se sprijină soluția instanței de fond fiind în contradicție cu legea aplicabilă în materie, ceea ce probează confuzia în care s-a aflat instanța de fond, astfel:
Instanța de fond reține că reclamanta-intimată este titulara mărcii pentru clasa de servicii 37 - construcții, așa cum de altfel a învederat și reclamanta. Totodată atât reclamanta, cât și instanța de fond rețin că apelanta pârâtă a atribuit denumirea BĂNEASA unui ansamblu de locuințe și nu unui serviciu de construire pentru care este protejată intimata, însă în mod cu totul eronat și straniu se concluzionează că încalcă dreptul protejat al - -.
În concluzie, instanța de fond reține că apelanta-pârâtă utilizează denumirea BĂNEASA pentru clasele 6, 19 și 36, dar consideră că prin aceasta se aduce încălcare mărcii protejate în favoarea intimatei pentru clasa 37, soluție care vine în contradicție cu principiul specialității mărcii.
Motivarea principală a instanței de fond pentru a reține astfel are în vedere că deși intimata nu este protejată decât pentru clasa 37, iar apelanta utilizează denumirea pentru alte clase, fiind produse "asemănătoare" poate crea confuzie în percepția publicului, motiv pentru care se impune în opinia instanței de fond interzicerea utilizării denumirii.
S-a susținut că afacerile imobiliare nu sunt asemănătoare cu serviciile de construire, că acestea din urmă sunt oferite sub marca CONSTRUCȚII, neexistând risc de confuzie, că sunt elemente grafice și de text care conferă distinctivitate, mai mult fiind folosite împreună cu marca de servicii construcții, astfel că nu pot fi aplicabile dispozițiile art. 35, alin. 2 din Legea nr. 84/1998.
Cu privire la inexistența riscului de confuzie, precum și la existența elementelor care asigură distinctivitatea mărcii de utilizarea denumirii mărcii - BĂNEASA s-a pronunțat în urma analizei efectuate și Oficiul de Stat Pentru Invenții și Mărci, care, constatând că nu există impedimente și contradicții cu alte mărci înregistrate în România sau mărci comunitare, a emis Decizia nr. -/14.07.2008 de înregistrare și publicare a mărcii individuale combinate - BĂNEASA în favoarea subscrisei.
Precizează apelanta că dacă în realitate ar fi existat risc de confuzie între cele două mărci, OSIM nu ar fi admis cererea sa, ba mai mult chiar reclamanta ar fi formulat opoziție împotriva înregistrării mărcii în favoarea - CONSTRUCȚII SRL, or acest lucru nu s-a realizat nici în contextul în care marca este înregistrată pentru clasele 6, 19, 35, 36, 37, 41 și 42, deci chiar și pentru clasa 37 pentru are denumirea singulară de este înregistrată pe numele intimatei.
Apelanta a susținut că a arătat instanței de fond că CONSTRUCȚII edifică construcțiile menționate sub marca înregistrată CONSTRUCȚII și nicidecum sub marca, precum și că reclamanta este titulara mărcii "" pentru clasa de servicii 37 - Construcții, ceea ce presupune că dreptul la marcă al titularului se restrânge de drept la utilizarea acestei denumiri pentru prestarea de către titular, sub această denumire, a serviciilor de construcții pentru sine sau în beneficiul terților;
Art.35 din Lege conferă titularului mărcii dreptul de a solicita instanței judecătorești interzicerea terților la folosirea mărcii înregistrate, a semnului identic pentru produse sau servicii identice cu acelea pentru care marca a fost înregistrată, în speță pentru serviciile de construcții; apelanta edifică construcțiile (servicii de construcții) din ansamblul de locuințe " BĂNEASA" sub denumirea de CONSTRUCȚII (conform anexei) și nicidecum sub denumirea de "".
