Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 30/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- Încheierea nr. 30/
Ședința publică din 17 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Marius Gabriel Săndulescu judecător
JUDECĂTOR 2: Teodora Gheorghe Sorescu G--
Judecător - -
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin
- procuror
S-au luat în examinare recursurile penale declarate de inculpații ( fiul lui și, născut la data de 20 iunie 1985) și ( fiul lui și -, născut la data de 23 martie 1989), aflați în Arestul A, împotriva încheierii nr. 26/CC din 16 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - secția penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul inculpat, în stare de arest, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat, în baza împuternicirii avocațiale din oficiu nr. 1596/2009, emisă de Baroul Argeș și inculpatul, în stare de arest asistat de apărătorul ales, avocat în baza împuternicirii avocațiale de la instanța de fond.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Potrivit art. 172 alin. 7 Cod procedură penală, s-a încuviințat apărătorilor aleși să ia legătura cu recurenții-inculpați aflați în stare de arest în vederea pregătirii apărării.
Apărătorii recurenților - inculpați și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu au cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă părților cuvântul asupra acestuia.
Avocat, având cuvântul, pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate, iar pe fond cercetarea inculpatului în stare de libertate.
În motivarea recursului, arată că în cauză s-au mai formulat încă cinci cereri prin care s-a solicitat prelungirea duratei arestării preventive, a fost administrat probatoriul, inculpatul este cercetat pentru infracțiunea de complicitate la viol și au trecut aproximativ 6 luni de zile de la data arestării sale, astfel că nu se mai impune prelungirea acesteia.
Avocat pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate, iar pe fond judecarea inculpatului în stare de libertate, apreciind că au trecut aproximativ 6 luni de zile de când inculpatul este arestat, este finalizată cercetarea penală și nu mai subzistă motivele care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului, ca nefondat, menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică, apreciind că se mențin în continuare temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri. Măsura prelungirii arestării se impune și pentru completarea probatoriului pentru completarea urmăririi penale. Trebuie avut în vedere și faptul că lăsarea în libertate a inculpaților ar impieta buna desfășurare a procesului penal, dar și starea conflictuală din localitatea respectivă.
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în libertate, este unicul întreținător de familie.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA
Asupra recursului penal de față, deliberând constată:
Prin încheierea nr. 26/CC din 16 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș, s-a admis sesizarea parchetului și, în temeiul dispozițiilor art.155 și următoarele Cod procedură penală, s-a dispus prelungirea duratei arestării preventive a inculpatilor, fiul lui și, născut la data de 20.06.1985 în comuna, județul A, domiciliat în comuna, sat, nr.80, județul A, CNP -, și, fiul lui și -, născut la data de 23.03.1989 în comuna, județul A, domiciliat în comuna, sat, județul A, CNP -, în prezent aflați în arestul IPJ A, cu încă 30 de zile, începând cu data de 24.04.2009, până la data de 23.05.2009, inclusiv.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a constatat că, în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.148 lit. f) Cod de procedură penală, inculpații fiind cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prevăzută de art. 197 alin. 1 și 3 Cod penal.
S-a reținut că singurul criteriu legal de apreciere asupra oportunității prelungirii arestării preventive este cel prevăzut de art. 155 Cod de procedură penală, iar temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă.
Prelungirea duratei arestării preventive este necesară, întrucât nu au fost efectuate o serie de acte și administrate probe importante, anume: citarea și reaudierea martorului, reaudierea inculpatului -, confruntarea învinuitului G cu martorul, confruntarea martorului cu inculpatul și prezentarea materialului de urmărire penală.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații și, care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeincie și au solicitat casarea, pe motiv că motivele ce au stat la baza arestării nu se mai mențin.
Au subliniat recurenții că sunt arestați de aproximativ 6 luni, timp în care acuzarea a epuizat de administrat probatoriul, astfel că nu se mai justifică la acest moment prevenția.
Examinând hotărârea atacată cu recurs, curtea constată că nu sunt fondate criticile ce i-au fost aduse și nici nu sunt identificate, în cuprinsul acesteia, încălcări de natură a atrage sancțiunea nulității.
