Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 24/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.24/ DOSAR NR-
Ședința publică din 09 aprilie 2009
Complet de judecată format din:
PREȘEDINTE: Constantin Epure
JUDECĂTOR 2: Manuela Barbu
JUDECĂTOR 3: Aurelia Munteanu
Grefier - - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații, și împotriva încheierii Camerei de Consiliu din data de 07.04.2009 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio - video.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul inculpat în stare de arest ( deținut în Arestul C ) asistat de apărător ales, avocat -, recurentul inculpat în stare de arest ( deținut în Arestul C) asistat de apărătorii aleși, avocat și avocat, recurentul inculpat în stare de rest ( deținut în Arestul J C ) asistat de apărător ales, avocat.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Întrebate fiind, părțile arată, că nu au cereri de formulat în cauză.
Instanța constată cauza în stare de soluționare și, în temeiul dispozițiilor art. 385 ind.13 Cod procedură penală, acordă cuvântul asupra recursurilor.
Avocat - pentru recurentul inculpat arată că potrivit dispozițiilor art. 155 Cod procedură penală, prelungirea măsurii arestării preventive se face numai atunci când temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă în continuare sau nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate. În situația inculpatului nu există temeiuri noi, deși referatul întocmit de parchet și apoi în încheierea prin care s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive se face referire la noi fapte săvârșite de inculpat. Solicită să se observe că în cazul inculpatului nu există la dosar nicio probă de vinovăție. Inculpatul este arestat pe baza unui proces verbal făcut de un investigator sub acoperite, nu avem înregistrării video sau audio. La prelungirea măsurii arestării preventive se ia în discuție declarația dată de martorul, de care el a vorbit la arestarea preventivă a inculpatului pentru că înainte de arestarea preventivă a acestuia i s-a luat o declarație, în care nu spunea nimic de așa zise fapte care sunt puse astăzi pe tapet în fața instanței de judecată. Martorul susține că ar fi dat aproximativ 300 lei sau 500 lei, iar o altă probă indirectă nu avem. Nu înțelege de ce nu s-a înscenat nici un flagrant. Pentru toate cele învederate solicită a nu se mai prelungi măsura arestării preventive deoarece inculpatul nu prezintă pericol public pentru ordinea publică.
Avocat pentru recurentul inculpat arată că s-a luat măsura arestării preventive pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 254 Cod penal, 257 Cod penal. Art. 143 Cod procedură penală reține că arestarea preventivă se ia dacă există probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit fapte prevăzute de lege penală. În referatul parchetului se susține că inculpatul într-un an de zile a racolat candidați pentru a obține foloase materiale pentru sine și pentru polițiști examinatori. Ca probe în dosar nu avem decât un proces verbal încheiat de un agent sub acoperire în care se susține că i-a dat conducătorului auto 300 lei, alte probe nu sunt, nu există înregistrării video sau audio. Pentru a se justifica prelungirea măsurii arestării preventive parchetul a găsit o candidată cu numele care ar fi dat suma de 500 lei sau euro, deoarece a luat examenul în condițiile în care nu ar fi fost destul de bună la proba practică. Audiată fiind această martoră nu vorbește nimic de suma respectivă. Mai este o înregistrare de la o terță persoană care a vorbit cu martora și s-a întrebat că dacă a luat examenul ce să dea și acea persoană i-a zis că ar fi bine să dea un 500 lei, asta este tot, însă fata zice că a dat o sticlă de whisky examinatorului deoarece a reușit examenul. Inculpatul a recunoscut că a primit o sticlă de whisky. În momentul în care i s-a adus la cunoștință noua învinuire, inculpatul a negat categoric că ar fi luat bani. Inculpatul chiar a solicitat o confruntare cu persoanele care susțin că au dat bani și de asemenea, a solicitat și proba cu testul poligraf, cu toate acestea organele de urmărire penală nu au administrat aceste probe. În raport de cele menționate apreciază că în cauză nu există probe și indicii temeinice din care să rezulte că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunile reținute în sarcina sa.