Marca înregistrată pe seama reclamantei este "", iar denumirea pe care apelanta a atribuit-o unui produs materializat sub forma ansamblului de locuințe este " BĂNEASA" pe cale de consecință neexistând identitate între denumiri sau mărci. " BĂNEASA" este atribuită unui ansamblu de locuințe, în sens restrâns unei construcții edificate, unei locuințe și nu unui serviciu de construire pentru care este protejată reclamanta; cu alte cuvinte, denumirea " BĂNEASA" este utilizată pentru produse și servicii diferite de cele pentru care marca anterioară este înregistrată.Având în vedere faptul că cele 2 denumiri se utilizează pentru produse/servicii diferite (clasa 37, respectiv clasele 6, 19, 36), nu exista pentru public nici risc de confuzie si nici risc de asociere intre acestea. " BĂNEASA" este folosită în scop publicitar și având drept scop promovarea unei afaceri imobiliare și nu a unui serviciu de construire;
atribuită ansamblului de locuințe, pentru care apelanta este în demersuri pentru protejarea mărcii aferente acestor produse și servicii se încadrează în clasa de produse 6 - clădiri din metal, clasa de produse 19 - clădiri nemetalice și clasa de servicii 36 - afaceri imobiliare.
Din cele arătate se desprindea de natura evidenței că denumirea BĂNEASA a fost atribuită în scopul promovării unei afaceri imobiliare și nu pentru a descrie serviciile de construcții pentru care este protejată intimata, motiv pentru care se impunea respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Admiterea apelului și respingerea acțiunii reclamantei intimate se impune și pentru următoarele considerente:
- - este titulara mărcii nr.79212, înregistrată în România pentru clasa de servicii 37 (construcții), în Sistemul. Aplicarea principiului specialității mărcii conduce la concluzia că marca este protejată doar pentru aceste servicii. Deși deține o marcă înregistrată doar pentru servicii de construcții cuprinse în clasa 37, reclamanta dorește să interzică utilizarea acestei denumiri pentru alte clase de produse și/sau servicii (clasa 6 - clădiri din metal, clasa 19 - clădiri nemetalice, clasa 36 - afaceri imobiliare), prevalându-se abuziv de dreptul conferit prin înregistrarea mărcii. Totodată intimata reclamantă și-a înregistrat marca doar pentru serviciile cuprinse în clasa 37 (servicii de construcții efectuate pentru terți), iar această înregistrare a fost făcuta chiar în condițiile în care există deja o marcă anterioară "", înregistrată pe clasa 37 (servicii de construcții) și protejată pe teritoriul României. O astfel de înregistrare nu îi dă dreptul de a revendica un drept exclusiv de utilizare a acestei denumiri nici măcar în legătură cu clasa 37, cu atât mai mult nu îi dă acest drept pentru alte clase de produse (clasa 6, clasa 19, clasa 36) pentru care nu deține o înregistrare a mărcii.
A mai arătat apelanta că marca înregistrată de - coexistă în România cu o marcă comunitară anterioară "", protejata în Uniunea Europeana (inclusiv în România) încă din data de 14.04.2004 pentru servicii identice cu cele pentru care - și-a înregistrat marca (clasa 37 - servicii de construcții). Faptul că - a acceptat o astfel de înregistrare a mărcii sale, precum și coexistentă cu marca anterioară nr. - "", conduce la concluzia că a acceptat implicit și limitările care decurg dintr-o astfel de înregistrare.
Coexistența mărcii naționale nr. 79212 "" cu marca comunitara anterioară nr. - "", pentru servicii identice (servicii de construcții cuprinse în clasa 37), are ca efect imposibilitatea revendicării unui drept exclusiv asupra acestei denumiri, chiar și în legătură cu serviciile cuprinse în clasa 37. Cu atât mai mult, - nu poate revendica un drept exclusiv asupra acestei denumiri în raport de alte clase de produse și/sau servicii pentru care nu deține o înregistrare a mărcii. În caz contrar, marca națională nr. 79212 este anulabilă, deoarece încalcă un drept anterior protejat cu privire la marca comunitară nr. - "". Cu alte cuvinte, dacă marca nr.79212 "" poate coexista cu marca comunitară nr. - "" pentru servicii identice (mărci identice pentru servicii identice), fără să creeze un risc de confuzie, cu atât mai mult denumirea " BĂNEASA", utilizată de către CONSTRUCTII SRL în legătură cu produsele din clasele 6, 19 și respectiv serviciile cuprinse în clasa 36, poate coexista cu marca nr. 79212 (mărci diferite pentru clase diferite de produse și/sau servicii).
