Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 24/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
ÎNCHEIEREA PENALĂ Nr. 24/2008
Ședința publică de la 26 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mircea Bădilă
JUDECĂTOR 2: Sanda Trif
JUDECĂTOR 3: Maria Elena Covaciu
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa fost reprezentat de
Procuror -
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de inculpații, -, și împotriva încheierii penale nr. 30/20 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în cauză s-au prezentat:
- inc. - aflat în stare de arest și asistat de avocat ales;
- inc. - aflat în stare de arest și asistat de avocat ales;
- inc. - aflat în stare de arest și asistat de avocat ales și;
- inc. - aflat în stare de arest și asistat de avocat ales și;
- inc. - - aflat în stare de arest și asistat de avocat ales;
- inc. - aflat în stare de arest și asistat de avocat ales în substituirea avocat -;
- inc. - aflat în stare de arest și asistat de avocat ales;
- avocat cu delegație din oficiu pentru inc. și în substituirea avocat desemnată din oficiu pentru inc., lipsă fiind acești 2 inculpați.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că s-a depus la dosar adresa nr. - emisă de Penitenciarul Timișoara din care rezultă că potrivit art. 159 alin.4 pr.penală sunt în imposibilitatea prezentării în instanță a inculpaților - și - datorită faptului că aceștia se află la dispoziția Curții de Apel Timișoara.
Se constată că DIICOT - Biroul Teritorial Hunedoaraa depus la dosar înscrisuri pentru a fi avute în vedere de către instanța la soluționarea prezentei cauze.
Avocat a depus la dosar copiile a 2 procese verbale încheiate de Serviciul DIICOT _ Biroul Teritorial Hunedoara.
Avocat, și au depus la dosar motive de recurs
Instanța, având în vedere dispozițiile art. 1403alin.3 pr.penală instanța a procedat la audierea inculpaților recurenți prezenți, declarațiile acestora fiind consemnate în procese verbale separate, atașate la dosarul cauzei.
Nefiind alste cereri de formulat, instanța a acordat cxuvântul în susținerea recursurilor.
Avocat, apărător ales al inculpatul, solicită ca în temeiul art. 385/15 pct.2 lit.d pr.penală și art. 149/1 pct. 13.pr.penală admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și procedând la rejudecarea cauzei a se respinge propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive luată față de inculpatul, susținând că atât procurorul cât și judecătorul care a pronunțat încheierea penală atacată au tratat inculpații ca un tot unitar, fără a fi tratați individual să se țină seama de circumstanțele reale și personale - inculpatul nu are antecedente penale, a avut o atitudine corectă până în acest moment procedural, are o situație familială deosebită (a se avea în vedere înscrisurile depuse la instanța de fond), iar bunica maternă care se ocupa de ocrotirea lui necesită efectuarea unei intervenții chirurgicale de amputare a unui picior, astfel că prezența inculpatului alături de bunica sa este necesară. Inculpatul are loc de muncă, are o societate comercială iar veniturile proprii sunt completate de banii trimiși de mama care este în străinătate.
Mai arată că legea penală are un scop real de îndreptare și resocializare, or, pentru 7 gr de rezină de cannabis, o cantitate infimă, inculpatul poate fi cercetat în stare de libertate deoarece nu se face vorbire despre droguri de real mare risc pe care inculpatul să le fi consumat. Mai mult de atât, o prelungire a măsurii arestării preventive a inculpatului nu ar fi benefică economiei dosarului.
Precizează că potrivit art. 136 alin. ultim pct.8 pr.penală măsura extremă a arestării preventive trebuie luată și prelungită în condițiile în care ea nu afectează interesul individului sau a societății, dar în cauză nu se conturează un pericol concret pentru ordinea publică.
În subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestării preventive luată față de inculpatul făcând aplicarea disp. art. 139 alin.1 pr.penală raportat la art. 145.pr.penală, măsură care ar fi mult mai utilă.
