Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 274/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr. 7693/2/2009
1932/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I-A PENALĂ
ÎNCHEIEREA NR.274
Ședința publică data de 12 august 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dumitrașcu Sofica
JUDECĂTOR 2: Nedelcu Antoaneta
JUDECĂTOR 3: Moroșanu Raluca
GREFIER: - C
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DIICOT este reprezentat de procuror.
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de inculpații și împotriva Încheierii din data de 30 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul București Secția I-a Penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții inculpați personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător din oficiu și personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător ales cu împuternicire avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea asupra recursurilor.
Apărătorul ales al recurentului inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe fond respingerea cererii de prelungire a arestării preventive, întrucât nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza prelungirii măsurii arestării preventive.
În speță este aplicabil art. 5 din CEDO în sensul că orice persoană reținută sau arestată preventiv trebuie judecată într-un termen rezonabil, ultima declarație pe care inculpatul a dat-o în fața organelor de urmărire penală este din luna aprilie 2009, declarație care a fost constantă în sensul că recunoaște și regretă fapta. De la acea dată și până în prezent urmărirea penală nu a mai avansat cu excepția unui singur act de procedură și anume o percheziție informatică.
Al doilea motiv de recurs este acela că instanța care a dispus prelungirea arestării preventive a folosit același clișeu și anume că inculpatul prezintă pericol concret. Apărarea consideră că la luarea și menținerea arestării preventive, practica CEDO însușită și de mai multe instanțe, a stabilit că aceasta se poate lua cu îndeplinirea a două condiții O primă regulă ar fi să existe motive verosimile sau indicii că s-a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală. Cea de-a doua cerință este una specială și constă în dovedirea posibilității ca inculpatul să se sustragă de la urmărirea penală sau să influențeze martori în încercarea de a zădărnici aflarea adevărului. Arată că nici una din aceste condiții nu au fost dovedite.
Solicită să se aibă în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului, care se află la prima abatere de acest gen, este o persoană tânără în vârstă de 21 de ani și are familie grea.
Apărătorul din oficiu al recurentului solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință, revocarea acestei măsuri și punerea în libertate a inculpatului considerând că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza prelungirii măsurii arestării preventive, inculpatul a avut atitudine sinceră de recunoaștere a faptei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate arătând că atâta vreme cât termenul fixat de legiuitor prev. de art.159 alin.13 de 180 de zile nu se poate susține în fața instanței de recurs că s-a depășit termenul rezonabil. Este o cauză deosebit de complexă cu un număr foarte mare de inculpați, prejudiciul este foarte mare, sunt infracțiuni deosebit de complexe și laborios inițiate.
Având în vedere probatoriul administrat în cauză, natura și gravitatea faptelor consideră că inculpații prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Recurentul inculpat, având cuvântul, arată că este de acord cu apărătorul său.
Recurentul inculpat solicită judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA
Prin încheierea de ședință din data de 30.07.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în dosarul nr-, în baza art.155 Cod procedură penală, a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - și s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților, și, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 5.08.2009 până la data de 3.09.2009, inclusiv.
Pentru a dispune astfel, din analiza actelor și lucrărilor dosarului, Tribunalul a reținut că la dosarul cauzei, există - până la acest moment - probe și indicii de comitere a unei infracțiuni cu un grad ridicat de pericol social.
De asemenea, Tribunalul a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală, pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În fapt, se reține că, în cursul lunii decembrie 2008 inculpații, și, au inițiat și constituit un grup infracțional organizat în vederea declanșării unor atacuri tip "phishing" asupra clienților Bank Romania.
Astfel, în perioada decembrie 2008-aprilie 2009, după ce în prealabil au falsificat pagina de web originală a Bank Romania, inculpații au trimis un număr nedeterminat de e-mailuri (spam), aparent de la adrese generice de e-mail asemănătoare cu adresele oficiale ale băncii (de exemplu, -.ro, adresă pusă la dispoziția clienților săi, cu caracter public, de către bancă), pentru a obține în mod fraudulos informații confidențiale ( codul d e utilizator, parola, numărul cardului) de la clienții băncii respective.
Ulterior, folosindu-se de datele astfel obținute, au accesat on-line conturile mai multor clienți ai băncii și, fără consimțământul acestora, au transferat diverse sume de bani în conturile unor membri ai grupării, bani care au fost retrași ulterior de la -uri sau de la ghișeele băncii.