Avocat pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului declarat de inculpat împotriva încheierii de ședință din 07.04.2009 pronunțată de Tribunalul Covasna prin care s-a prelungit măsura arestării preventive, încheiere pe care o consideră nelegală. În această încheiere se reține că prelungirea măsurii arestării preventive s-a făcut deoarece în cauză nu s-au administrat probe care să conducă la concluzia că probele avute în vedere la luarea măsurii sunt netemeinice, ori această frază încalcă principiile fundamentale ale dreptului procesual penal privind drepturile și libertățile persoanei, respectiv prezumția de nevinovăție. C care trebuie să facă vreo probă de vinovăție este cel care acuză și în niciun caz persoana care este acuzată trebuie să facă dovada nevinovăției sale. Temeiul în care s-a dispus arestare preventivă și apoi prelungirea măsurii arestării preventive sunt dispozițiile art. 148 lit.f Cod procedură penală, consideră că este nelegal aplicarea acestui text de lege în cazul de față deoarece aceste dispoziții trebuie aplicate doar în cazul în care unor făptuitori care se află în stare de recidivă și doar lăsarea sa în libertate să prezinte și un pericol concret pentru ordinea publică, doar atunci s-ar putea folosi lit.f a acestui articol. Măsura preventivă oricare ar fi ea trebuie să fie legală ori în cauza de față ea nu este legală. Consideră că orice persoană trebuie trimisă în judecată în stare de libertate. În cauza de față nu se justifică măsura luată față de acuzele concrete care i se aduc inculpatului. Judecarea inculpatului în stare de libertate nu ar împieta buna desfășurare a procesului penal,iar dacă acesta va fi găsit vinovat pentru vreo faptă el va suporta rigorile legii. În acest moment se transformă o măsură preventivă nelegală într-un fel de sancțiune.
Avocat pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului declarat împotriva încheierii pronunțată de Tribunalul Covasna și pe cale de consecință rejudecând să se respingă cererea de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de parchet. Consideră că această cerere este neîntemeiată și în mod greșit a fost admisă de Tribunalul Covasna. În acest moment ne aflăm în fața cererii pe care a formulat-o parchetul la data de 03.04.2009 prin care a solicitat prelungirea măsurii arestării preventive cu încă 30 de zile. În acest context luând în considerare dispozițiile art. 155 Cod procedură penală, parchetul și-a justificat această cerere prin acea că temeiurile care au determinat arestarea inițială subzistă și pe cale de consecință se impune în continuare privarea de libertate și de asemenea, că există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate. În acest sens această cerere de prelungire a fost motivată în baza dispozițiilor art. 148 lit.f Cod procedură penală și a art. 148 lit. b Cod procedură penală. În legătură cu această solicitare a parchetului are de făcut anumite criticii. În data de 03.04.2009 s-a dispus extinderea cercetărilor pentru inculpat, începerea urmării penale și mișcarea acțiunii penale pentru încă câteva infracțiuni de aceiași natură. A nu se confunda această cercetare și posibila vinovăție cu criteriile pe care le impune codul d e procedură penală și care sunt de strictă interpretare și anume în conformitate cu temeiurile reținute, parchetul avea obligația să dovedească în continuare că există dovezii certe din care să rezulte pe de o parte că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol real pentru ordinea publică și în al doilea rând că existe probe, dovezii certe că lăsarea în libertate a inculpatului ar duce la zădărnicirea cercetărilor. Ori, aceste lucru nu s-au dovedit în cauză. În momentul în care această cererea fost supusă atenției Tribunalul Covasnaa arătat care sunt motivele pentru care ei susțin în continuare că nu au putut să constate în dosarul cauzei probe în legătură cu aceste chestiuni. Adică, care sunt acele indicii temeinice concretizate în dovezii la dosar potrivit cărora lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol pentru ordinea publică. În hotărârea atacată se reține că sunt indicii temeinice relativ la comiterea infracțiunii de către inculpat cât și a noilor infracțiuni reținute în sarcina sa. Ori această constatare ține de soluționarea fondului și în niciun caz de soluționarea chestiunilor puse în discuție legat de prelungirea măsurii arestării preventive. De asemenea, se mai reține de către Tribunalul Covasna că sunt indicii temeinice relativ la împrejurarea că în cauză nu s-au produs probe care să devină probe inițiale pentru care s-a luat această măsură a arestului preventiv, ori și această motivare ține tot de soluționarea în fond a cauzei pentru că într-un proces penal în care se respectă principiul nevinovăției și inculpatul are posibilitatea să aducă probe pentru a răsturna probatoriul făcut de către parchet, și această motivare este făcută pe fondul cauzei. O singură chestiune a rezolvat corect instanța de fond și anume atunci când a constatat că temeiul prev. de art. 148 lit.b Cod procedură penală invocat de parchet nu se justifică în cauză și nu poate fi reținut pentru că nu există probe certe din care să rezulte că ar fi încercat sau că va încerca să influențeze mersul cercetărilor. Această soluție trebuia să fi reținută de către instanță și în ceea ce privește pericolul pentru ordinea publică.
