Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 26/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ÎNCHEIREA PENALĂ NR. 26/ DOSAR NR-
Ședința publică din 10 aprilie 2009
Complet de judecată format din:
PREȘEDINTE: Aurelia Munteanu
JUDECĂTOR 2: Manuela Barbu
JUDECĂTOR 3: Alina Constanța C
Grefier - - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul DIICOT - Biroul Teritorial Brașov.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpații, împotriva încheierii de ședință din 07 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio - video.
La apelul nominal făcut în ședința public se prezintă recurenții inculpații și în stare de arest ( deținuți în Arestul B) asistați de apărător ales, avocat, recurentul inculpat în stare de arest ( deținut în Arestul C) asistat de apărător ales, avocat.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se procedează la verificarea identității inculpaților,.
. fiind, părțile arată că nu au alte cereri de formulat în cauză.
Instanța constată cauza în stare de soluționarea și, în temeiul dispozițiilor art. 385 ind.13 Cod procedură penală, acordă cuvântul asupra recursurilor.
Avocat pentru recurenții inculpații și solicită admiterea recursurilor declarate de inculpați și pe cale de consecință să se respingă propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de către parchet. Consideră că judecătorul căruia i s-a supus această cerere de prelungire a judecat în fond, acesta copiind propunerea înaintată de către parchet în motivarea pe care a făcut-o și la sfârșit a adăugat că inculpații sunt extrem de periculoși. Inculpatul este acuzat că a constituit un grup organizat și că el este cel care a folosit sistemul multi cash de la și a transmis on line suma de 95.000 lei din contul lui în contul inculpatului. S- reținut inițial că inculpatul a intrat în posesia semnăturilor electronice ale celor 2 directori, ori ca să plece bani în sistemul multi cash era nevoie ca directorul general să vină să introducă o parolă în sistem și apoi să introducă semnătura lui electronică, după ce termina acesta operațiunile, venea directorul comercial,care la fel introducea parola în calculator pe care numai el o știa și apoi introducea cartela cu semnătura sa electronică, numai așa un ordin de plată putea să plece on line. Nicăieri nu se arată că a intrat inculpatul în posesia cartelelor cu semnăturile electronice. Solicită a se avea în vedere declarațiile date de directorii care aveau cartelele și care au spus că aceste cartele erau ținute sub cheie, că nu au dat niciodată cartele cuiva și nu au spus parola nimănui. Pentru ca inculpatul să fi trimis acei bani în data de 08 august trebuia ca parchetul să demonstreze că el a intrat în posesia cartelelor electronice cu semnăturile celor doi directori și că a aflat parolele de intrare. Persoanele audiate de la serviciul contabilitate au spus că era imposibil să ai acces la sistemul multi cash pentru că se pătrundea doar prin intermediul acelor semnături electronice și a parolelor speciale.
În cererea de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de parchet se vine cu o teză nou și anume că inculpatul a instalat pe calculatorul șefei de la contabilitate două programe prin care se apăsa pe tastă și se înregistra ce se întâmpla acolo, iar toate sumele de bani care plecau de la erau direcționați spre un depozit din și că în acest fel inculpatul a furat cele două semnături electronice ale celor doi directori și că tot în această modalitate a aflat și parolele. Parchetul susține acest lucru deoarece s-a găsit un laptop a lui la părinții inculpatului și că de pe acesta se pot citi datele din. Ori, această afirmație nu este dovedită, tehnic este imposibil să afli parolele celor doi directori,iar faptic nu avea cum să ia semnăturile electronice. Față de faptul că inculpatul nu mai lucrează la, nu se vede care este pericolul social concret pe care l-ar prezenta acesta dacă ar fi judecat în stare de libertate. Consideră că trebuie să subziste temeiurile avute în vedere la luarea măsurii sau să existe temeiuri noi pentru a se prelungi măsura arestării preventive, ori la acest moment nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și nici nu sunt temeiuri noi care să justifice prelungirea măsurii arestării preventive. S-a mai susținut de către parchet că inculpatul ar fi făcut niște cheltuieli nejustificate, a depus la un termen anterior un set de acte din care rezultă că acesta are datorii la bănci.
S-a mai susținut de către parchet că inculpatul ar fi șters de pe camera video care supraveghea serverul, imaginile înregistrate în data de 08 august de la ora 17.00 când ar fi intrat acolo. Pe serverul care deservea contabilitatea era pusă o cameră video chiar de către inculpat și nu era autorizată, oricine putea să modifice ora respectivă.
Toată aparatura a fost percheziționată informatic nu mai este vorba că acesta ar putea să mai facă ceva.
