Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea /2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 18 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Constatin Cârcotă președinte secție
JUDECĂTOR 2: Liviu Herghelegiu
JUDECĂTOR 3: Ion Avram
Grefier: - -
-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul
- Serviciul Teritorial Galați
La ordine fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații G, -, și în prezent deținuți în Arestul G împotriva încheierii de ședință din 13.01.2010 pronunțată de Tribunalul Galați privind prelungirea duratei măsurii arestării preventive.
La apelul nominal au răspuns în stare de arest, inculpații: G asistat de apărător desemnat din oficiu -av., - asistat de apărător desemnat din oficiu -av., - asistat de apărător desemnat din oficiu - avocat, - asistat de apărător ales - av. și - asistat de apărător ales - av..
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Întrebat fiind, inculpatul G precizează că are avocat angajat dar pentru că nu s-a putut prezenta astăzi în instanță, este de acord să fie asistat de apărătorul care i-a fost desemnat din oficiu.
Curtea, nemaifiind cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Pentru inculpatul - - av., apreciază că încheierea de ședință din 13.01.2010 pronunțată de Tribunalul Galați este netemeinică și nelegală. Învederează instanței, referatul prin care a fost sesizată instanța cu propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive care, în opinia sa este o copie aproape identică cu referatul de la prelungirea anterioară în ceea ce privește activitățile ce urmează a fi desfășurate de către organele de urmărire penală pe perioada a celor 30 de zile în situația în care este prelungită măsura prin respingerea recursului, diferența fiind doar prin activitățile precizate în referat care au fost efectuate de la ultima prelungire și până în prezent.
Problema organelor de urmărire penală este că nicio activitate care a fost desfășurată sau din cele care urmează să fie desfășurate, nu-i sunt opozabile inculpatului astfel că, nu se mai impune în opinia sa prelungirea măsurii arestării preventive. Inculpatul se află la a doua prelungire a măsurii și organele de urmărire penală merg în continuare pe indicii temeinice din care rezultă că acesta a săvârșit fapte penale deși, atât în literatura de specialitate cât și în s-a stabilit clar că, începând cu prima prelungire a măsurii arestării, trebuie să se discute deja despre probe certe din care să rezulte presupunerea că inculpatul a săvârșit fapte de natură penală pentru că, despre vinovăție la acest moment nu se poate discuta -operând prezumția de nevinovăție. Totodată, a mai arătat că, din studiul dosarului, se poate observa că în cauză au fost audiate un număr foarte mare de persoane, peste 100, cu diferite calități, învinuiți, inculpați și martori. Dintre toate acestea, doar două declarații îl încriminează pe inculpatul. Numărul mare de martori audiați demonstrează contrariul a ceea ce doresc organele de urmărire penală și anume că nu sunt relevante pentru ca inculpatul să fie acuzat.
De la momentul luării măsurii arestării preventive și până în prezent nu a mai fost descoperită nici o societate comercială -parte vătămată în prezentul dosar. La acest moment nu se cunoaște ce a făcut în concret fiecare inculpat în parte. Ce acte materiale a săvârșit fiecare, pentru că, este clar că participația acestora este diferită. Organul de urmărire penală, în opinia sa profită și, sub masca generală a noțiunii de grup infracțional și de inculpat, pun pe toți inculpații pe același nivel. Se folosesc exprimări de genul "unul dintre inculpați a făcut", "unul dintre membrii grupului infracțional organizat a sunat"și alte exprimări de acest gen care nu se referă în mod concret la o persoană anume.