Contextul grafic în care CONSTRUCTII SRL utilizează denumirea " Băneasa", pentru desemnarea și promovarea produselor din clasele 6 și 19 și a afacerii imobiliare cuprinsă în clasa 36, conține și marca sa de servicii " Construcții" înregistrată sub nr. 82156, precum și imaginea de ansamblu a acestui complex rezidențial. Toate aceste elemente suplimentare: denumirea "Băneasa", marca de servicii " Construcții" - care desemnează sursa de proveniență a produselor/serviciilor promovate, precum și imaginea de ansamblu a complexului rezidențial, sunt în măsura să confere distinctivitate mărcii " Băneasa", în raport de mărcile anterioare. În aceste condiții; apreciem că nu există nici risc de confuzie și nici risc de asociere a mărcii utilizate de CONSTRUCTII SRL, nici cu marca nr. 79212 și nici cu marca comunitara anterioara nr. -.
De asemenea, conform dispozițiilor art. 38 litera b din Legea 84/1998 titularul unei mărci nu poate să interzică unui terț folosirea unei denumiri care se referă la specia, calitatea și/sau destinația unui produs, iar în speță produsul rezultat, respectiv construcția ce urmează a fi edificată și care este în prezent promovată sub această denumire nu reprezintă altceva decât o transpunere sintetizată în cuvinte a produsului rezultat, ce reprezintă o construcție de unde se poate privi departe și care deschide vederii o priveliște încântătoare (definiție ), aspecte asupra cărora nicio persoană nu poate revendica vreun drept, motiv pentru care se impune respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată.
Cererea de apel, legal timbrată, a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 282 și următoarele din pr.civ. Legea nr.84/1998.
Intimata-reclamantă - - a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiat a apelului formulat.
În apel a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri pentru ambele părți.
Examinând sentința apelată prin prisma motivelor de critică expuse mai sus și în raport de dispozițiile art.295 și art.296 Cod Proc.Civ. Curtea constată căapelul este nefondat.
Intimata-reclamantă a sesizat instanța cu o acțiune în contrafacerea mărcii întemeiată pe art.35 din Legea nr. 84/1998, iar soluționarea acestei cereri trebuie să pornească de la identificarea cazului de contrafacere invocat, dintre cele cuprinse în textul citat.
În acest sens se constată că în speță apelanta-pârâtă folosește un semn identic cu cel protejat de intimata-reclamantă, pentru produse sau servicii diferite de cele pentru care marca este înregistrată.
Din acest punct de vedere sunt corecte susținerile apelantei-pârâte în sensul că marca înregistrată de intimata-reclamantă privește clasa de produse/servicii 37 - construcții, reparații, instalații, iar nota explicativă cuprinsă în clasificarea arată că această clasă cuprinde în general servicii oferite de antreprenori sau subcontractori în domeniul construcțiilor și servicii oferite de persoane și organizații care se ocupă de restaurarea obiectelor sau de conservarea proprietăților fizice sau chimice ale acestora.
Pe de altă parte, astfel cum a arătat apelanta-pârâtă, aceasta folosește denumirea de " Băneasa" pentru promovarea unui ansamblu de locuințe, aceasta susținând că denumirea este utilizată pentru alte clase de produse sau servicii decât cele pentru care se bucură de protecție marca intimatei reclamante, și anume: 6 (metale comune și aliajele lor, materiale de construcție metalice, construcții transportabile metalice, materiale metalice pentru căile ferate, cabluri și fire metalice neelectrice, produse de lăcătușărie și feronerie metalică, tuburi metalice, case de bani, produse metalice necuprinse în alte clase, minereuri), 19 (materiale de construcție nemetalice, conducte rigide nemetalice pentru construcție, asfalt, smoală și bitum, construcții transportabile nemetalice, monumente nemetalice) și 36 (asigurări, afaceri financiare, afaceri monetare afaceri imobiliare).
