Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 303/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
Dosar nr-
(Număr în format vechi 2102/2009)
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.303
Ședința publică de la 8 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Nedelcu Antoaneta
JUDECĂTOR 2: Oprescu Mihai
JUDECĂTOR 3: Mustață Stan
GREFIER: - -
**************************
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă CURTEA DE APEL BUCUREȘTI fost reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea cauzei ce are ca obiect recursurile declarate de către inculpații, G, împotriva încheierii de ședință din data de 1 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a-II-a Penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții inculpați, G, personal, aflați în stare de arest și asistați de apărători aleși -avocat și - cu delegație depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurentul inculpat arată că are apărător ales pe doamna avocat însă este de acord să fie asistat de cei doi apărători prezenți astăzi în ședința de judecată.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și combaterea motivelor de recurs.
Avocat, invocând cazurile de casare prev de art.385 ind.9 pct.9, art.380 ind.10 alin.3 rap. art.385 ind.6 alin.3 Cod procedură penală, arată că încheierea recurată este lovită de nulitate absolută, prev de art.197 al.1 Cod procedură penal, prin nerespectarea unui termen imperativ și nu de recomandare, prev de art.159 alin.1 Cod procedură penală, în sensul că ÎCCJ a stabilit, prin recursul dat în interesul legii, că termenul de soluționare a recursului este imperativ, acesta trebuind a fi soluționat în interiorul primului mandat de arestare.
Pe de altă parte, arată că instanța de fond nu a analizat, la momentul prelungirii măsurii arestării preventive, temeiurile prev de art.148 lit.f Teza a doua Cod procedură penală, raportat la art.131 și art.53 din Constituția României, sens în care solicită a se avea în vedere că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică s-a avut în vedere referatul parchetului însă, în opinia sa, reprezentantul Ministerului Public apără ordinea de drept și nu ordinea publică, astfel încât pentru cele două motive solicită a se dispune respingerea cererii parchetului cu punerea în libertate inculpaților.
Avocat, expunând situația de fapt, arată că, în realitate, altercația avut loc între partea vătămată și inculpatul, din culpa părții vătămate care l-a atacat cu sabia pe inculpat, ceilalți inculpați venind în ajutorul inculpatului, după consumarea infracțiunii, pentru a-l transporta pe partea vătămată la spital întrucât suferise leziuni în urma altercației cu inculpatul, astfel încât, în cauză, nu este dovedit pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în stare de libertate a inculpaților, mai mult, declarația părții vătămate nu se coroborează cu celelalte probe administrate până la acest moment procesual, astfel încât, solicită a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, judecarea în stare de libertate a inculpaților. Mai arată că nu există indicii ori probe că inculpații se vor sustrage cercetărilor ori vor zădărnici aflarea adevărului.
Reprezentanta Ministerului Public în replică la excepțiile invocate de apărare, arată că, într-adevăr, decizia nr.25/2008 a ÎCCJ a stabilit că termenul prev de art.159 Cod procedură penală este un termen imperativ nu și de recomandare, însă nu stabilește sancțiuni privind nerespectarea acestuia astfel încât nu poate aducere atingere asupra măsurii arestări preventive având în vedere disp art.140 Cod pr penală și nici diferența de sintagmă privind împrejurarea că procurorul apără ordinea de drept și nu ordinea publică, cel mult, în opinia sa, acest din urmă motiv putând constitui o excepție de neconstituționalitate.
Arată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, cu respectarea disp art.155 și urm Cod procedură penală, având în vedere că temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă în prezent fără a suferi vreo modificare, respectiv art.143 și art. 148 lit.f Cod procedură penală, existând indicii temeinice că toi cei patru inculpați au participat - concomitent - agresând partea vătămată - care a suferit leziuni, pericolul pentru ordinea publică fiind dovedit din însăși gravitatea faptei, numărul inculpaților, urmărire produse, mai mult, urmărirea penală nefiind finalizată, pentru desfășurarea activităților menționate in referatul parchetului impunându-se menținerea inculpaților în stare de arest.
Având cuvântul, recurentul inculpat arată că partea vătămată a fost cel care a venit cu sabia și l-a provocat, tatăl și frații săi nu au participat la altercația dintre el și partea vătămată ci l-au transportat si i-au acordat primul ajutor părții vătămate, inculpații G, solicitând să fie cercetați în stare de libertate.
