Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 3/2010. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.3//2010
Ședința publică din 11 februarie 2010
PREȘEDINTE: Pătrăuș Mihaela JUDECĂTOR 2: Munteanu Traian
JUDECĂTOR 3: Pușcaș Mircea
Judecător: - -
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio-video potrivit prevederilor art.304 alin.1 din Codul d e procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul recurent, fiul lui și, născut la 13.03.1970, din Arestul IPJ B, împotriva Încheierii penale nr.5 din data de 09.02.2010, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul penal nr-, având ca obiect prelungirea măsurii arestării preventive, prev. de art.156 din Codul d e procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent u, în stare de arest din Arestul IPJ B, asistat de avocat, în baza delegației nr.869 emisă din oficiu de Baroul Bihor la 10.02.2010.
MINISTERUL PUBLIC a fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Instanța, potrivit art.140/3 alin.3 Cod procedură penală, procedează la ascultarea inculpatului u, declarația acestuia fiind consemnată în procesul-verbal separat atașat la dosar.
Nefiind alte cereri sau chestiuni prealabile, Curtea acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul inculpatului recurent avocat susține recursul solicitând admiterea acestuia, casarea și modificarea hotărârii atacate arătând că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării nu subzistă și nici temeiuri care să justifice menținerea acestei măsuri. Mai arată că actele ce urmează a fi efectuate în cursul urmăririi penale, audierea inculpaților, efectuarea expertizei psihiatrice, reconstituiri și alte acte ce se impun a fi efectuate în cauză, pot fi efectuate cu inculpatul în stare de libertate.
Procurorul solicită menținerea stării de arest preventiv luată față de inculpat, deoarece aceasta se impune față de gravitatea faptelor comise, considerente față de care a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat.
Inculpatul recurent u, având ultimul cuvânt, solicită se fie cercetat și judecat în stare de libertate.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
rin Încheierea penală nr.5 din 9 februarie 2010, în baza art.155, 156 și urm. Cod procedură penală, a fost admisă sesizarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor și în consecință:
S-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților: fiul lui și, născut la data de 13.03.1970 în mun.O, jud. B, CNP - cu domiciliul în comuna, sat de B nr.62, jud.B, în prezent aflat în Arestul IPJ B;, fiul lui și, născută la data de 27.04.1989 în mun.O, județul B, CNP -, domiciliat în comuna, sat de B, nr.60, jud.B, în prezent aflat în Arestul IPJ B, măsură dispusă prin încheierea nr.1/IR din 15.01.2010 a Tribunalului Bihor, în baza căreia s-a emis mandatele de arestare preventivă nr. 3/2010 și cu nr.4/2010, pe o durată de 30 zile începând cu data de 13 februarie 2010 până la data de 14 martie 2010 inclusiv.
Din fondurile Ministerului Justiției s-a dispus a se vira în favoarea Baroului B suma de câte 100 lei, reprezentând onorariile pentru apărătorii desemnați din oficiu, avocat conform delegației nr.112/08.02.2010 și avocat conform delegației nr.114/08.02.2010.
Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut următoarele:
Prin încheierea nr.1/Î/R din 15.01.2010 a Tribunalului Bihor în baza art.385 /15 pct.2 lit.d Cod procedură penală, s-a admis recursul penal declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea împotriva încheierii penale nr.2/M/ 11 ianuarie 2010, pronunțată de Judecătoria Oradea și s-a dispus casarea în totalitate a acesteia.
În baza art.136 alin.5 Cod procedură penală, art.148 lit.f Cod procedură penală și art.149/1 alin.9 și 10 Cod procedură penală, s-a admis propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea privind pe inculpații, fiul lui și, născut la data de 13.03.1970, în O, jud. B, cu domiciliul în com., sat de B, nr.62, jud. B, CNP -, cetățenie română, fără studii, stagiu militar nesatisfăcut, spălător auto, fără forme legale, căsătorit, 2 copii minori, cunoscut cu antecedente penale, fiul lui si, născut la data de 27.04.1989 în O, jud. B,. în com., sat de B, nr.60, jud.B, CNP -, cetățenie română, studii 2 clase, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, fără loc de muncă, concubinaj, fără copii minori, fără antecedente penale și s-a dispus arestarea preventivă pe o durată de 29 de zile începând cu data de 15.01.2010 până la data de 12.02.2010 inclusiv.