Se mai susține că s-a găsit un telefon la inculpatul acasă, cu terminația 588 și că în perioada critică, respectiv 01.08 - 12.08 s-a vorbit de pe acest telefon și că prin acest telefon inculpatul prin inculpatul transmitea mesaje lui.
Pentru inculpatul nu există nicio probă la dosar, se susține că inculpatul este cureaua de legătură prin faptul că pe acest telefon cu terminația 588 vorbit la telefon cu inculpatul. S-a reținut că în data de 01 august 2008 s-a încercat virarea banilor, dar inculpatul nu a reușit pentru că nu a avut cartelele electronice. Acel ordin de plată care pe data de 08 august a fost finalizat a stat în sistemul electronic din 01 august până în data de 08 august și nu l- văzut nimeni. Deși pe data de 11 august au descoperit virarea sumei, numai în 25 august au sesizat Poliția.
Pentru inculpatul se găsește un proces verbal întocmit de Poliție în care se arată că inculpatul este cureaua de legătură pentru că în ziua de 08 august(așa le-ar fi spus cei de la telefoane ) vorbea la telefonul cu terminația 588 din Această afirmație aparține polițistului care a redactat procesul verbal nu a celor de la telefoane, care au spus doar că au depistat telefonul cu terminația 588. Se susține că vorbea de la acest telefon cu care scotea banii de la bancomat și cu inculpatul.
Parchetul a susținut că folosindu-se de telefon ar fi depistat că inculpatul s-ar fi aflat în preajma inculpatului care scotea bani de la bancomat în data de 09 și 10 august, ori din probele de la dosar rezultă fără dubiu că în data de 9 și 10 august inculpatul a fost plecat la.
În subsidiar, dacă totuși se va considera că inculpatii și prezintă pericol, față de probatoriul administrat, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Avocat pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului declarat de inculpat și, pe cale de consecință, respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de parchet ca neîntemeiată. La dosarul cauzei nu există nicio probă că inculpatul s-ar fi cunoscut cu inculpatul sau cu inculpatul. Până în acest moment inculpatul nu a dat nicio declarație și poziția acestuia este că nici nu va da pentru că nu a săvârșit nicio o faptă prevăzută de legea penală. La dosarul cauzei se află o poză a inculpatului, ori inculpatul are trei carduri la acea bancă. Se mai susține că există o probă de voce, în sensul că ar fi dat telefon și ar fi solicitat majorarea limitei de plată la contul lui. Nu înțelege care este fapta penală, la dosarul cauzei nu este nicio probă ca inculpatul i-ar fi dat vreun card ca să scoată bani de la vreun bancomat. Din contră inculpatul a arătat că în data de 13 august i-a înmânat cardul inculpatului, apoi după ce "" a dat declarație, inculpatul a declart că de fapt nu i-a dat cardul inculpatul ci lui " " și crede că acesta i-a dat cardul lui. A se avea în vedere că de la început susținut că banii nu puteau pleca ilegal din contul lui aceștia plecând cu acceptul conducerii. În data de 01 august se încearcă să se trimită bani, nu se reușește, nu se sesizează nimeni, în data de 08 august se susține că au plecat bani, iar în data 11 august i-au la cunoștință de această plata neautorizată, cu toate acestea se face plângere la poliție numai în data de 25 august, atunci când ei erau singuri că acei bani nu mai puteau fi recuperați din contul lui. A se avea în vedere faptul că acești bani sunt asigurați.
De asemenea, a observat că instanța de fond copiat în motivare referatul parchetului. Consideră că judecarea inculpatului în stare de libertate nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică, având în vedere că este o persoană care și-a câștigat cinstit existența.