Deși participația inculpaților la săvârșirea faptelor din prezenta cauză este clar diferită, măsura preventivă aleasă este aceeași. Solicită instanței a observa că din actele dosarului rezultă că participația inculpatului la săvârșirea acestor fapte este una secundată, auxiliară. Acesta este cercetat ca autor pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 din Lg. 39/2003 și pentru 3 infracțiuni de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1,2,3,4 și 5 Cod penal. Consideră că cel puțin calitatea de autor a inculpatului este reținută în mod greșit în ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 215 Cod penal, și pentru alin.2, 3 și 4 din următoarele considerente:
Inculpatul nu avea nicio legătură cu societățile comerciale - părți responsabile civilmente, nu era nici administrator, nici angajat și neavând nici drept de semnătură nu putea emite file CEC. Cu privire la alin. 2 și 3 ale art. 215 Cod penal, arată că atunci când induci în eroare, te prezinți sub o altă identitate intrând în contact direct cu reprezentanții societăților comerciale -părți vătămate, să te legitimezi, să discuți clauze contractuale. Or, despre inculpatul niciunul din reprezentanții părții vătămate - societăți comerciale în prezenta cauză nu au amintit absolut nimic. Situația în opinia sa, este paradoxală deoarece administratorii societăților - părți responsabile civilmente sunt liberi, cercetați în stare de libertate iar alte persoane care nu au nicio legătură cu activitatea acestor societăți comerciale sunt arestate.
inculpatului pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 7 din Lg. 39/2003 se sprijină exclusiv pe interpretarea convorbirilor telefonice or, acestea nu relevă existența unor structuri organizate care ar acționa coordonat, pentru că inculpatul are convorbiri telefonice doar cu inculpatul Se HG justifică articolul 7 din Lg. 39/2003 prin reținerea art. 215 Cod penal, or acest lucru în opinia sa nu este corect. Nici măcar la acest moment nu se știe care sunt membrii grupului infracțional organizat și care este nucleul acestui grup organizat. În practica există spețe unde inculpații sunt achitați.
Față de toate aceste precizări, lăsarea în libertate a inculpatului nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Inculpatul a îndeplinit calitatea de administrator la mai multe societăți comerciale iar până la acest moment nu a înregistrat nici măcar o singură problemă de natură penală. Din moment ce organul de urmărire penală nu precizează care sunt indiciile sau probele care rezultă că lăsarea în libertate a acestuia ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, nu înțelege cine stabilește până la urmă întinderea pericolului social concret pe care l-ar reprezenta lăsarea acestuia în stare de libertate.
Solicită instanței a i se reține în favoarea inculpatului și disp.prev de art. 136 alin. 8 pentru că, în continuare în opinia sa, se dau motivări din cele mai surprinzătoare, ținându-se cont că inculpatul nu are antecedente penale, are doi copii minori în întreținere, este căsătorit, are o sănătate precară - argumente ce ar putea veni în favoarea lăsării în libertate a inculpatului.
Din punctul său de vedere apreciază că nu mai sunt alte probe ce ar trebui administrate în prezenta cauză și care să-i fie opozabile inculpatului.
Pentru toate aceste considerente, solicită admiterea recursului, casarea încheierii Tribunalului Galați din 13.01.2010 și, în rejudecare respingerea propunerii Parchetului privind prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpatul.
Pentru inculpatul - - avocat, arată că acesta a formulat recurs împotriva încheierii pronunțate la data de 13.01.2010 de Tribunalul Galați prin care instanța, în temeiul art. 155 și 159.pr.pen. a admis cererea formulată de DIICOT în sensul prelungirii duratei măsurii arestării preventive.
În sarcina sa, au fost reținute infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat potrivit art. 7 alin. 1 din Lg. 39/2003 precum și a infracțiunii de înșelăciune în formă continuată cu consecințe deosebit de grave.