De asemenea, instanța a mai reținut că este necesară arestarea inculpatului datorită complexității cauzei, pentru că urmărirea penală nu a fost finalizată și că sunt necesare noi acte de cercetare. Iată că nici acest argument nu pot să stea în picioare. La sfârșit instanța de fond trage o concluzie și spune că lăsarea în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică întrucât persoanele arestate în această cauză au calitate specială. Inculpatul nu are nicio calitate enumerată de către instanța de fond, este o persoană fizică care lucrează în domeniul pazei și protecției. Sunt declarații în dosar că ar fi solicitat altor persoane înmatricularea unor autovehicule a căror proveniență este discutabilă, a căror acte de asemenea, sunt discutabile, acestea sunt acuzele care i se aduc inculpatului. Se reține că acest inculpat a săvârșit aceste infracțiuni în calitate de complice și tot din dosar rezultă că și sunt autori și ei au recunoscut acest lucru atunci se pune întrebarea complicele prezintă pericol pentru ordinea publică, autorul nu prezintă. Solicită a se avea în vedere declarațiile date de inculpat din care rezultă atitudinea de cooperare a acestuia cu organele de cercetare.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursurilor declarate de inculpații și menținerea încheierii de ședință din 07 aprilie 2009, ca fiind legală și temeinică. Măsura arestării preventive a inculpaților s-a dispus prin încheierea nr. 3 din 11 martie 2009 de către Tribunalul Covasna, cenzurată de Curtea de APEL BRAȘOV prin încheierea nr.20/R din 16 martie 2009. Temeiul legal îl reprezintă dispozițiile art. 148 lit.f Cod procedură penală, cu privire la teza a II a incidental și raportat la unele criticii formulate de către unul dintre apărători, jurisprudența nu este un consens nefericit. Având în vedere obiectul acestui dosar, temeiul care trebuie avut în vedere îl reprezintă dispozițiile art. 155 alin.1Cod procedură penală. Apreciază că în mod corect s-a reținut că față de complexitatea cauzei, că până la acest moment urmărirea penală nu a fost finalizată, fiind necesare efectuarea de noi acte de cercetare, respectiv percheziții informatice, audiere de martori, ridicări de înscrisuri din arhiva C, efectuarea de investigații privind identificarea autoturismelor înmatriculate în România prin documente false, confruntări, se impune în continuare privarea de libertate a inculpaților.
Inculpatul având ultimul cuvânt solicită să fie cercetat în stare de libertate.
Inculpatul având ultimul cuvânt solicită să fie cercetata în stare de libertate.
Inculpatul având ultimul cuvânt solicită să fie cercetat în stare de libertate.
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față:
Prin încheierea Camerei de Consiliu din data de 07.04.2009, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul penal nr-, a fost admisă propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna având ca obiect prelungirea măsurii arestării preventive luată față de inculpații, și.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Covasnaa reținut în motivare faptul că, prin încheierea nr. 3 din 12 martie 2009, Tribunalul Covasnaa dispus arestarea preventivă a inculpaților, și pe o durată de câte 29 de zile, începând cu data de 12 martie 2009 și până la data de 9 aprilie 2009 inclusiv.
Pornind de la dispozițiile art. 155.pr.pen. potrivit cărora arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate, sau dacă există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, tribunalul a analizat dacă temeiurile care au determinat inițial arestarea se mai mențin în continuare, ori dacă există temeiuri noi.
Analizând în aceste limite, s-a reținut în motivare faptul că, prin ordonanța nr. 139/P/2008 din 2 aprilie 2009 Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna, s-au extins cercetările față de inculpatul și sub aspectul comiterii mai multor infracțiuni de luare de mită prev. de art. 254.pen. și fals intelectual prev. de art. 289.pen. constând în aceea că a primit de la numitul mai multe sume în vederea înmatriculării nelegale a unor autoturisme. De asemenea, cercetările au fost extinse și sub aspectul comiterii a două infracțiuni de abuzz în serviciu și trafic de influență prev. de art. 257.pen.
Prin ordonanța nr. 139/P/2008 din 2 aprilie 2009 s-a dispus extinderea cercetărilor și punerea în mișcare a acțiunii penale, față de inculpatul, sub aspectul comiterii infracțiunii de complicitate la dare de mită prev. de art. 26.pen. rap. la art. 255.pen. constând în aceea că la data de 12.01.2009 a remis suma de 500 lei primită de la candidata, inculpatului pentru aod eclara admisă la proba practică deși inițial urma să fie respinsă la examen.
