Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 325/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ operator 2711
DECIZIE Nr. 325
Ședința publică de la 20 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Nacu
JUDECĂTOR 2: Ion Dincă
JUDECĂTOR 3: Laura Bogdan
GREFIER: - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul G, împotriva încheierii penale nr.34/CC/29.02.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul în stare de arest preventiv, asistat de avocat oficiu.
Procedura îndeplinită.
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul din oficiu pentru inculpat a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii pronunțată de Tribunalul Timiș și în rejudecare, respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat, încheierea primei instanțe este temeinică și legală conformă cu prevederile art. 155,156 și urm.
C.P.P.Inculpatul - recurent, având ultimul cuvânt a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și continuarea cercetărilor în stare de libertate pentru a-și putea pregăti apărarea. A mai arătat că nu a fost administratorul societății, nu a semnat filele CEC acestea fiind semnate de contabila societății, are de încasat diferite sume de bani însă este în imposibilitatea de a le încasa deoarece este arestat. Învederează că este arestat din data de 07.11.2007,iar familia îi este prejudiciată,deoarece are în întreținere 3 fete minore, iar fosta sa soție este arestată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului constată următoarele:
Prin încheierea penală nr. 34/CC din 29.02.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în baza art. 155,156 și 159.p Cod Penal s-a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA și s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpații G, a și A, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu 29.02.2008 până la 29.03.2008.
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul Timișa reținut că inculpații sunt cercetați, în dosarul nr. 581/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, pentru comiterea a numeroase acte materiale de înșelăciune, comise în formă continuată, prev.de art. 215 alin.1,2,3,4 și 5.p, cu aplic.art. 41 alin.2 p, faptele constând în aceea că, în perioada 2006-2007 singuri sau împreună, prin intermediul mai multor societăți comerciale, prin folosirea de instrumente de plată fără acoperire, au înșelat mai multe societăți comerciale, valoarea totală a prejudiciului fiind de 3.000.000 RON.
Ministerul Publica solicitat prelungirea măsurii arestării preventive față de cei trei inculpați, motivat de gradul de pericol social, perseverența infracțională a inculpaților, împrejurarea că s-au sustras urmăririi penale.
Prima instanță, din analiza materialului probator administrat până în prezent a reținut faptul că probele administrate de la ultima verificare a întrunirii condițiilor prevăzute de lege pentru luarea măsurii arestării preventive și până în prezent nu au determinat modificarea temeiurilor inițiale. Din contră, probele existente în dosarul de urmărire penală îi indică pe cei trei inculpați ca fiind subiecții activi ai infracțiunilor ce formează obiectul acuzării, iar raportat la numărul actelor materiale, la cuantumul prejudiciului, la rezonanța socială a faptelor s-a apreciat că există probe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Împotriva încheierii penale nr. 34/CC/29.02.2008 a declarat recurs, în termen legal, inculpatul G, recurs înregistrat la Curtea de APEL TIMIȘOARA în data de 19.03.2008.
Recursul nu a fost motivat în scris, ci numai cu ocazia susținerii concluziilor orale, împrejurările invocate de inculpat fiind consemnate în partea introductivă a prezentei decizii.
Analizând legalitatea și temeinicia încheierii penale recurate prin prisma motivelor de recurs precum și din oficiu conform art. 3856alin. 3.pr.pen. instanța de recurs apreciază că hotărârea primei instanțe este temeinică și legală, în deplină concordanță cu dispozițiile art. 155 - 159.C.P.P. art. 143 alin. 1 C.P.P. și 148.C.P.P. precum și art. 5 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, recursul fiind nefondat pentru următoarele considerente:
Instanța de recurs constată că potrivit dispozițiilor art. 155 alin. 1.C.P.P. "arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate". În acest context, sub aspectul temeiurilor inițiale care au condus la privarea de liberate a inculpatului în mod corect s-a reținut că raportat la materialul de urmărire penală acestea subzistă în continuare, existând date suficiente din care să rezulte presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunea reținută în sarcina sa de organul de urmărire penală.