Având în vedere modalitatea în care au fost săvârșite infracțiunile, valoarea prejudiciului considerabil, precum și numărul de persoane prejudiciate, lasă la aprecierea instanței cu privire la admisibilitatea prezentului recurs, cu solicitarea ca instanța să aibă în vedere faptul că a fost singurul care a recunoscut infracțiunile așa cum au fost reținute precum, a colaborat cu organele de urmărire penală și nu are antecedente penale. Cu plata onorariului din fondul
Pentru inculpatul G - avocat, solicită admiterea recursului promovat împotriva încheierii din 13.01.2010 considerând că nu se impune prelungirea măsurii arestării preventive având în vedere faptul că în opinia sa, acesta nu prezintă pericol social concret pentru ordinea publică. Apreciază că instanța de fond trebuia să aibă în vedere două aspecte: împrejurările comiterii faptelor și persoana inculpatului. În ceea ce privește împrejurările comiterii faptelor, așa cum s-a arătat anterior, nu se cunoaște exact ce fapte a săvârșit exact inculpatul G, ce fapte au săvârșit ceilalți coinculpați. Nu se cunoaște cu exactitate dacă G este cu adevărat vinovat de săvârșirea acestor fapte. Nu există semnături ale acestuia pe nici un contract sau filă CEC, și ca atare consideră că beneficiază de prezumția de nevinovăție prev. de art. 5 ind. 2.pr.pen. În ceea ce privește împrejurările comiterii faptei consideră că nu s-ar impune prelungirea stării de arest preventiv.
În ceea ce privește personalitatea inculpatului, arată că inculpatul nu are antecedente penale, are familie, este căsătorit, are 3 copii în întreținere - motiv pentru care, și sub acest aspect consideră că nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Având în vedere aceste considerente, solicită instanței admiterea recursului, desființarea încheierii din 13.01.2010 și respingerea propunerii Parchetului de prelungire a măsurii arestării preventive.
Pentru inculpatul - avocat, solicită admiterea recursului pentru următoarele considerente:
Apreciază că menținerea măsurii arestării preventive nu se mai impune întrucât, pentru a dispune această prelungire trebuie îndeplinite cumulativ cele două condiții prev. de art. 148 lit. f pr.pen. Prima condiție prevăzută la lit. f este îndeplinită, și anume - pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani, însă cu privire la cea de-a doua condiție, apreciază că nu sunt îndeajuns probe care să conducă la concluzia că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol pentru ordinea publică. Pericolul este prezentat într-un mod concret, este presupus generic, dar el trebuie să fie dovedit nemijlocit. Există pericol pentru ordinea publică, atunci când există posibilitatea sa conducă la încălcarea regulilor de ordine publică ca urmare a activității infracționale - ceea ce în speța de față, în ceea ce-l privește pe inculpatul nu este presupus.
Pentru aceste considerente, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea urmând ca inculpatul să fie cercetat mai departe în stare de libertate până când Parchetul va reuși să dovedească pe deplin vinovăția acestuia.
Pentru inculpatul - av., apreciază încheierea pronunțată de Tribunalul Galați din 13.01.2010 ca netemeinică și nelegală conform disp.art. 159 pct. 8.pr.pen.
Apreciază că temeiurile care au determinat arestarea inițială nu mai impun în continuare privarea de libertate și nici nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate. Măsura dispusă a fost luată în baza disp.art. 148 lit. f pr.pen. care prezintă două teze, aceea ca pedeapsa să fie mai mare de 4 ani închisoare și să prezinte pericol public concret. Dacă prin multă vreme prin pericol pentru ordinea publică s-a înțeles pericolul ca învinuitul sau inculpatul ar putea săvârși alte infracțiuni, ceea ce evident este incorect atâta timp cât acesta este prevăzut și dezbătut în disp. art. 148 lit. c pr.pen. în prezent, prin pericol concret pentru ordinea publică este înțeles - ca o reacție colectivă față de infracțiunea săvârșită care, prin rezonanța ei afectează echilibrul social firesc, stimulează temerea că justiția nu acționează suficient de ferm împotriva unor manifestări infracționale de a accentua pericolul social și poate încuraja alte persoane să comită fapte asemănătoare. Aceste perturbații ale disciplinei publice trebuiesc dovedite cu probe. Aceasta presupune ca organele judiciare care propun, respectiv care iau în calcul măsura arestării preventive trebuie să strângă și să admită probe numai în legătură cu existența infracțiunii, de identificare a persoanei care a săvârșit-o și celelalte împrejurări privind justa soluționare a cauzei ci și cu privire la pericolul concret pe care-l reprezintă pentru ordinea publică prin lăsarea în libertate a inculpatului. Or, organele de cercetare penală, în speță DIICOT G, nu a administrat și nu a prezentat nici o probă care să justifice acest pericol social concret prin lăsarea în libertate a inculpatului.