Inculpatul a racolat inițial pe inculpatul, care la rândul său a racolat mai multe persoane prin intermediul cărora au fost retrase sumele de bani transferate în contul acestora din conturile clienților înșelați.
Inculpatul, la solicitarea inculpatului, a racolat mai multe persoane în același scop.
La perchezițiile informatice efectuate în sistemele informatice ridicate din locuința inculpatului au fost găsite programe informatice care pot fi utilizate la declanșarea unor atacuri de tip "phishing" precum și informații despre conturile bancare.
În cursul lunii decembrie 2008, inculpatul, împreună cu învinuiții, - și - au inițiat și constituit un grup infracțional organizat în vederea declanșării unor atacuri de tip "phishing" asupra clienților Bank Romania.
Inculpații au procedat în același mod; inculpații și au contrafăcut pagina web a bank Romania și cu ajutorul unor programe speciale au transmis un număr nedeterminat de mesaje spam către clienții acestei bănci.
Ulterior, cu ajutorul învinuiților, și alții au intrat în posesia sumelor transferate fraudulos în conturile învinuiților.
La perchezițiile informatice efectuate în sistemele informatice ridicate din locuința inculpatului au fost găsite programe informatice care pot fi utilizate la declanșarea unor atacuri de tip "phishing" precum și informații despre conturile bancare.
Inculpatul împreună cu numiții, au procedat în același mod, grupul infracțional din localitatea fiind inițiat de inculpatul, care se reține că a contrafăcut pagina web a Bank Romania și cu ajutorul unor programe speciale a transmis un număr nedeterminat de de mesaje spam către potențiali clienți ai băncii.
Ulterior, cu ajutorul învinuiților, și alții a intrat în posesia sumelor de bani.
La perchezițiile informatice efectuate în sistemele informatice ridicate din locuința inculpatului au fost găsite programe informatice care pot fi utilizate la declanșarea unor atacuri de tip "phishing" precum și informații despre conturile bancare.
că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați se fundamentează pe probele administrate în cauză până la acest moment procesual, respectiv: declarații inculpați, declarații învinuiți și, transcrierile convorbirilor telefonice intervenite între inculpați și alte persoane, percheziții domiciliare, date furnizate de către Bank, denunțuri și date furnizate de Bank și log-uri de acces în conturile părților vătămate, percheziții informatice; aceste indicii temeinice conduc la presupunerea că inculpații, și sunt autorii faptelor pentru care au fost arestați preventiv.
Astfel, dacă îndeplinirea condiției referitoare la cuantumul pedepsei este neîndoielnică, pericolul concret pentru ordinea publică este evidențiat de natura și gravitatea faptelor ce se presupune că ar fi fost săvârșite de acești inculpați, dar și de datele ce caracterizează persona fiecăruia; altfel spus, pericolul concret pentru ordinea publică pe care-l prezintă inculpații recurenți este în continuare determinant, având în vedere împrejurarea că aceștia au recurs la comiterea faptelor pentru care sunt cercetați cu scopul de a-și procura mijloace financiare substanțiale, dar într-un timp scurt, însă fără a conștientiza că - în fapt - aceste activități conduc la prejudicierea gravă a unor persoane (fizice sau juridice) și generează urmări nefaste asupra încrederii și stabilității de care trebuie să se bucure mediul economic și de afaceri, circulația și folosirea instrumentelor de plată electronice.
Tribunalul a reținut, la aprecierea îndeplinirii condiției privind pericolul social concret pe care l-ar putea avea lăsarea inculpaților în libertate, și modalitatea de comitere a faptei - în mod organizat, premeditat, siguranța afișată de inculpați multitudinea faptelor săvârșite, prejudiciul cauzat, numărul mare de persoane atrase în activitatea infracțională.
Tribunalul a reținut că sunt îndeplinite și condițiile prev. de art. 136.C.P.P.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, au declarat recurs inculpații, și.
La termenul din 10.08.2009 inculpații, Și și-au retras recursurile formulate în cauză, Curtea luând act de manifestarea de voință a recurenților.
Curtea, examinând potrivit dispozițiilor art.3856Cod procedură penală recursurile declarate de către inculpații și, prin prisma lucrărilor dosarului, a motivelor invocate, cum și din oficiu, constată că acestea nu sunt întemeiate.
