Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 382/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Dosar nr.10305/2/2009
2557/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
Încheiere nr.382/
Ședința publică din data de 6 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ioana Alina Ilie
JUDECĂTOR 2: Daniela Panioglu
JUDECĂTOR 3: Cristina
GREFIER -
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost reprezentat prin PROCUROR -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de recurenții-inculpați și - împotriva Încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 23 octombrie 2009 Tribunalului București - Secția a II-a Penală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții-inculpați și -, personal, în stare de arest preventiv, asistați juridic de apărător din oficiu, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.034.510/05.XI.2009, aflată la fila 14.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează atât faptul că au fost atașate dosarul de fond și fotocopia certificată a Dosarului de urmărire penală nr.129/D/P/2009 al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cât și prezența la dosar a fișei Dosarului nr-, din care reiese că, prin Încheierea nr.372/29.2009, a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-inculpat - împotriva aceleiași încheieri de ședință, după care;
Recurentul-inculpat -, personal, declară că își retrage recursul.
Apărătorul din oficiu solicită să se ia act de retragerea recursului declarat de recurentul-inculpat -.
Nefiind alte cereri de formulat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului declarat de recurentul-inculpat.
Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat invocă excepția nulității relative a mandatului de arestare preventivă, motivat de faptul că limitele de pedeapsă menționate în cuprinsul acestuia sunt greșite și, pe fondul recursului, apreciază că inculpatul poate fi cercetat în stare de libertate, având în vedere faptul că nu are antecedente penale, a recunoscut și a regretat comiterea infracțiunii, mama sa a decedat recent, considerente pentru care solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, punerea în libertate a inculpatului.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului, arătând că excepția nulității relative a mandatului de arestare preventivă a mai fost invocată anterior și a fost soluționată în mod definitiv, învederând că inculpatul a recunoscut numai vânzările din cele două zile, declarând că a vândut în mod ocazional droguri, în vreme ce din probele dosarului, aflate la filele 63-43 și 87-88 din dosarul de urmărire penală, reiese că activitatea sa infracțională este mult mai amplă și inculpatul are legături puternice cu lumea traficanților de droguri, în plus, este absolvent a numai 8 clase, deși a susținut că lucra ca ziler, nu a depus nicio dovadă în acest sens, a săvârșit infracțiunea de trafic de droguri de risc în formă continuată, elemente ce relevă că cercetarea sa în stare de libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, existând și temerea că își va relua activitatea infracțională câtă vreme nu are surse licite de venituri. Solicită să se ia act de declarația recurentului-inculpat - de retragere a recursului.
Recurentul-inculpat, personal, arată că este de acord cu concluziile puse de apărătorul din oficiu.
CURTEA
Prin încheierea de ședință din data de 23.10.2009 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul București - Secția I Penală a dispus în conformitate cu art. 155 și urm. Cod procedură penală prelungirea arestării preventive a inculpaților și pe o perioadă de 30 de zile, de la 30.10.2009 la 28.11.2009.
Pentru a pronunța această încheiere a reținut, în fapt, în esență, că sunt întrunite condițiile prev. de art. 155 Cod procedură penală cu referire la art. 143 și 148 lit. f) Cod procedură penală în sensul că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților se mențin și impun în continuare privarea de libertate a acestora.
Astfel, în ceea ce privește condițiile prev. de art. 143 Cod procedură penală, Tribunalul a apreciat că în cauză există și în acest stadiu procesual indicii temeinice (astfel cum sunt definite acestea de art.681Cod procedură penală), care justifică presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit fapta pentru care sunt cercetați. Relevante în acest sens sunt: procesele-verbale de redare în scris a comunicărilor telefonice interceptate și înregistrate în baza unei autorizații emise de Tribunalul București; procesele-verbale de redare în scris a discuțiilor interceptate și înregistrate în mediul ambiental, în baza unei autorizații emise de Tribunalul București; procesele-verbale de supraveghere operativă (filaj); procesele-verbale întocmite de către investigatorul sub acoperire având nume de cod " "; procesele-verbale întocmite de către investigatorul sub acoperire având nume de cod " "; rapoartele de constatare tehnico-științifică de analiză a substanțelor primite cu titlu gratuit și respectiv cumpărate de la persoanele cercetate penal în această cauză de către specialiștii din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române - Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor; procesele-verbale de verificare a persoanelor implicate în activitățile care fac obiectul investigațiilor din prezenta cauză; procesul-verbal de constatare a săvârșirii unei infracțiuni flagrante; declarațiile învinuiților și inculpaților audiați în prezenta cauză; declarațiile martorilor identificați până în prezent; procesele-verbale de înseriere a bancnotelor folosite la realizarea flagrantelor; procesul-verbal întocmit în temeiul dispozițiilor art. 224 alin. 3 Cod procedură penală, art. 2241și următoarele Cod procedură penală, precum și art. 22 din Legea nr. 143/2000; alte acte de urmărire penală.