Totodată, a mai arătat că prin referatul privind activitățile ce urmează a fi efectuate în cadrul cercetărilor, acestea sunt identice cu cele de la măsura anterioară privind prelungirea măsurii anterioare și niciuna din aceste activități nu-i este opozabilă și nu-l privește pe inculpatul. Toate aceste activități ce urmează a fi efectuate pot fi luate cu inculpatul în stare de libertate. De asemenea, pentru prelungirea acestei măsuri solicită instanței să aibă în vedere prezumția de nevinovăție cât și a disp.art. 136 alin. 8.pr.pen. și faptul că inculpatul se află la prima abatere, este singurul care a cooperat și a încercat să ajute la aflarea adevărului judiciar dând declarații încă din faza de reținere, are în întreținere 2 copii minori.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursului împotriva încheierii și în rejudecare, casarea încheierii atacată urmând a respinge propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive.
Reprezentantul Ministerului Public, apreciază că sentința recurată de inculpați este temeinică și legală. Astfel, în cauză urmărirea penală nu a putut fi finalizată datorită complexității cauzei, iar în condițiile în care temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu au dispărut și nu s-au modificat, prelungirea măsurii arestării preventive este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, având în vedere că în cauză urmează să fie efectuate mai multe activități specifice fazei de urmărire penală - activități precizate în referatul cu propunere de prelungire a măsurii arestării preventive precum și în încheierea de ședință recurată.
Pentru aceste considerente și pentru a preîntâmpina situații de pericol care tind să împiedice aflarea adevărului și pentru justa soluționare a cauzei, consideră că sunt îndeplinite cerințele prev. de art. 155.pr.pen. impunându-se în continuare privarea de libertate a inculpaților.
În concluzie, solicită respingerea recursurilor formulate de inculpați ca fiind nefondate și menținerea încheierii de ședință recurată.
În ultimul cuvânt, inculpatul HG, arată că a avut relații comerciale cu trei firme, două dintre ele anterior producerii infracțiunii, iar cu una a avut relații comerciale dovedite, cu acte și facturi prin bancă. A fost monitorizat 4 luni de zile, anchetat două luni și pana la acest moment nu există nicio dovadă de vinovăție în afara de faptul că a făcut afaceri de 10-15 ani legale, prin bancă, cu facturi. Nu a constituit nici un grup, ci a făcut afaceri. Dacă din întâmplare nimerit să facă afaceri pe care nici nu le-a finalizat, la acest moment este păgubit, este dator cu 11 miliarde lei către un terț și 3 miliarde lei către stat. Procuratura de 6 luni nu l-a găsit pe acel patron care a fost monitorizat și apoi nu a mai fost de găsit. Consideră că sunt multe nereguli. A văzut când a fost semnat contractul de închiriere a unui depozit la care nu a avut niciodată acces.
În ultimul cuvânt, inculpatul, lasă la aprecierea instanței.
În ultimul cuvânt, inculpatul, arată că este de acord cu ceea ce a susținut apărătorul său. Nu are nici o infracțiune în sectorul economic, a lucrat la firma de lichidare judiciară unde organiza licitații și nu știe ce s-a întâmplat în urma sa. Faptul că s-a deplasat la S sau T, sau a fost fotografiat cu, asta nu înseamnă că făcea parte dintr-un grup organizat. Nu sunt probe împotriva sa, dacă ar fi le-ar recunoaște. Precizează că i se distruge toată munca sa după 20 de ani, familia, solicitând instanței să analizeze și să aprecieze.
Inculpatul, în ultimul cuvânt, arată că nu știe de ce este acuzat și arestat. Are acte doveditoare că a predat marfa, nu a înșelat pe nimeni, nu și-a dat nume fals și nu a ascuns nimic.