Avocat, apărător ales al inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând a se respinge propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de DIICOT - Biroul Teritorial Hunedoara deoarece nu sunt întrunite condițiile cerute de lege, precizând că motivele invocate de procuror în cererea de prelungire nu au nici o legătură cu inc., prezența inculpatului este oarecum criticabilă, infracțiunile deduse au fost constatate printr-o manieră unică, acte de vânzare cumpărare ale investigatorului sub acoperire, DIICOT- ul urmărind fabricarea de acte infracționale (depune copia unei plângeri adresată DIICOT împotriva investigatorului sub acoperire pentru comiterea infracțiunii de fals și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor).
În sarcina inculpatului se rețin două acte de vânzare către investigatorul sub acoperire, dar din izolarea inculpatului și poziția sa procesuală rezultă neimplicarea în traficul de droguri înainte de data de 10 noiembrie 2007 și nici după această dată. Inculpatul nu este consumator de droguri și nici nu-i cunoaște pe ceilalți coinculpați, nu are convorbiri telefonice, iar la percheziția domiciliară nu s-a găsit nimic, nu are antecedente penale, este student și nu se impune prezența lui în stare de arest.
Avocat, pentru inculpatul solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând a se respinge propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive luată față de inculpatul.
În subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea prev. de art. 145.pr.penală.
Precizează că, practic, motivarea cererii de propunere de luare a măsurii arestării preventive împotriva inculpatului a fost copiată și în cererea prin care s-a solicitat prelungirea măsurii preventive și nu s-a făcut nici o dovadă în ce privește existența temeiurilor și prin faptul că se mențin temeiurile de la arestare, aceasta nu explică nimic deoarece instanța de fond trebuia să analizeze individual propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive și acest motiv nu s-a făcut cu rapiditate prelungirea măsurii din cauză că nu a existat nici un motiv de prelungire.
În urma percheziției nu s-a găsit nimic în acest sens, singurele probe fiind procesele verbale ale investigatorului sub acoperire.
Mai arată că inculpatul nu are antecedente penale și nu s-a putut face dovada că este o persoană violentă.
Având în vedere că în practica judiciară se ține cont de caracterul persoanei inculpatului, de cantitatea mică de substanță precum și de aptul că nu a vândut și altor persoane decât investigatorului sub acoperire, se impune cercetarea inculpatului în stare de libertate.
Avocat, apărător ales al inculpatului, solicită admiterea recursului,casarea încheierii penale atacate și rejudecând, în principal respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive luată față de inculpatul și punerea acestuia de îndată în libertate.
În subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă prev. de art. 136 pct.c pr.penală - obligarea de a nu părăsi țara.
Învederează instanței că în conținutul hotărârii atacate se impunea analizarea individuală a inculpaților, să se indice pentru fiecare dintre ei pericolul concret pentru ordinea publică și indiciile de săvârșire a infracțiunii.
Înlocuirea măsurii arestării cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara este necesară deoarece inculpatul are o situație critică, este student în an terminal și ar putea să-și încheie anul, nu are antecedente penale, a avut o conduită bună.
Mai precizează că la dosar există acte din care rezultă că mama lui i-a trimis bani din străinătate.
Avocat pentru inc. precizează că nu se poate discuta de măsura arestării preventive fără a se antama fondul cauzei. Or, din procesele verbale încheiate cu ocazia percheziției, parțial au fost ridicate anumite bunuri - suma de bani primită de la mama lui (J din sumă), iar din procesele verbale întocmite de investigator nu există alte probe, din convorbirile telefonice nu rezultă traficul de droguri.
În cauză, se încalcă prezumția de nevinovăție a inculpatului iar indiciile temeinice nu sunt evidențiate, nu au suport real material în dosar.
În concluzie, solicită ca în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit.d pr.penală admiterea recursului, casarea încheieri penale atacate, rejudecând în urma reanalizării materialului de la dosar a se respinge cererea de prelungire a măsurii arestării preventive dând inculpatului posibilitatea să înțeleagă ceva din puterea legii.