În baza acestei încheieri s-au emis mandatele de arestare preventivă nr.3/2010 și 4/2010, reținându-se incidența prevederilor art.148 lit.f Cod procedură penală.
În fapt, s-a reținut că în cauză există probe și indicii temeinice în sensul comiterii de către inculpați a infracțiunii de tâlhărie prev. de art.211 alin.1, alin.2 lit. b și alin.21lit.a, b, c Cod penal și de violare de domiciliu prev. de art.192 alin.2 Cod penal, fapta constând în aceea că, în seara zilei de 09.01.2010, în jurul orelor 19.00, după o înțelegere prealabilă, prin efracție au pătruns în locuința părții vătămate Vacsi din comuna, cantonul CFR, unde prin violență și amenințarea cu un cuțit, l-au deposedat pe acesta de suma de 120 lei și un telefon mobil.
Prin Ordonanța nr.231/P/2010 din 26.01.2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradeas -a dispus declinarea competenței materiale de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, existând indicii privind săvârșirea de către inculpați și a infracțiunii de tentativă de omor calificat prev. și ped. de art.20 raportat la art.175 lit.b Cod penal.
Prin Ordonanța nr.43/P/2010 din 03.02.2010 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihors -a dispus apoi în temeiul art.238 Cod procedură penală, extinderea cercetărilor și începerea urmăririi penale, față de u și pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă de omor deosebit de grav prev. de art.20 raportat la art.176 lit.d Cod procedură penală în concurs real prev. de art.33 lit.a Cod penal cu infracțiunile sus menționate.
Tribunalul a apreciat că în cauză temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpaților subzistă în continuare, acestea nu s-au modificat, relevante fiind în acest sens natura și gravitatea infracțiunilor ce fac obiectul urmăririi penale.
În esență gravitatea faptelor este dată de circumstanțele reale, de modalitatea de comiterii a infracțiunilor ( de două persoane, prin folosirea unor bâte, respectiv al unui cuțit ), locul și ora comiterii ( în curtea locuinței respectiv în locuința părții vătămate, pe timp de noapte ). De asemenea, s-a avut în vedere natura și gravitatea leziunilor părții vătămate, vârsta înaintată a acestuia, rolul presupus exercitat de fiecare inculpat în cadrul acțiunii infracționale, precum și împrejurarea că unul dintre inculpați prezintă antecedente penale, fiind recidivist postexecutoriu.
Aspectele mai sus enunțate relevă în opinia instanței pericolul pentru ordinea publică pe care-l prezintă lăsarea în libertate a inculpaților.
Pe de altă parte, în cauză se impune și efectuarea unor acte de urmărire pentru lămurirea deplină a situației de fapt cum ar fi: verificări în legătură cu apelul telefonic făcut de partea vătămată Vacsi la numărul unic de urgență 112, reaudierea inculpaților pentru a li se aduce la cunoștință noua învinuire ( tentativă la omor deosebit de grav ) și pentru a lămuri aspecte neclare ori contradictorii ale stării de fapt, efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, dată fiind noua încadrare juridică a faptelor, efectuarea unei reconstituiri pentru verificarea și precizarea exactă și detaliată a activităților desfășurate de fiecare inculpat, administrarea de alte mijloace de probă propuse de inculpați, reaudierea inculpaților.
Față de cele ce preced, instanța în baza art.155, 156 și urm. Cod procedură penală, a admis sesizarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor și în consecință a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților:, fiul lui și, născut la data de 13.03.1970 în mun.O, județul B, CNP -, cu domiciliul în comuna, sat de B, nr.62, jud.B, în prezent aflat în Arestul IPJ B și, fiul lui și, născută la data de 27.04.1989 în mun.O, județul B, CNP -, domiciliat în comuna, sat de B, nr.60, jud.B, în prezent aflat în Arestul IPJ B, măsură dispusă prin încheierea nr.1/Î/R din 15.01.2010 a Tribunalului Bihor, în baza căreia s-a emis mandatele de arestare preventivă nr.3/2010 și cu nr.4/2010, pe o durată de 30 zile începând cu data de 13 februarie 2010 până la data de 14 martie 2010 inclusiv.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, solicitând casarea acesteia în sensul respingerii propunerii de prelungire a măsurii arestării sale preventive.
În motivarea recursului, inculpatul a arătat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii nu subzistă și nici nu există temeiuri noi care să poată justifica prelungirea măsurii arestării. De asemenea, s-a susținut că urmărirea penală se poate desfășura, în bune condiții și inculpatul recurent în stare de libertate.