În esență, apelanta consideră că nu utilizează denumirea de "" pentru un serviciu de construire, pentru care este protejată marca în discuție, ci pentru o construcție deja edificată și pe care o promovează, astfel încât nu există risc de confuzie sau de asociere.
Curtea constată că demersul de față impune a face distincția întreriscul de confuzieșiriscul de asociere. Primul poate privi confuzia directă, respectiv riscul substituirii involuntare a produselor marcate de semnele în discuție ori riscul atribuirii aceleiași proveniențe a produsului marcat cu semnul în litigiu cu cel marcat cu semnul anterior protejat.
Totodată, riscul de confuzie poate privi confuzia indirectă, respectiv riscul de a considera că între cele două subiecte de drept care utilizează semnul în discuție există vreo legătură economică sau juridică.
În același timp, riscul de asociere, complet distinct față de riscul de confuzie, presupune posibilitatea consumatorului vizat ca, la momentul confruntării cu semnul protejat, acesta să îi amintească de marca înregistrată și se referă la percepția de ansamblu a semnelor aflate în conflict, respectiv a unuia în lipsa celuilalt, în sensul că la momentul confruntării cu semnul în discuție, consumatorul mediu își amintește marca similară, respectiv elementul dominant, esențial al acesteia.
Cu referire directă la riscul de asociere, Curtea constată că pentru ca acesta să se producă, nu este absolut necesar ca produsele marcate (cu semnul în litigiu) să facă parte din aceeași clasă, de vreme ce, pe de o parte, produsele sau serviciile aflate în aceeași clasă pot fi diferite, iar produsele sau serviciile aflate în clase diferite pot fi similare.
Plecând de la această afirmație, devine lipsit de relevanță argumentul apelantei-pârâte expus mai sus în sensul că utilizează denumirea "" pentru un produs ce se include în altă clasă de servicii sau produse decât cea pentru care a obținut protecție intimata-reclamantă, respectiv pentru afaceri imobiliare (folosind denumirea pentru promovarea în scopul vânzării a unui ansamblu de locuințe deja construit) și nu pentru servicii de construire, incluse în clasa 36, pentru care este protejată marca "" în beneficiul intimatei-reclamante.
Având în vedere legătura strânsă dintre noțiunea de "construcție" și ansamblul de locuințe promovat spre a fi comercializat de apelanta pârâtă, curtea reține existența riscului de asociere a denumirii produsului astfel promovat cu marca înregistrată pentru clasa 37 în beneficiul intimatei-reclamante.
În consecință, ipoteza incidentă în speță este cea cuprinsă în art.35 lit.c din lege, în sensul că apelanta-pârâtă folosește în activitatea sa comercială un semn care, dată fiindidentitatea sau asemănarea cu marcaori dată fiindidentitatea sau asemănarea produselor sau serviciilor cărora li se aplică semnul cu produsele sau serviciile pentru care marca a fost înregistrată, ar produce în percepția publicului un risc de confuzie, incluzând și riscul de asociere a mărcii cu semnul.
Or, semnul utilizat de apelanta-pârâtă pentru promovarea ansamblului de locuințe pe care îl comercializează (" Băneasa") este parțial identic cu semnul protejat prin marca înregistrată în beneficiul intimatei-reclamante ("").
Legat de cerința impusă de text de a exista "identitate sau asemănare cu marca" a semnului utilizat, Curtea va înlătura susținerea apelantei-pârâte în sensul că nu există identitate sau asemănare între cele două semne, deoarece, în primul rând, denumirea utilizată de apelantă este o expresie care include integral semnul protejat, iar în al doilea rând includerea unui alt cuvânt în titulatura ansamblului de locuințe ("Băneasa") nu este de natură a înlătura asemănarea cu marca, respectiv de a îndepărta consumatorul de asocierea cu marca înregistrată, mai ales că acest cuvânt are ca scop principal localizarea în spațiu a produsului astfel denumit și nu tinde la atribuirea unei alte caracteristici produsului sau serviciului respectiv.