Avocat, apărător ales al inculpatului, solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând a se respinge propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive luată față de acesta.
În subsidiar solicită în temeiul art. 139 raportat la art. 145.pr.penală înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Precizează că prelungirea măsurii arestării preventive nu poate fi justificată cu motivarea care stă la baza admiterii propunerii de prelungire, acuzația gravă nu poate fi reținută ca și temei iar în ce privește art. 5 CEDO, dosarul este rezultatul unor conexări care nu au nici un fel de rațiune juridică, inculpații majoritatea s-au cunoscut cu ocazia judecării propunerii de arestare.
Mai mult, din actele dosarului nu rezultă că inc. ar putea împiedica buna desfășurare a procesului penal, temeiurile nu s-au schimbat dar nici nu au intervenit temeiuri noi. La percheziția nu sa-u găsit nici un fel de date care să aibă legătură cu prezenta cauză, nu se face nici o referire la dată, oră, locație, cantitate ci doar la faptul că pe o perioadă de 5 luni inculpatul a făcut vânzări repetate, intermedierea vânzărilor nu a fost confirmată. S-a făcut dovada că inculpatul, datorită serviciului - coordonator de vânzări produse - are de recuperat sume de bani. În urma accidentului rutier care a avut loc, a fost percheziționată atât mașina cât și locuința inculpatului, fără a se găsi vreo probă.
Avocat pentru inc., în completarea susținerilor avocat, arată că referitor la accidentul rutier, la dosarul cauzei nu există nimic. Inculpatul nu are antecedente penale, are un loc de muncă și venituri proprii. La momentul percheziției din 26 mai nu s-a găsit vreun gram de cannabis și totuși după aceea s-au obținut 2 declarații ale coinculpaților.
Concluzionează că se impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara pentru ca inculpatul să-și continue afacerea și în raport de circumstanțele reale și personale, urmărirea penală se poate realiza și cu inculpatul în stare de libertate.
Pentru inculpatul, avocat în substituirea avocat - susține motivele depuse în scris la dosar și solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând, respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive și punerea inculpatului de îndată în libertate.
În subsidiar în temeiul art. 139.pr.penală solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu una din măsurile prev. de art. 136 alin.1 lit.b sau c pr.penală.
Precizează că motivele expuse de instanța de fond în hotărârea atacată nu-l privesc pe inc., participația acestuia este minoră având în vedere permanenta provocare a investigatorului sub acoperire, iar cantitatea de substanță este relativ mică.
Pentru a dovedi infracțiunea de proxenetism nu sunt suficiente doar procesele verbale întocmite de investigator câtă vreme cu ocazia percheziției nu s-au găsit sume importante de bani.
Conform art. 49 alin.2 teza I din Constituție arestarea preventivă este o măsură excepțională iar la dosarul cauzei nu există vreo probă din care să rezulte că inculpatul nu ar vrea să se supună rigurozității urmăririi penale.
Avocat, apărător ales al inc. solicită admiterea recursului pentru motivele prev. de art. 385/9 alin.9 pr.penală, casarea încheierii penale atacate și rejudecând, revocarea măsurii arestării preventive și respingerea propunerii de prelungire având ca o consecință cercetarea inculpatului în stare de libertate cu luarea împotriva acestuia a uneia dintre măsurile perv. de art. 145.pr.penală sau 145/1 pr.penală.
Precizează că nici unul din aspectele procedura invocate ca și motive de prelungire a arestării preventive nu subzistă.
În cauză se impune egalitatea de tratament juridic; inculpatul este tânăr, a recunoscut și regretate faptele pe care le-a comis, inclusiv pe cea din 18 martie care nu a fost avută în vedere la propunerea de arestare preventivă.
Invocă faptul că există pe rolul instanțelor dosare similare în care, inculpații sunt cercetați în stare de libertate pentru cantități mai mari de substanță.