În ultimul cuvânt, inculpatul, arată că are doi copii în întreținere care i-au fost încredințați în urma divorțului, iar mama acestora a plecat de la domiciliu în urmă cu doi ani. clemență instanței pentru a fi judecat în stare de libertate până la finalizarea acestui proces pentru a ocroti viața și a le asigura copiilor cele necesare subzistenței.
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, rezultă următoarele:
Prin încheierea de ședință din 13.01.2010 Tribunalul Galația admis propunerea DIICOT G și în baza art. 155, art. 159.pr.pen. a dispus prelungirea duratei măsurii arestării preventive a inculpaților G, -, și, pentru o perioadă de 30 de zile începând cu data de 19.01.2010 la 17.02.2010 pentru fiecare inculpat.
A respins ca fiind nefondate cererile inculpaților, și privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Pentru a fi dispus astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 21.11.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosar - s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților G, și pentru o durată de 29 de zile, respectiv până la data de 19.12.2009.
Măsura arestării preventive luată față de inculpați a fost prelungită prin încheierea de ședință din 15.12.2009, pronunțată de Tribunalul Galați în dosar nr-, pentru o perioadă de 30 de zile, respectiv până la data 18.01.2010, inclusiv.
S-a precizat că ulterior prelungirii măsurii arestării față de cei cinci inculpați, în cauză s-au efectuat, printre altele, următoarele activități:
- au fost audiați în calitate de martori numiții, și;
- a fost identificat și ridicat utilajul provenind de la partea vătămată Utilaje de, procedându-se la restituirea acestuia;
- au fost audiați reprezentanții legali și au fost obținute documente contabile de la părțile vătămate Plast Pitești, Flex O, Tg. M, Tg. și, jud. D;
- au fost întocmite procese verbale de redare a unora dintre convorbirile și comunicațiile telefonice interceptate și înregistrate în cauză;
- s-a dispus extinderea cercetărilor față de inculpații G și și pentru o altă faptă - infracțiunea de spălare de bani prev. de art. 23 lit. a din Legea 656/2002, în urma conexării la prezenta cauză a dosarului nr. 407/D/P/2009 al - Serviciul Teritorial Galați, procedându-se la reaudierea inculpatului;
- s-a solicitat instanței de judecată autorizarea efectuării de percheziții asupra mijloacelor de stocare a datelor ridicate de la inculpați;
- s-a dispus de către instanța de judecată, prin încheierea de ședință din 30.12.2009 ( dosar nr- ), arestarea preventivă în lipsă a altei persoane ce a participat la comiterea faptelor - inculpatul zis " ", care s-a sustras cercetărilor.
Se solicită prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpați întrucât temeiurile avute în vedere la luarea măsurii nu au dispărut și nici nu s-au modificat, iar urmărirea penală nu a putut fi finalizată, în cauză urmând a se efectua următoarele activități:
- identificarea, probarea activității infracționale și punerea sub învinuire a altor persoane ce au participat la comiterea faptelor;
- identificarea tuturor părților vătămate - societăți comerciale, ai căror reprezentanți au fost induși în eroare de membrii grupului infracțional ori a căror inducere în eroare s-a încercat de către aceștia;
- ridicarea de la părțile vătămate a tuturor documentelor ce au stat la baza relațiilor comerciale;
- identificarea și audierea în calitate de martori a tuturor persoanelor care au cunoștință despre comiterea faptelor;
- reaudierea inculpaților după finalizarea cercetărilor și prezentarea materialului de urmărire penală;
- finalizarea întocmirii proceselor verbale de redare a convorbirilor și comunicațiilor telefonice interceptate și înregistrate în cauză;
- întocmirea rechizitoriului, verificarea acestuia de procurorul ierarhic superior și sesizarea în termenul legal a instanței de judecată.
S-a reținut în contextul arătat că din probe rezultă indicii temeinice de natură a crea presupunerea că cei cinci inculpați au săvârșit fapte prevăzute de legea penală și că declarațiile de nerecunoaștere a inculpaților, și nu sunt de natură să înlăture existența indiciilor temeinice în sensul dispozițiilor art. 143.pr.pen.