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față:
Prin încheierea din 01.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, s-a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și, în temeiul art. 155 și urm. Cod procedură penală, s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților, G, și pe o perioadă de 30 zile, de la 04.09.2009 la 03.10.2009.
Totodată, s-a respins cererea de înlocuirea a măsurii arestării preventive cu măsura obligarea de a nu părăsi localitatea formulată de inculpatul
Prima instanță a reținut că cei patru inculpați sunt cercetați în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 rap. la art. 174 - 175 lit. i Cod penal.
De asemenea, s-a reținut că există probe în sensul dispozițiilor art. 143 Cod procedură penală, din care rezultă presupunerea rezonabilă că la data de 07.06.2009, în Orașul, județ I, la intersecția străzilor -. G cu str. -, în apropierea Școlii Generale nr.1, inculpații, și G, i-au aplicat mai multe lovituri, cu corpuri contondente și un obiect tăietor - înțepător, părții vătămate zis "", provocându-i astfel leziuni care i-au pus viața în primejdie și care au necesitat 55 zile de îngrijiri medicale, fiind internat cu diagnosticul:" cu armă albă"; Plăgi tăiate torace anterior, regiune abdominală (flanc stâng) nepenetrantă"; Plagă tăiată braț stâng; deschisă antebraț stâng; Plagă frontală; Stop cardio-respirator resuscitat".
Tribunalul a apreciat că este îndeplinită această condiție, pe baza proceselor - verbale de la cercetarea la fața locului, foaie de observație clinică, constatările din certificatul medico - legal nr. A2/4721/24.06.2009, declarațiile mai multor martori și transcrierea convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate.
Tribunalul a reținut că ar fi îndeplinite cumulativ și condițiile prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală, atât în ceea ce privește maximul de pedeapsă prevăzut de lege, cât și din punctul de vedere al existenței pericolului concret pentru ordinea publică, raportat la natura și gravitatea infracțiunii pentru care sunt cercetați inculpații. Măsura arestării preventive s-ar justifica în contextul întăririi atitudinii de combatere a infracțiunilor de violență, presupunerea săvârșirii unei atare infracțiuni este suficient de gravă pentru a justifica privarea de libertate, fiind necesară o reacție fermă împotriva celor bănuiți de comiterea unor asemenea fapte.
Constatând că se mențin motivele plauzibile că inculpații au săvârșit infracțiunile reținute în sarcina acestora și impun în continuare privarea lor de libertate, Tribunalul a dispus în consecință.
Împotriva acestei încheieri de ședință au declarat recurs inculpații, G, și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Primul motiv de recurs se referă la cazurile de casare prev. de art. 3859pct. 9, art. 38510alin. 3 rap. la art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, în sensul că încheierea recurată este lovită de nulitate absolută, prev. de art. 197 alin. 1 Cod procedură penală, prin nerespectarea termenului imperativ prev. de art. 159 alin. 8 (partea finală) Cod procedură penală, respectiv recursul declarat împotriva încheierii prin care s-a hotărât asupra prelungirii arestării, se soluționează înainte de expirarea duratei arestării preventive dispusă anterior încheierii atacate.
Prin cele de-al doilea motiv de recurs se critică încheierea primei instanțe pentru că, la momentul prelungirii măsurii arestării preventive, nu s-au analizat temeiurile prev. de art. 148 lit. f, teza a II-a Cod procedură penală, raportate la art. 131 și art. 53 din Constituția României și anume în aprecierea pericolului pentru ordinea publică s-a avut în vedere referatul parchetului, deși reprezentantul Ministerului Public apără ordinea de drept și nu ordinea publică și în consecință se impunea respingerea propunerii Parchetului de prelungire a arestării preventive.
Printr-un alt motiv de recurs, este criticată încheierea primei instanțe pentru că nu sunt întrunite cumulativ condițiile art. 143 Cod procedură penală și art. 148 lit. f Cod procedură penală, respectiv pericolul pentru ordinea publică nu este dovedit, existând indicii contradictorii cu privire la starea de fapt, nefiind lămurite aspecte esențiale cum ar fi: între cine a izbucnit altercația, cine a inițiat atacul cu sabia, caracterul premeditat sau nu al altercației etc.
Pentru aceste motive, recurenții - inculpați au solicitat admiterea recursurilor lor, casarea încheierii atacate și, pe fond, respingerea propunerii de prelungire a arestării preventive.