Pentru inculpații și, avocatul desemnat din oficiu, achiesând la toate susținerile apărătorilor aleși ai celorlalți inculpați, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii penale atacate și punerea inculpaților în libertate și eventual, înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură prevăzută de normele procedurale, neprivativă de libertate, urmând ca instanța să aprecieze care dintre acestea.
Reprezentantul parchetului, în ce-l privește pe inc. solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și a se constata ca fiind încetat de drept mandatul de arestare preventivă precizând în acest sens că în ceea ce-l privește pe acest inculpat s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive la 20 iunie 2008 iar la data de 26 iunie 2008 fost admisă cererea inculpatului de liberare provizorie sub control judiciar.
În ce-i privește pe ceilalți inculpați, solicită respingerea recursurilor ca fiind nefondate precizând că întotdeauna apărările inculpaților sfârșesc pe apărări de fond, arestarea se face pe indicii temeinice și probe ori vânzarea de droguri către investigatorul sub acoperire sau colaborator este un indiciu temeinic. În ce privește pertinența probei, veridicitatea și verosimilitatea ei, acestea revin instanței de judecată.
Inculpatul - având ultimul cuvânt solicită cercetarea lui în stare de libertate precizând că a conștientizat fapta gravă, a apelat la Agenția Națională Antidrog, iar în stare de libertate va respecta toate condițiile impuse de instanța de judecată.
Inculpatul având ultimul cuvânt solicită cercetarea lui în stare de libertate precizând că are probleme cu inima și nu poate recunoaște ceea ce nu a făcut.
Inculpatul - având ultimul cuvânt susține concluziile expuse de apărătorul său ales și solicită a fi lăsat în libertate pentru a-și continua studiile.
Inculpatul având ultimul cuvânt solicită a fi cercetat în stare de libertate precizând că nu are antecedente penale, are o situație familială bună, este administratorul unei societăți comerciale.
Inculpatul - având ultimul cuvânt solicită cercetarea lui în stare de libertate pentru a avea posibilitatea să-și termine liceul.
Inculpatul având ultimul cuvânt solicită a fi cercetat în stare de libertate.
Inculpatul - având ultimul cuvânt solicită a fi cercetat în stare de libertate.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor de față;
Constată că prin încheierea penală nr.30/20.06.2008, pronunțată în dosar - al Tribunalului Hunedoara, s-a admis propunerea formulată de Biroul Teritorial Hunedoara și în baza art.155 și urm. Cod procedură penală s-a dispus prelungirea duratei arestării preventive a inculpaților, -, și pe o perioadă de 30 de zile, respectiv de la 25 iunie până la 24 iulie 2008, pentru inculpații, și și de la 26 iunie până la 25 iulie 2008 pentru inculpații și.
S-au respins cererile inculpaților, și privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura de a nu părăsi țara sau localitatea.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că sunt indicii temeinice care pot duce la concluzia că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, că aceștia sunt consumatori obișnuiți de droguri de risc ce pot atrage în câmpul infracțional și alte persoane, că între ai s-au creat datorii financiare importante, care au generat stări conflictuale, că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu au dispărut și nici nu s-au modificat, că aceștia prezintă același grad de pericol pentru ordinea publică raportat și la complexitatea cauzei și numărul mare al inculpaților. Situația familială sau școlară a unora dintre inculpați, faptul că procurorul a propus arestarea doar o p arte dintre aceștia, alții fiind lăsați în libertate, nup ot constitui argumente pentru lăsarea în libertate a tuturor inculpaților.
Împotriva acestei hotărâri inculpații au declarat recurs, solicitând punerea lor în libertate și li se aplica măsura obligării de a nu părăsi țara.
Inculpatul a motivat recursul prin aceea că situația sa personală nu poate fi asimilată cu a celorlalți inculpați, el are probleme de familie, nu are antecedente penale, are loc de muncă, o bunică bolnavă și înlocuirea măsurii ar fi mult mai utilă.