De asemenea, s-a menționat că sancțiunile prevăzute pentru astfel de fapte sunt mai mari de 4 ani subzistând și temeiul prev. de art. 148 lit. f pr.pen. iar lăsarea în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Împotriva acestei măsuri dispuse de instanța de fond, în termenul prevăzut de lege au declarat recurs toți cei cinci inculpați.
Inculpatul - prin apărător susține că nicio activitate nu a fost desfășurată sau din cele care urmează a fi desfășurate nu-i sunt opozabile așa încât o nouă prelungire a arestării preventive nu s-ar impune.
Se mai precizează că din cele 100 de persoane audiate, având diverse calități (învinuiți, inculpați, martori) doar două declarații îl încriminează pe inculpat, și că de la data declanșării urmăririi penale până la data prezentei nu a mai fost descoperită nicio o altă parte vătămată și că activitatea infracțională se referă doar la întreg grupul și nu concret pe fiecare inculpat.
În cea ce-l privește pe inculpatul - se mai precizează că acesta nu a avut nicio legătură cu societățile comerciale, nu era nici administrator, nici angajat, fără drept de semnătură pentru a emite file CEC.
Se solicită ca în rejudecare să se caseze încheierea instanței de fond și să se dispună ca inculpatul să se judece în stare de libertate apreciindu-se că acesta nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, în plus se susține ca drept garanție că inculpatul nu are antecedente penale, are doi copii în întreținere și are o sănătate precară.
Inculpatul -, prin apărător arată că față de situația de fapt reținută, cuantumul prejudiciului cauzat, numărul de persoane prejudiciate și recunoașterea inculpatului, înțelege să lase la aprecierea instanței măsura arestării preventive.
Inculpatul G susține prin apărător că nu se cunoaște exact care este contribuția inculpatului și faptele concrete, că nu există semnături ale acestuia pe actele emise beneficiind astfel de prezumția de nevinovăție și că nu reprezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Se solicită punerea în libertate și nu prelungirea în continuare a măsurii arestării preventive care trebuie respinsă.
Inculpatul, prin motivele de recurs susținute de apărătorul său, arată că nu sunt suficiente probe care să conducă la concluzia că lăsarea sa în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Se solicită lăsarea în libertate prin înlocuirea măsurii de arest preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Inculpatul prin apărător, apreciază că încheierea dată de instanța de fond este netemeinică și nelegală.
Se susține că temeiurile avute în vedere la arestarea inculpatului nu mai impun menținerea arestării preventive și că dispozițiile art. 148 lit. f pr.pen. nu sunt suficiente.
Sunt de asemenea importante lipsa insuficientă de probe dar și problema lipsei concrete a pericolului concret pentru ordinea publică dacă inculpatul se va afla în libertate.
Se solicită casarea încheierii și respingerea propunerii formulate de Parchet de a se prelungi măsura arestării preventive.
Recursurile declarate de inculpații G, -, și sunt nefondate.
Din verificarea încheierii de ședință și analiza ansamblului probator existent la dosar până la data prezentei, Curtea constată că măsura dispusă de prelungire a arestării preventive este temeinică și legală.
Se constată că, până în prezent nu au intervenit elemente noi cu privire la situația de fapt dar nici cu privire la natura juridică a faptelor care să justifice și să motiveze schimbarea situației fiecăruia dintre inculpați, așa încât temeiurile avute în vedere la arestarea inculpaților se mențin existând indicii că aceștia, în grup organizat au săvârșit fapte prevăzute de legea penală.
Gradul de pericol social al faptei este deosebit de ridicat, acesta în contextul, modalitatea și împrejurările în care faptele au fost săvârșite devine și mai acutizant.
Gravitatea pericolului social se putea și trebuie observat și în împrejurarea că inculpații au premeditat constituirea grupului cu măsuri de siguranță pentru a nu fi depistați și cu atribuții precise pentru a obține maximul de eficiență infracțiunile într-o perioadă de timp concentrată.