În subsidiar solicită înlocui măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați astfel cum au fost susținute de către apărătorii aleși. S-a cerut prelungirea măsurii arestării preventive deoarece procurorul care instrumentează această cauză pe considerentul că urmărirea penală nu a fost finalizată și că în cauză subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii, care nu s-au modificat. În plus de la momentul în care Tribunalul Covasnaa dispus prelungirea măsurii arestării preventive și până la acest moment în dosarul cauzei au continuat cercetările și s-au descoperit elemente noi care vin să întărească acuzația care a fost formulată inițial, aceste elemente noi îl privesc în principal pe inculpatul,dar și pe inculpatul. Din informațiile pe care le-a obținut procurorul în urma audierii unui martor sub identitate protejată a rezultat că inculpatul a avut instalat un program tip virus, prin care se pot fura, spiona date dintr-un calculator. Pe baza acestor informații care au fost furnizate de către martor s-a cerut o autorizație de percheziție informatică pe calculatoarele și serverele de la. În urma acestor percheziții făcute cu specialiști informatici s-a constatat că la data de 29 mai 2008 fost instalat pe unul din calculatoarele de la, pe cel pe care se făcea plata multi cash, acest virus care este invizibil, un soi de program care avea aptitudinea să înregistreze tot ce se tastează pe tastatura respectivă, cuvinte, cifre, parole și care erau transmise unde i se ordona. Acest program era ordonat să transmită de 2 ori pe zi date, la ora 8.00 și la ora 16.00. iar aceste date plecau în unde exista un site. Pentru că anterior cu prilejul primei percheziții informatice făcute pe mediile de stocare de ale inculpatului s-au găsit niște elemente care puteau prezenta importanță în cauză, respectiv un user și o parolă. Procurorul a realizat o legătură logică între acel user și acea parolă și respectivul site și a cerut o autorizație de percheziție de acces informatic pe acel site folosind acel user și acea parolă. Judecătorul a admis această cerere și în baza acelei autorizații s-a constatat că folosind user-ul și parola respectivă te poți autentifica pe site-ul respectiv, adică poți intra pe site și poți vedea care sunt datele. S-a făcut acest acces și s-a constatat că pe site-ul respectiv erau toate datele de la din data de 29 mai 2008 până la zi, deși inculpatul era arestat de 2 luni programul funcționa în continuare și toate datele informatice, inclusiv parolele de la financiar care au fost introduse de la tastatură curgeau în acel site. cu inculpatul este că pe laptopul pe care îl folosea acasă s-a găsit user-ul și parola. Deci rezultă clar că există o legătură indisolubilă între persoana care utiliza laptopul și persoana care a aplicat și aam enținut respectivul program de furt. inculpatului rezultă tocmai din acest aspect că după arestare în continuare infracțiunea aceasta de acces nejustificat s-a săvârșit în formă continuată.
Inițial procurorul a susținut că inculpatul a intrat în posesia dischetelor, dar nu a făcut niciun fel de precizare cum. Cei doi martori de la au spus foarte clar că ei nu le-au dat nici parolele și nici cartele cu semnăturile electronice.
Starea de fapt este aceiași nu s-a schimbat.
Apreciază că sunt indicii, probe temeinice cele prev. de art. 143 Cod procedură penală care conturează elementele constitutive ale infracțiunilor reținute în sarcină, iar pericolul social rezultă în mod evident din această situație.
În ceea ce privește pe inculpatul, apreciază că subzistă temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea și prelungirea măsurii arestării preventive, din punctul de vedere al art. 143 și art. 148 lit.f Cod procedură penală. Se reține că inculpatul a realizat o legătură între inculpatul și inculpatul. noi care au apărut sunt comunicări de, de la Serviciul de operatori de telefonie mobilă care au confirmat că cartela pe care a folosit-o cu terminația 588 fost localizată în data de 1 și 8 august în zonele bancomatelor, acolo unde se afla și inculpatul.
Este adevărat că în data de 9 și 10 august inculpatul nu s-a aflat în B și că s-a aflat la, acest lucru a fost confirmat de martori dar și de răspunsul de la operatorii de telefonie mobilă, care au confirmate că acesta a vorbit atât de pe telefonul cu terminația 588 cât și de pe abonament cât a fost la. Persoana care a folosit cartela 588 este fără dubiu inculpatul.
În ceea ce privește pe inculpatul, nu au fost administrate probe noi în legătura cu fapta lui, lucrurile rămân la fel.
În ceea ce privește cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, nu este fondată.
Avocat susține că nu a văzut la dosarul de urmărire penală declarația dată de martorul cu identitate protejată.
Reprezentantul Ministerului Public arată că probele noi care au fost administrate se găsesc în volumul 11 și declarațiile noi de martori administrate sunt în volumul intitulat " martori".
Avocat cu privire la declarația dată de " " care zice că i-a pus în legătură pe inculpatul cu inculpatul, iar inculpatul a zis că i-a dat cardul lui " ".
Avocat arată că acele semnături erau necesare fizic și nu cum susține doamna procuror că prin acel program s-au copia și s-au folosit.
Inculpatul având ultimul cuvânt arată că este nevinovat și solicită să fie cercetat în stare de libertate.
Inculpatul având ultimul cuvânt arată că este nevinovat și solicită să fie cercetat în stare de libertate.
Inculpatul solicită să fie cercetat în stare de libertate.
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față constată:
Prin încheierea de ședință din 7 aprilie 2009 pronunțată în dosar nr- Tribunalul Covasnaa dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților, pe o durată de 30 de zile începând cu 13 aprilie 2009 până la 12 mai 2009.
A respins cererile formulate de inculpați privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara. Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că există indicii temeinice cu privire la comiterea de către inculpați a faptelor pentru care sunt cercetați, fiind îndeplinită cerința prev. de art. 143 Cod procedură penală, lăsarea în libertate a acestora prezentând pericol pentru ordinea publică.