Inculpatul a motivat recursul prin aceea că faptele imputate nu sunt dovedite, nu le- recunoscut, nu fost în contact cu ceilalți coinculpați, singurul indiciu fiind actele de vânzare-cumpărare pe care le afirmă investigatorul sub acoperire.
Inculpatul și- motivat recursul prin aceea că în ce îl privește propunerea nu este motivată, că nu sunt dovedite temeiurile arestării, că nu are antecedente penale, nu e persoană violentă, cantitatea imputată este foarte mică.
Inculpatul motivat recursul susținând că are o situație specială, este student în ultimul an și nu poate să-și termine facultatea, nu are antecedente penale, faptele imputate nu sunt dovedite.
Inculpatul a arătat în susținerea recursului că se impune înlocuirea arestării cu măsura de a nu părăsi țara, întrucât acuzația gravă care i se aduce nu poate fi reținută, el s- cunoscut cu majoritatea coinculpaților doar în momentul arestării, nu poate împiedica desfășurarea procesului penal, afirmațiile din învinuire, că ar fi făcut vânzări repetate, fără a se spune când și în ce loc, sunt și nedovedite, la percheziția domiciliară la el nu au fost găsite nici un fel de droguri.
Inculpatul solicită admiterea recursului său pentru că participarea sa este minoră, a fost provocat de investigatorul sub acoperire, infracțiunea de proxenetism nu este dovedită, iar lăsarea sa în libertate nu ar îngreuna desfășurarea urmăririi penale.
Inculpatul - consideră că nu se impune prelungirea măsurii arestării preventive pentru că motivele inițiale nu mai subzistă, a recunoscut faptele, este tânăr și regretă aceste fapte.
Inculpații și au solicitat lăsarea lor în libertate și înlocuirea măsurii arestării cu o altă măsură.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și din oficiu, sub toate aspectele temeiniciei și legalității, Curtea constată, în primul rând, că majoritatea motivelor invocate de inculpați țin de fondul cauzei, referindu-se la dovedirea învinuirilor și la vinovăția acestora, nefiind motive de recurs în această judecare a măsurii arestării preventive luate împotriva lor.
Si în prezent cerința art.148 Cod procedură penală că pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele imputate inculpaților să fie mai mare de patru ani închisoare este îndeplinită.
După arestarea inițială, organele de urmărire penală au desfășurat în continuare activități de dovedire a faptelor imputate activitate care se confirmă și în prezent, așa cum a reținut prima instanță.
În acest moment, al judecării propunerii de prelungire arestării trebuie însă analizat cu atenție dacă lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, așa cum cere art.148 al.1 lit.f Cod procedură penală.
Sub acest aspect, instanța va aprecia, în raport de fiecare inculpat existența sau inexistența pericolului concret pe care aceștia îl prezintă pentru ordinea publică, cu observația că în cauză se reține că inculpații ar fi săvârșit faptele la date diferite, în locuri diferite, fiecare acționând separat și singura legătură dovedită între ei, până în prezent, este investigatorul sub acoperire cu care au intrat în contact separat și fără o cunoaștere a participării celorlalți. Prin urmare sub acest aspect, în ce îi privește pe inculpații, și acest pericol pe care l-ar prezenta lăsarea lor în libertate în prezent nu mai subzistă. Aceasta și pentru faptul că în perioada de arestare preventivă, în sarcina lor nu au fost aduse probe care să dovedească faptele imputate, iar ce li se impută vădește o participare redusă, ori chiar nici o participare. De altfel, în ce privește pe inculpatul cantitățile de drog de 1,5 și 0,5 grame acestea fiind reduse, au fost procurate la solicitarea investigatorului sub acoperire, nu la inițiativa inculpatului, inculpatului i se impută doar că ar fi fumat țigară conținând droguri, iar inculpatului că ar fi predat la solicitarea investigatorului sub acoperire în două rânduri cantități de 0,7 și 0,7 grame drog, aspect afirmat doar de investigator, nerecunoscut de inculpat și nedovedit cu vreo probă.