Curtea examinează cauza pentru temeiurile invocate și cererile formulate de recurenți și din oficiu, întreaga cauză sunt toate aspectele, potrivit dispozițiilor art. 3856alin. 3 Cod procedură penală.
Recursurile declarate de inculpații, G, și sunt fondate, pentru cel de-al treilea motiv de recurs invocat, respectiv inexistența vreunuia din cazurile prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Curtea, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, reține că, la data de 07.06.2009, în Orașul, Județul I, la intersecția str. -. G cu str. -, în apropierea Școlii Generale nr. 1, avut loc o altercație, între două grupuri de rromi.
Această altercație între două grupuri de rromi rezultă din actele întocmite de organele de poliție (pag. 76-77 ), împrejurare pe care instanța trebuie să o ia în considerație.
Deci, Curtea observă de la început că nu este vorba de un atac premeditat al celor patru inculpați asupra părții vătămate.
De asemenea, Curtea constată că, după terminarea violențelor, cei patru inculpați au observat că partea vătămată este grav rănită și au luat măsuri pentru transportarea acesteia la spital. Pentru salvarea victimei, inculpații s-au deplasat la Spitalul Clinic de Urgență "-. ", depășind limitele regulilor de circulație, situație confirmată de organele de poliție rutieră. Comportamentul celor patru inculpați pentru salvarea vieții părții vătămate demonstrează că intenția lor nu a fost aceea de a suprima viața victimei, chiar dacă vătămările suferite de aceasta în desfășurarea conflictului, puteau provoca decesul celui în cauză.
Împrejurările reale în care s-au desfășurat evenimentele și comportamentul inculpaților au determinat ca, de la data conflictului - 07.06.2009 - și până la 05.08.2009, să nu se dispună începerea urmăririi penale împotriva celor patru recurenți.
Deci, urmărirea penală a început după 59 zile de la data conflictului, pentru tentativă la omor deosebit de grav, în baza constatărilor medicale, care atestă că vătămările suferite de puteau provoca decesul acestuia.
Curtea observă că timp de 59 zile nu s-au verificat toate împrejurările reale ale conflictului, acordându-se credibilitate numai susținerilor părții vătămate și celor din anturajul său. Curtea apreciază că se impune verificarea locului în care s-a consumat partea finală a conflictului care s-ar situa într-un spațiu nepotrivit pentru traseul victimei către domiciliul său, ceea ce ar conduce la concluzia că a abordat și atacat pe unul din inculpați.
În condițiile în care nu s-au elucidat toate aceste împrejurări ale conflictului și luând în considerație constatările organelor de poliție că în realitate a avut loc un conflict între două grupuri, iar nu un atac premeditat al inculpaților asupra lui, nu se justifică arestarea preventivă a celor patru inculpați, doar în baza gravității leziunilor constate medical.
Dacă în perioada celor 59 de zile, de la data conflictului și până la începerea urmăririi penale, cei patru inculpați nu au continuat în vreun fel conflictul cu celălalt grup, n-au amplificat acest conflict și n-au comis nici-o altă faptă penală, înseamnă că lipsește pericolul pentru ordinea publică. În acest sens, practica CEDO este constantă. Lipsa pericolului pentru ordinea publică s-au a oricărui alt caz prevăzut de art. 148 Cod procedură penală, demonstrează că nu se justifică arestarea preventivă a recurenților inculpați, chiar dacă sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 143 Cod procedură penală.
Curtea înțelege că arestarea preventivă a inculpaților pe o perioadă de 29 zile (6.08.2009 - 03.09.2009) s-a dispus în condițiile în care sunt probe privind consumarea conflictului de la data de 07.60.2009 în Orașul, dintre două grupuri de rromi și în urma aprecierii în mod unilateral a modului de producere a vătămărilor suferite de (zis ""), care au avut caracter vital. Însă, organele de urmărire penală aveau obligația ca, în această perioadă de 29 zile de arest preventiv să încerce să lămurească împrejurările privind declanșarea și desfășurarea conflictului și, în mod deosebit, participația fiecăruia din cei inculpați, inclusiv comportamentul lui.
Curtea apreciază că gravitatea vătămărilor suferite de nu pot justifica menținerea în arest a celor patru inculpați, dacă nu s-au lămurit împrejurările în care conflictul a izbucnit și s-a desfășurat în continuare, existând posibilitatea ca aceste vătămări să se fi produs în legitimă apărare, cu depășirea limitelor legitimei apărări sau sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate.