Inculpatul recurent a mai susținut că nu este vinovat de comiterea faptei pentru care se efectuează față de el urmărirea penală.
Examinând încheierea prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 385/6 alin. 2 și art. 385/14 Cod procedură penală, curtea constată că aceasta este legală și temeinică, iar recursul declarat de inculpat este nefondat și urmează a fi respins ca atare, potrivit dispozitivului prezentei.
Astfel, în mod corect prima instanță a constatat că, în raport de gravitatea faptei, de circumstanțele reale, de modalitatea de comitere, locul și ora comiterii, natura și gravitatea leziunilor părții vătămate, vârsta înaintată a acesteia, rolul presupus exercitat de inculpatul recurent, se impune prelungirea arestării preventive aspectele enunțate relevând existența pericolului concret pentru ordinea publică.
În această fază procesuală, nu pot fi analizate apărările inculpatului recurent făcute pe fondul cauzei, respectiv susținerile privind nevinovăția sa, ele putând fi avute în vedere doar de instanța ca va fi învestită cu judecarea fondului cauzei.
Se mai impune a fi făcută precizarea că, până în prezent, la dosarul cauzei, există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul recurent a comis fapta pentru care s-a început împotriva sa urmărirea penală, condiții în care se va constata că, în mod corect prima instanță a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului recurent.
Sub acest aspect curtea va reține că, pe lângă normele procesual penal, jurisprudența CEDO consacră dreptul la libertate și siguranță, ca drept fundamental, de o importanță deosebită, iar cazurile și condițiile în care este permis să se deroge de la acest principiu sunt enumerate exhaustiv în art. 5 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale și se referă în special la asigurarea ordinii publice, asigurare ce impune reprimarea infracțiunilor.
În acest context, al principiilor care guvernează dreptul la libertate și siguranță, suveran în aprecierea modului în care, în circumstanțele unei cauze, se pot pune în discuție cauzele în care se poate deroga de la principiul dreptului la libertate, este judecătorul învestit cu soluționarea cauzei, care trebuie să țină seama de ansamblul elementelor situației date și anume, dacă există motive verosimile de a bănui că cel suspectat a comis fapta, iar în caz afirmativ, dacă acesta prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, astfel încât justul echilibru dintre apărarea drepturilor individuale și apărarea societății împotriva infracțiunilor să nu fie afectat.
Astfel, se pune problema dacă este posibil de reținut, în contextul faptic și prin prisma infracțiunii pe care se prezumă că a comis-o inculpatul, existența indiciilor rezonabile pentru că, dacă acestea nu există, este inutilă analiza pericolului concret pe care l-ar prezenta inculpatul pentru ordinea publică.
Principalul criteriu aplicabil articolului 5 lit. c din Convenție este plauzabilitatea. CEDO, în cauzaErdagoz Turcieia precizat că, pentru o privare de libertate, în temeiul unei suspiciuni concrete, statutul nu este obligat să stabilească culpabilitatea și nici existența unor probe suficiente pentru a inculpa suspectul la momentul arestării sale sau în primele stadii ale anchetei, fiind suficient ca arestarea să se bazeze pe fapte care consolidează cel puțin suspiciunea că o infracțiune a fost comisă și că cel deținut prezintă o legătură suficientă cu această comitere.
Or, așa cum a reținut instanța de fond, în cauză există această legătură și, mai mult de atât, există probe certe care demonstrează pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului recurent, probe ce rezultă inclusiv din circumstanțele reale ale faptei comise.
Față de cele ce preced, curtea, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, cu referire la art. 159 alin. 10 din Codul d e procedură penală, va respinge ca nefondat recursul inculpatului, urmând ca acesta să fie obligat, în baza art. 192 alin. 2 și art. 189 Cod procedură penală, la plata sumei de 150 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei, onorariu pentru apărarea din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală combinat cu art.159 alin.10 din Codul d e procedură penală,
RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul recurent, născut la 13.03.1970, deținut în Arestul IPJ B, împotriva încheierii penale nr.5 din 9.02.2010 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 150 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 11 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
hotărâre - jud.- -
În concept - 02.03.2010
Judecător fond -
- - -
3 ex./02.03.2010
Președinte:Pătrăuș MihaelaJudecători:Pătrăuș Mihaela, Munteanu Traian, Pușcaș Mircea