În ce îi privește pe acești inculpați nu există nici presupunerea rezonabilă că prin lăsarea lor în libertate ar pune în primejdie ordinea publică.
Față de cele reținute și de dispozițiile art.385/15 pct.2 lit. Cod procedură penală recursurile inculpaților, și urmează fi admise, a se casa hotărârea atacată și rejudecând se va respinge propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive și se va înlocui măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara cu stabilirea unor obligații în sarcina acestora, se va dispune punerea în libertate de îndată a acestor inculpați, dacă nu sunt arestați în altă cauză.
În ce privesc recursurile inculpaților, -, și acestea sunt nefondate și urmează a fi respinse în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
Și în prezent, față de acești inculpați s-au păstrat temeiurile arestării,chiar și cu privire la pericolul pe care aceștia îl prezintă pentru ordinea publică.
În sarcina acestor inculpați se impută săvârșirea mai multor acte materiale de vânzare de droguri, în cantități mai mari, iar urmărirea penală necesită încă timp pentru a se realiza probarea faptelor acestora, ceea ce justifică încă menținerea lor în stare de arest și cercetarea lor cu privare de libertate.
În temeiul art.192 al.2 Cod procedură penală inculpații recurenți cărora li s-au respins recursurile vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare ocazionate de judecarea acestor recursuri. Pentru inculpații, și cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DISPUNE:
Admite recursurile declarate de inculpații -, - și - împotriva încheierii penale nr. 30/20 iunie 2008 Tribunalului Hunedoara - secția penală și în consecință:
Casează în parte încheierea penală atacată și respinge propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de DIICOT - Biroul Teritorial Hunedoara cu privire la susnumiții recurenți inculpați.
În baza art. 139.pr.penală dispune înlocuirea măsurii arestării preventive luată față de inculpații -, - și -, cu măsura obligării de a nu părăsi țara prev. de art. 145/1 pr.penală.
În baza art. 145/1 raportat la art. 145/1 alin 1/1 pr.penală stabilește ca pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara, susnumiții inculpați să respecte următoarele obligații:
a) să se prezinte la organul de urmărire penală sau după caz, la instanța de judecată pori de câte ori este chemat;
b) să se prezinte la organul de poliție al localității de domiciliu conform programului de supraveghere întocmit de către acesta sau ori de câte ori este chemat;
c) să nu-și schimbe domiciliul fără încuviințarea instanței de judecată;
d) să nu dețină, să nu folosească, să nu poarte nici o categorie de arme
Atrage atenția inculpaților asupra prevederilor art. 145 alin. 3.pr.penală raportat la art. 145/1 pr.penală.
Desemnează organul de poliție al localității de domiciliu al fiecărui inculpat cu verificarea respectării obligațiilor stabilite în sarcina inculpaților prin prezenta încheiere.
Dispune punerea de îndată în libertate a inculpaților:
- -, la 06.11.1982, În H, fiul lui și, de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 7/27 mai 2008 emis de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-
- - - la 01.12.1986, în C, fiul lui și, de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 9/27 mai 2008 emis de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-
- - - la 15.10.1983, în D, fiul lui și, de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 17/27 mai 2008 emis de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-
dacă nu sunt arestați în altă cauză.
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații -, -, - și - împotriva aceleiași încheieri penale.
În baza art. 192 alin.2 pr.penală obligă pe inculpații recurenți -, -, să plătească statului suma de câte 50 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs.
Obligă pe inculpații recurenți - și - să plătească statului suma de câte 90 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs, din care suma de câte 40 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 26 iunie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
- - -
Semnează grefier șef
Red. 2 ex/18.07.2008
Președinte:Mircea BădilăJudecători:Mircea Bădilă, Sanda Trif, Maria Elena Covaciu