Recurentul inculpat solicită respingerea cererii de prelungire a arestării preventive, întrucât nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza prelungirii măsurii arestării preventive, iar în speță este aplicabil art. 5 din CEDO în sensul că orice persoană reținută sau arestată preventiv trebuie judecată într-un termen rezonabil.
Curtea constată că susținerile inculpatului în sensul că nu a fost respectat termenul rezonabil în care o persoană reținută sau arestată trebuie judecată nu sunt întemeiate.
Potrivit art. 159 al.13 C.P.P. durata totală a arestării preventive în cursul urmăririi penale nu poate depăși un termen rezonabil, și nu mai mult de 180 de zile.
În măsura în care această durată, prevăzută de lege, de 180 de zile, nu a fost depășită, susținerile inculpatului apar ca neîntemeiate.
De asemenea, având în vedere complexitatea cauzei, numărul mare de inculpați cercetați în cauză, numărul mare de persoane vătămate, necesitatea efectuării unor percheziții informatice de către specialiști, Curtea constată că prezenta cauză este una complexă, care impune din punct de vedere al probațiunii un număr mare de acte de urmărire penală, astfel că exigențele art. 5 par. 3 din CEDO sunt îndeplinite și sub acest aspect.
Împrejurarea că inculpatul nu ar mai fi fost audiat din luna aprilie și până în prezent nu are relevanță din acest punct de vedere, având în vedere faptul că de la acea dată și până în prezent s-au efectuat perchezițiile informatice, procedură ce necesită timp și participarea unor specialiști, astfel că se constată că organele de urmărire penală și-au îndeplinit atribuțiile în mod diligent.
Referitor la existența indiciilor temeinice că inculpații ar fi comis fapta, Curtea constată că inculpații recunosc comiterea infracțiunilor reținute în sarcina lor și nu contestă îndeplinirea condiției prev. de art. 143.C.P.P. rap. la art. 68 ind.1 C.P.P. din chiar afirmațiile recurenților și rezultând că declarațiile lor au fost constante în sensul că recunosc și regretă faptele comise.
Cât privește condiția ca lăsarea în libertate a inculpaților să prezinte pericol concret pentru ordinea publică, Curtea constată că și aceasta este îndeplinită.
Inculpații au acționat cu scopul de a-și procura mijloace financiare pe căi ilegale, în mod organizat, premeditat, au produs un prejudiciu ridicat unui număr mare de părți vătămate, au recurs la mijloace tehnice și la cunoștințe de ordin informatic, la programe informatice pentru a comite infracțiunea și au atras în activitatea infracțională un număr considerabil de "săgeți", ceea ce denotă, așa cum corect a reținut Tribunalul, organizarea unui grup infracțional și o periculozitate sporită.
Referitor la circumstanțele personale ale fiecărui inculpat, cum ar fi lipsa antecedentelor penale sau conduita procesuală sinceră, Curtea constată că toate aceste elemente nu pot avea un rol precumpănitor în fața gradului sporit al pericolului social al faptelor pe care le-au săvârșit, făcând parte dintr-o asociere organizată în vederea comiterii de infracțiuni, iar modul concret în care au acționat trădează o organizare minuțioasă a activității infracționale.
În plus, rezonanța negativă, sentimentul de insecuritate ce-l creează în rândul colectivității acest gen de infracțiuni, ar crea un real pericol în societate, iar acest sentiment de insecuritate ar amenința ordinea publică.
Așa fiind, în mod corect a reținut Tribunalul că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică și sunt îndeplinite cumulativ cerințele art. 148 lit.f
C.P.P.În consecință, Curtea, în temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpați și, potrivit art.192 alin.2 Cod procedură penală, urmează a-i obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
În baza art. 38515pct.1 lit.b respinge C.P.P. ca nefondate, recursurile declarate de recurenții - inculpați și împotriva încheierii de ședință din data de 30.07.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în dosarul nr-.
Ia act de retragerea recursurilor declarate de recurenții-inculpați, împotriva aceleiași încheieri de ședință.
În baza art. 192 al.2 obligă C.P.P. pe recurenții inculpați, la câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care câte 100 lei onorariul apărătorului din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției și pe inculpatul la 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 12.08.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
C
Red.RM/25.08.2009
Ex.2
Jud., -
Președinte:Dumitrașcu SoficaJudecători:Dumitrașcu Sofica, Nedelcu Antoaneta, Moroșanu Raluca