Totodată, s-a constatat că urmărirea penală nu a fost finalizată, fiind necesară efectuarea următoarelor acte: audieri de martori, valorificarea datelor obținute în urma perchezițiilor informatice, extinderea cercetărilor față de alte persoane și alte fapte, necesitatea transferării lui din Penitenciarul Jilava în Penitenciarul Codlea.
Împotriva hotărârii sus menționate au declarat recurs inculpații, solicitând în esență punerea în libertate întrucât nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Nici o probă de la dosar nu dovedește că inculpatul ar fi intrat în posesia cartelelor cu semnăturile electronice sens în care se impune a se avea în vedere declarațiile directorilor firmei.
Persoanele audiate de la serviciul contabilitate au arătat că era imposibil să ai acces la sistemul multi cash pentru că se pătrundea doar prin intermediul semnăturilor electronice și a parolelor speciale pe care inculpatul nu le-a cunoscut.
Deși parchetul susține că s-a găsit un laptop de la firma la părinții inculpatului de pe care pot fi citite datele din, această afirmație nu este dovedită, tehnic este imposibil să afli parolele celor doi directori, iar faptic nu avea cum să fie în posesia semnăturile electronice. Mai mult, inculpatul nu mai lucrează la,ca atare nu poate prezenta pericol social concret dacă ar fi judecat în stare de libertate.
Inculpatul a arătat că nici o probă de la dosar nu dovedește implicarea sa în vreun fel, procesul verbal întocmit de către poliție și în care se arată că "el este cureaua de legătură" în data de 8.08.2008 vorbind la telefonul cu terminația 588 din B conține afirmația persoane care a întocmit actul și nu a celor de la telefonie, prin urmare nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Inculpatul, prin apărător, arată că la dosar nu există nicio probă cum că s-ar fi cunoscut cu ceilalți inculpați, până în acest moment nu a dat nicio declarația în fața organelor de urmărire penală și nici nu va da pentru că nu a săvârșit nici o faptă prevăzută de legea penală.
Mai mult, instanța de fond a copiat în motivare referatul parchetului, prin urmare, fiind o persoană care și-a câștigat cinstit existența poate fi judecat în stare de libertate.
Recursurile nu sunt fondate.
Potrivit art. 155 Cod procedură penală, arestarea inculpatului poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, dacă temeiurile care au determinare arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
În speță, din actele și lucrările dosarului rezultă indicii temeinice privind săvârșirea de către inculpați a infracțiunilor pentru care au fost arestați preventiv, potrivit încheierii de ședință din 13.02 2009 Tribunalului Covasna, măsură ce ulterior a fost prelungită pentru 30 de zile.
Astfel, din declarațiile martorilor audiați, coroborate cu actele de constatare ale organelor de cercetare informatică și de telefonie, având în vedere declarația martorului cu identitate atribuită "" (aflată la fila 6 vol. 3) dar și declarațiile inculpatului se conturează acuzațiile ce se aduc recurenților inculpați, ca atare subzistă temeiul avut în vedere la luarea măsurii preventive (art. 148 alin.1 lit.f Cod procedură penală).
Întrucât ambele condiții prev. de textul de lege invocat sunt întrunite, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care sunt cercetați inculpații este mai mare de 4 ani, iar pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea acestora în libertate rezultă din însăși probele și indiciile temeinice care privesc săvârșirea faptelor, ținând seama că acest tip de infracțiuni au o deosebită rezonanță în rândul opiniei publice inducând o stare de temere și neîncredere în utilizarea instrumentelor de plată electronice, Curtea constată că prelungirea arestării preventive este justificată pentru efectuarea actelor de urmărire penală.
Față de infracțiunile presupuse a fi comise de inculpați, circumstanțele personale ale acestora în acest moment nu sunt de natură a determina înlocuirea măsurii privative de libertate cu o alta, cum legal și temeinic a conchis instanța de fond.
Prin urmare, în baza art. 385/15 alin.1, pct. 1 lit.b Cod procedură penală Curtea va respinge ca nefondate recursurile formulate, cu obligarea inculpaților la cheltuieli judiciare către stat, conform art. 192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile formulate de inculpații, și, deținuți în Arestul C împotriva încheierii de ședință din 7 aprilie 2009, pronunțată în dosar nr- de Tribunalul Covasna, pe care o menține.
Obligă fiecare inculpat la câte 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 10 aprilie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - C
Grefier,
- -
red. /27.04.2009
dact./29.04.2009
5 exemplare
jud fond/
Președinte:Aurelia MunteanuJudecători:Aurelia Munteanu, Manuela Barbu, Alina Constanța
