Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 307/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂN I A
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II -A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(2175/2009)
ÎNCHEIERE NR.307/
Ședința publică de la 17 septembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Dumitru Mirancea
JUDECĂTOR 2: Iuliana Ciolcă
JUDECĂTOR 3: Adriana Elena
GREFIER - -
* * * * *
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casației și Justiție - Baf ost reprezentat de procuror.
Pe rol, soluționarea cauzei penale având ca obiect recursul declarat de inculpații și, împotriva încheierii de ședință din data de 02.09.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții-inculpați, în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/17.09.2009 emisă de Baroul București -Cabinet Individual și, în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/15.09.2009 emisă de Baroul București -Cabinet Individual.
Se află prezent in sală interpret de limba bulgară pentru a asigura traducerea recurentului-inculpat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apărătorul recurentului-inculpat depune la dosar un set de acte în susținerea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public învederează că nu se opune administrării probei cu înscrisuri.
Recurentul-inculpat învederează că nu dorește să dea declarație în fața Curții, arată că își menține declarațiile date anterior.
Recurentul-inculpat învederează că nu dorește să dea declarație în fața Curții, arată că își menține declarațiile date anterior.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și probe de administrat, Curtea constată cauza in stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul recurentului-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului declarat de inculpat și respingerea propunerii parchetului de prelungire a măsurii arestării preventive. Arată că nici în propunerea parchetului și nici în motivarea instanței nu se face o diferență clară între scopul luării măsurii preventive și motivul luării măsurii preventive și se confundă existența unor indicii temeinice privind săvârșirea infracțiunii cu probele care duc la concluzia că lăsarea în libertate a inculpatului ar constitui pericol pentru ordinea publică.
În ceea ce privește circumstanțele personale ale inculpatului, solicită să se aibă în vedere că a depus la dosar înscrisuri în dovedirea caracterului acestuia constând in declarații ale persoanelor care îl cunosc și cu care a lucrat, acesta, înainte de a fi reținut, obținea venituri din muncă.
În ceea ce privește modalitățile concrete de săvârșire a faptei, consideră că probele administrate de parchet nu au valoare probatorie în coroborarea cu ansamblul probator care se află la dosar.
Apărătorul recurentului-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului declarat de inculpat și respingerea propunerii parchetului de prelungire a măsurii arestării preventive, considerând că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică. Arată că, din procesul verbal de percheziție domiciliară efectuată la domiciliul inculpatului, reiese că nu s-au găsit droguri asupra sa, doar o simplă seringă pe care o folosea tatăl acestuia pentru a-și injecta insulină, iar din cele trei convorbiri telefonice aflate in dosarul de urmărire penală pe care inculpatul le-a purtat doar cu iubita sa, reiese că acele convorbiri nu au nicio legătură cu traficul de droguri sau cu alte infracțiuni. Consideră că din actele și probele administrate până în prezent nu rezultă indici temeinice că inculpatul s-ar sustrage urmăririi penale sau ar putea influența declarațiile unor martori sau altor părți din dosar. Solicită să se observe că nu există legătură între inculpatul și ceilalți inculpați din dosar cu privire la săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri.
Consideră că încheierea recurată este nelegală și netemeinică întrucât nu sunt probe temeinice care să conducă la faptul că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate, menținând încheierea recurată ca fiind legală și temeinică. Consideră că instanța de fond, în mod just, a constatat că indiciile și probele care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu s-au modificat și nu s-a administrat nici o probă care să răstoarne situația de fapt avută în vedere la luarea măsurii, iar indiciile avute în vedere impun în continuarea privarea de libertate a inculpaților, pentru buna finalizare a urmăririi penale.
Solicită să se constate că inculpații sunt cercetați pentru infracțiunea de trafic de droguri, iar in ceea ce-l privește pe inculpatul, și de introducere în țară a unor droguri de mare risc.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, învederează că este de acord cu susținerile avocatului său. Solicită judecarea in stare de libertate întrucât are probleme de familie grave.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, învederează că este de acord cu susținerile avocatului său. Solicită judecarea in stare de libertate.
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față.
Prin încheierea de ședință din 2.09.2009, pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul București - Secția a II-a penală a fost menținută starea de arest a inculpaților și.
Tribunalul a reținut că subzistă temeiurile avute în vedere la data arestării inculpaților.
Inculpatul este cercetat pentru comiterea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, faptă prev.de art.7 alin.1-3 din Legea nr.39/2003 și de trafic de droguri de mare risc, prev.de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2, art.37 lit.a și art.33 lit.a Cod penal, reținându-se, în fapt, că în perioada februarie - iulie 2009, aderat la grupul organizat format din inculpații, și alții, un grup infracțional organizat în scopul de a obține beneficii materiale de pe urma săvârșirii infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, iar în perioada susmenționată a deținut, oferit, pus în vânzare și distribuit diferite cantități de heroină și inculpatul este cercetat pentru comiterea infracțiunilor de introducere în țară de droguri de mare risc, prev.de art.3 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 și trafic de droguri de mare risc, prev.de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, constând în aceea că la data de 19.06.2009, împreună cu o altă persoană, a introdus din Bulgaria în România cantitatea de 1987,4 grame heroină, pe care au remis-o în aceeași zi inculpatului.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații care au solicitat să fie judecați în stare de libertate, arătând că din probele administrate până în prezent nu ar rezulta dovezi de nevinovăție și nu prezintă pericol pentru ordina publică.
Recursurile inculpaților nu sunt întemeiate și vor fi respinse în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
Având în vedere gravitatea și pericolul pe care le reprezintă traficul și consumul de droguri rezultă că în mod justificat a fost menținută arestarea preventivă a inculpaților.
Lăsarea în libertate a inculpaților ar reprezenta un pericol pentru ordinea publică prin starea de insecuritate ce s-ar produce în societate.
În cauză sunt îndeplinite prevederile art.143 și 148 lit.f Cod procedură penală, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani, iar inculpații prezintă pericol pentru ordinea publică ce rezultă din modul de comitere al faptelor și din gravitatea acestora.
Totodată, sunt indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați, în acest sens fiind procesele-verbale încheiate de organele de poliție, declarațiile celorlalți inculpați și ale martorilor, procesele-verbale de înregistrate a convorbirilor telefonice, precum și drogurile confiscate.
Trebuie avut în vedere și faptul că traficul și consumul de droguri au luat o amploare deosebită și trebuie o severitate mai mare în combaterea acestui flagel.
Susținerile inculpaților că nu ar fi probe care să dovedească vinovăția lor sunt simple afirmații și sunt infirmate de piesele dosarului, probe care au fost menționate mai sus.
Inculpații au acționat într-un mod organizat constituind un grup infracțional, ceea ce demonstrează o periculozitate ridicată din partea acestora, fapt ce impune cu atât mai mult menținerea arestării preventive.
Recurenții inculpați vor fi obligați la cheltuieli judiciare statului.
De asemenea se va fixa onorariu pentru interpretul de limbă bulgară care a asigurat traducerea pentru inculpatul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații și împotriva încheierii de ședință din 2.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a penală în dosarul nr-.
Obligă recurenții inculpați la câte 200 lei cheltuieli judiciare statului.
Onorariul avocatului din oficiu în sumă de 25 lei (pentru studierea dosarului) se suportă din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Onorariu pentru translatorul de limbă bulgară (2 ore) se suportă din fondul Ministerului și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 17 septembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR
a
GREFIER,
Red.
Dact. AL 2 ex./28.09.2009
Președinte:Dumitru MiranceaJudecători:Dumitru Mirancea, Iuliana Ciolcă, Adriana Elena