Transportul victimei imediat la spital și salvarea acesteia este dovada de netăgăduit că inculpații nu au dorit suprimarea vieții persoanei vătămate.
La această dovadă se adaugă conduita bună a inculpaților în perioada celor 59 zile, de la data conflictului și până la începerea urmăririi penale și împrejurarea că în perioada de 29 zile de arest preventiv nu au apărut elemente noi privind gradul de vinovăție al tuturor participanților la conflict, inclusiv al victimei.
În concluzie, Curtea constată că sunt întrunite condițiile art. 143 Cod procedură penală, însă lipsește pericolul pentru ordinea publică și deci nu mai este necesară prelungirea arestării preventive a inculpaților.
Curtea constată că sunt întrunite condițiile aplicării pentru cei patru inculpați a măsurii preventive privind obligarea de a nu părăsi țara, potrivit art. 1451Cod procedură penală, cu referire la art. 145 alin. 1 Cod procedură penală, pe o perioadă de 30 zile, de la data pronunțării prezentei hotărâri (8 sept. 2009) la 7 oct. 2009.
Pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara, inculpații vor respecta obligațiile prevăzute de art. 145 alin. 11Cod procedură penală.
În consecință, în baza art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedură penală, Curtea va admite recursurile declarate de inculpații, G, și, va casa încheierea din 01.09.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală (-) și, rejudecând, va respinge propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive a inculpaților.
În baza art. 139 Cod procedură penală cu aplicarea art. 1451alin. 1 Cod procedură penală și art. 145 alin.1 Cod procedură penală, Curtea va înlocui măsura arestării preventive a inculpaților, G, și, cu măsura obligării acestora de a nu părăsi teritoriul României, pe o perioadă de 30 zile (8 sept. -7 oct. 2009).
Pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara, inculpații vor respecta următoarele obligații:
a)să se prezinte la organul de urmărire penală ori de câte ori sunt chemați;
b)să se prezinte la organul de poliție în a cărui rază teritorială locuiesc, conform programului de supraveghere întocmit de acesta sau ori de câte ori sunt chemați;
c)să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței de judecată;
d)să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.
În temeiul art.1451alin.2 rap. la art.145 alin.22din Codul d e procedură penală, va atrage atenția inculpaților că, în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii preventive sau a obligațiilor care le revin pe durata acesteia, se va lua față de ei măsura arestării preventive.
Va dispune punerea, de îndată, în libertate a celor patru inculpați, dacă nu sunt arestați în altă cauză.
Față de soluția ce urmează a se pronunța, Curtea va face aplicarea dispozițiilor art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cu privire la cheltuielile judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Admite recursurile declarate de inculpații, G, și împotriva încheierii de ședință din 01.09.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală.
Casează încheierea din 01.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a ll-a Penală, în Dosarul nr.- și, în fond, rejudecând, în temeiul art.1491alin.12 rap. la art.146 alin. 111din Codul d e procedură penală, respinge propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive a celor patru inculpați.
În baza art.139 Cod procedură penală, cu aplicarea art.1451alin. 1 din Codul d e procedură penală și art.145 alin. 1 Cod procedură penală, înlocuiește măsura arestării preventive a inculpaților, G, și cu obligarea acestora de a nu părăsi teritoriul României, pe o perioadă de câte 30 de zile, de la 8 2009 la 7 octombrie 2009.
În temeiul art.145 alin.11din Codul d e procedură penală, pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara, inculpații vor respecta următoarele obligații:
a)să se prezinte la organul de urmărire penală ori de câte ori sunt chemați;
b)să se prezinte la organul de poliție în a cărui rază teritorială locuiesc, conform programului de supraveghere întocmit de acesta sau ori de câte ori sunt chemați;
c)să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței de judecată;
d)să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.
În temeiul art.1451alin.2 rap. la art.145 alin.22din Codul d e procedură penală, atrage atenția inculpaților că, în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii preventive sau a obligațiilor care le revin pe durata acesteia, se va lua față de ei măsura arestării preventive.
Dispune punerea, de îndată, în libertate a celor patru inculpați, dacă nu sunt arestați în altă cauză.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 08.09.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.
Dact. /02.10.2009
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția a II-a Penală
Președinte:Nedelcu AntoanetaJudecători:Nedelcu Antoaneta, Oprescu Mihai, Mustață Stan