În mod corect prima instanță a reținut că în cauză sunt incidente în continuare dispozițiile art. 143 al. 1 și art. 148 lit. f C.P.P. respectiv că sunt indicii temeinice privind săvârșirea de către inculpat a unei fapte pentru care legea penală prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, date fiind circumstanțele reale reținute drept cadru al comiterii faptei, natura acesteia și rezonanța publică. Astfel, din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prevăzută de art. 215 alin. 1,2,3,4 și 5.Cod Penal cu aplicarea art. 41 alin. 2.Cod Penal și 33 lit. a Cod Penal, constând în aceea că în perioada 2006 - 2007, singur sau împreună cu inculpații a și A, prin intermediul SC Com SRL, SC SRL, SC Grup SRL, SC Auto SRL și SC SRL, administrate de inculpați, prin folosirea de instrumente de plată fără acoperire în conturile de disponibil bancar a înșelat mai multe societăți comerciale cu sedii în diferite județe. În acest sens, mai trebuie reținut că potrivit dispozițiilor art. 681.C.P.P. art. 139 și 160 C.P.P. măsurile preventive necesită existența presupunerii rezonabile privind săvârșirea faptelor imputate inculpatului, iar față de probatoriul administrat până în acest moment există date care susțin acest fapt.
Este adevărat că detenția preventivă trebuie să aibă un caracter excepțional, starea de libertate fiind starea normală - și ea nu trebuie să se prelungească dincolo de limitele rezonabile - independent de faptul că ea se va computa sau nu din pedeapsă, însă în jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului se arată și că aprecierea limitelor rezonabile ale unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a vedea în ce măsură "există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate" (cauzele Labita Italia, Neumeister Austria, Stasaitis Lituania). Prin urmare, instanța este obligată să vegheze la un just echilibru între durata măsurii privării de libertate pe de o parte și interesul public de protecție a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de săvârșire al faptei cu privire la care există indicii că a avut loc cu participarea inculpatului și din consecințele acesteia.
În condițiile speței, la acest moment interesul general prevalează încă în raport cu interesul inculpatului de a fi pus în stare de libertate. În acest sens, se reține că presupunerea rezonabilă privește fapte grave, că aceasta implica activitatea mai multor persoane, că faptele aduc atingere raporturilor comerciale, circuitului bancar, care trebuie să se bazeze pe relații de încredere, cu impact social deosebit, iar asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății, ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii, ar echivala cu încurajarea tacită a acestora și a altora la săvârșirea unor fapte similare. Asemenea fapte, impun obligația statului de a lua toate măsurile necesare pentru a crea siguranța cetățenilor și respectarea ordinii publice, pentru a nu se întreține climatul infracțional și a nu conduce la scăderea încrederii populației în capacitatea de protecție a organelor statului. Pe de altă parte, așa cum s-a arătat în propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive, urmează a se administra probe noi pentru a fi descoperită întreaga activitate infracțională, iar prelungirea stării de arest a inculpatului constituie o garanței pentru desfășurarea în bune condiții a urmăririi penale.
Astfel fiind, în baza art. 38515alin. 1 pct. 1 lit. b instanța C.P.P. va respinge ca nefondate recursul declarat de inculpatul G împotriva încheierii penale nr. 34/CC/2008 pronunțată de Tribunalul Timiș.
În temeiul art. 192 alin. 2.C.P.P. va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în recurs de 100 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În. prev. art.38515alin.1 pct.1 lit.b p Cod Penal respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul G, împotriva încheierii penale nr.34/CC/29.02.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
În. prev. art.192 alin.2 p Cod Penal obligă inculpatul recurent la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs și dispune plata din contul Ministerului Justiției în contul Baroului Tas umei de 40 lei, onorariu avocat din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi 20 Martie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier
Red.LB/tehnored AJ
2 ex/27.03.2008
Prima instanță: Trib.-
27 Martie 2008
Președinte:Anca NacuJudecători:Anca Nacu, Ion Dincă, Laura Bogdan