Prin ordonanța nr. 139/P/2008 din 2 aprilie 2009 s-a dispus extinderea cercetărilor și punerea în mișcare a acțiunii penale, față de inculpatul sub aspectul săvârșirii mai multor infracțiuni de abuz în serviciu sub forma complicității, prev. de art. 26.pen. rap. la art. 13/2 din Legea 78/2000, și infracțiunii de fals intelectual sub forma complicității, prev. de art. 26.pen. rap. la art. 289.pen. constând în aceea că i-a înmânat numitului înscrisuri nereale în vederea înmatriculării nelegale a unor autoturisme. De asemenea, cercetările au fost extinse și sub aspectul comiterii infracțiunilor de participație improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 31 al. 2.pen. rap. la art. 290.pen. constând în determinarea, cu fomra de vinovăție a intenției, l-a determinat pe numitul, ca fără vinovăție, să semneze înscrisuri care au servit la înmatricularea unor autoturisme. S-a mai reținut în sarcina acestui inculpat cumpărarea de influență prev. de art. 6/1 din Legea 78/2000 constând în aceea că, prin intermediul numitului, i-a înmânat suma de aproximativ 300 lei numitului, pentru ca acesta să înmatriculeze în mod nelegal un autoturism, cât și infracțiunea de dare de mită prev. de art. 255.pen. constând în aceea că prin intermediul numitului i-a remis suma de 500 lei în vederea înmatriculării nelegale a unui autoturism.
Referitor la faptele noi reținute în sarcina celor trei inculpați, analizând probele aflate în dosarul de urmărire penală ( înregistrările audio-video realizate de către investigatorul sub acoperire " " precum și procesele verbale privind activitățile realizate de acesta, declarațiile martorilor, și -, declarațiile învinuiților și, documentele care au stat la baza înmatriculării autoturismelor marca, Mercedes, Jeep, BMW X3, Skoda, BMW X5 și, relațională reprezentând analiza legăturilor inculpatului ), Tribunalul Covasnaa constatat existența unor indicii temeinice noi relativ la comiterea de către inculpați a infracțiunilor pentru care s-a dispus extinderea cercetărilor.
În concluzie, Tribunalul Covasnaa reținut că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 155, art. 143 și art. 148 lit. f pr.pen. respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru o parte din infracțiunile reținute în sarcina inculpaților este mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă în continuare pericol pentru ordinea publică, dispunând prelungirea măsurii arestării preventive față de cei trei inculpați pentru 30 de zile.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpații care, prin apărătorii aleși, au solicitat casarea încheierii recurate, iar în cadrul rejudecării, respingerea propunerii formulate, nefiind îndeplinite cerințele textului de lege.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate de inculpați, dar văzând și dispozițiile art.3856alin.3 pr.pen. Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate în cauză pentru următoarele considerente:
Astfel, în mod corect a reținut Tribunalul Covasna faptul că în cauză, pe lângă temeiurile inițiale ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, au intervenit altele noi, potrivit textelor de lege care disciplinează această instituție procesual penală.
Temeiurile avute în vedere inițial s-au grefat pe activitatea contrară legii care li se impută celor trei inculpați, din conținutul probelor administrate în cauză reieșind faptul că aceștia obțineau sume de bani de la diferite persoane cu ocazia înmatriculărilor unor autoturisme, examinarea și eliberarea permiselor de conducere, activități care nu respectau cerințele legale în materie, reținându-se dintre cazurile în care se poate dispune arestarea inculpatului cel prevăzut de art.148 alin.1 lit.f pr.pen.
O dată cu extinderea cercetărilor, dispusă față de cei trei inculpați prin ordonațele procurorului, pentru același gen de fapte care, din punct de vedere juridic, pot fi încadrate în infracțiuni de același gen care au fost analizate cu ocazia propunerii de luare a măsurii arestării preventive, se constată că sunt întrunite și cerințele tezei a II-a a art.155 alin.1 pr.pen. iar elementele de fapt care se desprind din probele administrate pentru aceste noi fapte ce li se impută inculpaților, constituie tot atâtea temeiuri pentru reținerea ca incidente a cazului prev. de art.148 alin.1 lit.f pr.pen. neputându-se argumenta în sensul că aceste noi fapte, pe lângă cele inițial reținute în sarcina inculpaților, nu ar prezenta un pericol pentru ordinea publică, prin raportare la reacția negativă a societății față de cercetarea în stare de libertate a unor persoane acuzate de asemenea fapte, de corupție.
Pentru aceste considerente, în baza art.38515pct.1 lit.b pr.pen. Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii Camerei de Consiliu din data de 07.04.2009 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul penal nr-, pe care o va menține.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 și 4.pr.pen.
Pentru aceste motive,
În numele legii
Dispune:
În baza art.38515pct.1 lit.b pr.pen. respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii Camerei de Consiliu din data de 07.04.2009 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul penal nr-, pe care o menține.
În baza art.192 alin.2,4 pr.pen. obligă recurenții-inculpați, și la plata sumei de 50 RON fiecare, reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat în recursurile acestora.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.04.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
red./30.04.2009
dact./06.05.2009
5 exemplare
jud fond/
Președinte:Constantin EpureJudecători:Constantin Epure, Manuela Barbu, Aurelia Munteanu