De asemenea, pentru aceleași motive nu este pertinent nici argumentul apelantei pârâte în sensul că a conferit distinctivitate denumirii de " Băneasa" prin asocierea cu marca sa " Construcții", deoarece ceea ce interesează în analiza comparativă a semnelor în conflict este gradul de asemănare și nu de deosebire, motiv pentru care evaluarea este focalizată asupra elementelor comune care reprezintă și elemente dominante (în speță "").
Astfel, consumatorul obișnuit, cu un nivel mediu de atenție în ceea ce privește forma sub care se prezintă marca, reține cu precădere elementul dominant a cărui similaritate este suficient de pronunțată și nu va depăși impactul produs de similaritatea accentuată a semnelor, și nu va sesiza diferențele rezultate din adăugarea unui cuvânt care are rezonanță exclusiv sub aspectul localizării din punct de vedere geografic a produsului sau serviciului respectiv ori prin alăturarea semnului de o altă marcă (în speță " Construcții").
A mai susținut apelanta pârâtă că sunt incidente dispozițiile art.38 lit.b din Legea nr. 84/1998, în sensul că titularul mărcii nu poate interzice unui terț folosirea unei denumiri care se referă la specia, calitatea și/sau destinația unui produs, iar în speță construcția denumită "" este o transpunere sintetizată în cuvinte a produsului rezultat, adică o construcție de unde se poate privi departe și care deschide vederii o priveliște încântătoare (conform definiției cuvântului belvedere).
Curtea constată însă că, deși denumirea în litigiu corespunde semnificației cuvântului utilizat, substantivul este utilizat cu valoare stilistică, iar frecvența utilizării cuvântului este redusă, fiind specifică unei exprimări pretențioase, astfel că nu ne aflăm în ipoteza art.38 lit.b din lege care exclude din sfera protecției indicații ce se referă la "specia, calitatea, destinația, valoarea, originea geografică, perioada de fabricație a produsului sau perioada prestării serviciului sub marcă".
Este neîntemeiat și argumentul apelantei în sensul că inexistența riscului de confuzie și de asociere cu marca protejată la cererea intimatei-reclamante a fost cenzurată de OSIM, care a încuviințat înregistrarea și publicarea mărcii individuale combinate Băneasa pentru clasele de servicii 6, 19, 35, 36, 37, 41 și 42, iar intimata-reclamantă nu și-a exercitat dreptul la opoziție cu această ocazie.
Aceasta întrucât omisiunea reclamantei de a formula opoziție la momentul publicării mărcii înregistrate de un terț nu implică pierderea dreptului său de a cere ulterior în instanță protecția mărcii proprii, pe calea acțiunii în contrafacere.
Va fi înlăturată și critica apelantei în sensul că intimata-reclamantă nu poate pretinde un drept exclusiv de a utiliza denumirea protejată, deoarece marca națională 79212 "" coexistă cu marca comunitară anterioară - "".
Se constată cu referire la acest aspect că durata de protecție a mărcii intimatei-reclamante începe la data de 08.06.2006,anteriormomentului de la care mărcile comunitare au primit protecție pe teritoriul României, astfel încât marca națională înregistrată anterior se bucură de protecție deplină.
Pentru ansamblul acestor considerente, Curtea constată că în mod legal și temeinic a procedat tribunalul la admiterea acțiunii reclamantei și la recunoașterea protecției solicitate, motive pentru care va respinge apelul ca nefondat.
În temeiul art.274 Cod Proc.Civ. va obliga apelanta să plătească intimatei suma de 4760 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial conform facturii fiscale nr.192 și chitanței cu același număr, depuse la fila 69 în dosar.
Văzând și dispozițiile art.299 și ale art.377 alin.1 pct.3 Cod Proc.Civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelanta-pârâtă CONSTRUCȚII, cu sediul în B,-,.4, cam.15, sector 3,împotriva sentinței civile nr. 964/04.06.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, cu sediul în B,-, sector 2, ca nefondat.
Obligă apelanta să plătească intimatei suma de 4760 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
-
GREFIER
- -
Red.
.red.
4 ex./19.06.2009
- Secția a III-a Civilă - Jud. I
Președinte:Ileana Ruxandra DănăilăJudecători:Ileana Ruxandra Dănăilă, Mihaela Paraschiv