Inculpatul susține că nu sunt suficiente probe (doar două declarații din 100) de altfel, ca și ceilalți inculpați, de asemenea susține același lucru, ca și faptul că temeiurile avute în vedere la arestarea lor nu mai subzistă sau nu mai recomandă menținerea acestora în stare de arest.
Se mai arată de asemenea, că nu se cunoaște contribuția fiecărui inculpat și că totul se evaluează la nivel de grup infracțional, în care condiții nu s-ar mai impune menținerea prelungirii stării de arest.
Cauza formează obiectul cercetării penale, vizează mai mulți inculpați, foarte multe părți vătămate constituite părți civile ceea ce face ca activitățile de urmărire penală să fie încadrate la un nivel foarte ridicat de complexitate și care implicit va trebui să se ocupe de fiecare inculpat pentru a stabili gradul de implicare în finalizarea fiecărui act material comis de inculpați.
Această situație de fapt existentă la data prezentei justifică de altfel măsura de menținere a arestării preventive prin prelungirea solicitată de organul de anchetă.
Gradul de vinovăție și de implicare a fiecărui inculpat dacă există și în ce cotă ar fi, este de altfel scopul final urmărit de organul de anchetă.
La data prezentării din economia probelor de la dosar se constată că sunt indicii temeinice că inculpații au comis fapte grave, care sunt aspre sancționate de legiuitor și că temeiurile avute în vedere la arestarea inculpaților nu au încetat și mai subzistă.
Faptul că inculpații au sau nu antecedente penale, că au o mai mare sau mai mică contribuție la scopul penal infracțional, că au copii sau probleme de sănătate sunt aspecte ce vizează instituția circumstanțelor legale sau personale și care sunt avute în vedere la momentul oportun, când după caz, instanța va trebui să se pronunțe pentru fiecare inculpat.
Cererea de judecare în stare de libertate solicitată de inculpați prin respingerea propunerii Parchetului, este inoportună la data prezentei, fiind în detrimentul unei mai bune administrări a actului de urmărire penală dar și pentru faptul că fapta este cu un grad de pericol social deosebit de ridicat urmare a modalității de comitere a infracțiunilor, numărului foarte mare de părți vătămate înșelate și a cuantumului la care prejudiciul se ridică.
Față de aceste considerente și având în vedere disp.art. 38515pct. 1 lit. bC.pr.pen. urmează să se respingă recursurile declarate de inculpații G, -, și.
În baza art. 192 alin. 2.pr.pen. vor fi obligați inculpații recurenți, fiecare în parte, la cheltuieli judiciare către stat.
Suma ce reprezintă onorariu apărător din oficiu va fi virată din fondul Ministerului Justiției către Baroul Avocați
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge, ca nefondate, recursurile formulate împotriva încheierii de ședință din 13.01.2010 a Tribunalului Galați, pronunțată în dosarul nr- de către inculpații: - fiul lui si, născut la data de 07.07.1957 in G, CNP- -, CI seria - nr.-, -- fiul lui si, născut la data de 11.04.1958, CNP- -, CI seria - nr.-, - fiul lui si, născut la data de 31.08.1970 in G, CNP- -, CI seria - nr.-, - fiul lui si, născut la data de 11.09.1966 in G, CNP- -, CI seria - nr. -, - fiul lui si, născut la data de 12.05.1976, CNP- -, CI seria - nr. - - în prezent deținuți în Arestul
Obligă pe inculpații G, la plata către stat a sumei de câte 150 lei, iar pe inculpații, la plata sumei de câte 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Suma de 300 lei reprezentând onorariu avocați din oficiu va fi avansată din fondul Ministerului Justiției către Baroul Galați.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - -
Grefier,
-
Red.
CT/ 2 ex./20.01.2010
Fond:
Președinte:Constatin CârcotăJudecători:Constatin Cârcotă, Liviu Herghelegiu, Ion Avram