Astfel, împotriva inculpaților a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea infracțiunii de viol, constând în aceea că, în ziua de 25.11.2008, în jurul orelor 17,30, inculpatul a întreținut raport sexual normal cu minora, în vârstă de 14 ani, împotriva voinței sale, prin constrângerea ei și profitând de imposibilitatea fizică de a se apăra și de a-și exprima voința, în realizarea activității infracționale fiind ajutat cu intenție de inculpații și, care i-au înlesnit săvârșirea infracțiunii.
Prin încheierea nr. 97/CC/26.11.2008 a Tribunalului Argeșs -a luat măsura preventivă a arestării față de recurenții - inculpați pe o perioadă de 29 de zile, fiind ulterior prelungită această măsură la mai multe termene până la data de 23.04.2009, inclusiv.
Propunerea cu care procurorul a învestit tribunalul la data de 14.04.2009 este motivată prin aceea că urmează a fi efectuate acte relevante în stabilirea situației de fapt, cum ar fi: citarea și reaudierea martorului, reaudierea inculpatului -, confruntarea învinuitului G cu martorul, confruntarea martorului cu inculpatul - și prezentarea materialului de urmărire penală.
Pentru a se pronunța în mod favorabil asupra unei atare propuneri, judecătorul fondului este dator a observa, potrivit art. 155 Cod de procedură penală, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate.
În speță, este evident că aceste temeiuri continuă să existe, fiind întrunite, și în acest moment, cerințele prevăzute de art. 148 alin. 1 lit. f) din cod.
Referitor la prima dintre acestea, curtea constată că la dosarul cauzei sunt probe ce dau în continuare contur presupunerii rezonabile că cei doi recurenți inculpați se fac vinovați de săvârșirea faptelor ce li se impută, de viol, respectiv complicitate la viol.
Deși poziția inculpatului -, cercetat ca autor al infracțiunii, este una de nerecunoaștere a faptei, dovezile propuse de acuzare (declarațiile date de victimă, de părinții acesteia, de cionculpatul, de martora minoră, colegă a părții vătămate și de tatăl acestei martore) susțin situația de fapt reținută de procuror la data începerii urmăririi penale.
În continuare, este indiscutabil că anumite infracțiuni, prin gravitatea lor deosebită și prin reacția publicului față de săvârșirea lor, pot produce o anumită tulburare socială, de natură a justifica o detenție provizorie, pe o anumită perioadă de timp.
Cele 5 luni scurse de la data luării măsurii arestării preventive a recurenților se încadrează în limita unui termen rezonabil și nu au putut diminua cu nimic pericolul concret pe care lăsarea lor în libertate l-ar prezenta, date fiind împrejurările concrete de comitere a faptelor (mai mulți agresori, partea vătămată - minoră, etc.).
Există la dosarul cauze date din care rezultă că cei doi inculpați au mai comis anterior o faptă de același gen asupra victimei minore, după care au exercitat presiuni, pentru ca ea să nu depună plângere la poliție.
Scopul procesului penal, astfel cum este prevăzut de art. 136 din Codul d e procedură penală, nu va putea fi realizat, așadar, decât prin privarea de libertate a recurenților, căci acești ar putea încerca, odată lăsați în libertate, să o influențeze pe partea vătămată, sau chiar să comită o nouă infracțiune de viol.
Pe cale de consecință, încheierea prin care a fost admisă propunerea de prelungire a arestului preventiv este legală și temeincă, urmând a fi menținută și a se respinge recursul declarat împotriva acesteia, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b) din Codul d e procedură penală.
În temeiul art. 192 alin. 2, vor fi obligați recurenții - inculpați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge ca nefondate recursurile penale declarate de inculpații ( fiul lui și, născut la data de 20 iunie 1985) și ( fiul lui și -, născut la data de 23 martie 1989), aflați în Arestul A, împotriva încheierii nr. 26/CC din 16 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - secția penală, în dosarul nr-.
Obligă pe fiecare recurent inculpat la câte 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 17 aprilie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Gh.
Grefier,
Red.Gh.
Tehnored.
Ex.3/08.05.2009
Jud.fond
Președinte:Marius Gabriel SăndulescuJudecători:Marius Gabriel Săndulescu, Teodora Gheorghe Sorescu