Totodată, s-a constatat că sunt îndeplinite în continuare și condițiile prev. de art. 148 lit. f) Cod procedură penală, întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta reținută în sarcina inculpaților este închisoarea de la 3 la 15 ani, si există probe că lăsarea acestora în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Astfel, Tribunalul a apreciat că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, întrucât cercetarea lor în stare de libertate este de natură să genereze o stare de neîncredere și insecuritate în rândul persoanelor care respectă ordinea de drept și valorile sociale.
Deși cantitatea cu care au fost surprinși inculpații este relativ redusă, fapta acestora prezintă pericol social însemnat, întrucât ea aduce atingere unei valori importante ocrotite de lege. Sub acest aspect, nu trebuie omis specificul acestor fapte, care au fost incriminate în considerarea naturii și periculozității lor de substanțe stupefiante și nu în considerarea cantității deținute.
În ceea ce privește excepția nulității relative a mandatelor de arestare preventivă a celor doi inculpați, în sensul că pedeapsa menționată în cuprinsul mandatelor este închisoarea de la 10 la 20 de ani, adică pedeapsa prevăzută de lege pentru forma agravată a infracțiunii de trafic ilicit de droguri de risc și nu pentru infracțiunea în forma reținută în sarcina inculpaților, respectiv cea prev. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, excepție invocată de cei doi inculpați, prin apărători, Tribunalul a respins-o, ca neîntemeiată, întrucât este vorba de o simplă eroare materială care nu afectează valabilitatea mandatelor de arestare preventivă, fiind îndeplinită în cauză și condiția privind pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani. Astfel, potrivit art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 limitele speciale ale pedepsei sunt de la 3 la 15 ani, cu mult peste limita minimă prevăzută de art.148 lit. f) Cod procedură penală.
Tribunalul a mai reținut că respectiva neregularitate constituie o nulitate relativă prevăzută de art.197 alin.1 Cod procedură penală, care trebuia invocată prin cererea de declarare a recursului la încheierea de arestare preventivă, nefiind incidente dispozițiile art.197 alin.4 teza a II-a Cod procedură penală, întrucât anularea mandatului de arestare nu este impusă de necesitatea aflării adevărului sau de justa soluționări a cauzei.
Cum această eroare materială nu a fost sancționată prin anularea mandatului de arestare de către instanța de control care a examinat încheierea de arestare, cauza de nulitate s-a acoperit.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, au declarat recurs inculpații și.
Inculpatul, personal, la începerea dezbaterilor a declarat că își retrage recursul formulat împotriva încheierii di 23.10.2009, manifestare de voință de care Curtea va lua act, în condițiile art. art. 3854alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 369 Cod procedură penală Cod procedură penală.
Inculpatul a criticat încheierea recurată pentru netemeinicie arătând că nu se mai impune menținerea arestării preventive și că în acest stadiu procesual, al cercetării judecătorești, punerea sa în libertate nu mai prezintă un pericol concret pentru ordinea publică având în vedere atitudinea de recunoaștere și regret precum și lipsa antecedentelor penale.
Apărătorul desemnat din oficiu a mai reiterat excepția nulității relative a mandatului de arestare preventivă.
Examinând încheierea de ședință atacată prin prisma criteriilor invocate precum și din oficiu, sub toate aspectele de fapt șe de drept, potrivit disp. art. art. 3856teza finală Cod procedură penală, Curtea constată că recursul nu este fondat și îl va respinge în condițiile art. 38515pct. 1 lit. b) Cod procedură penală în considerarea următoarelor argumente:
Inculpatul zis " -up" este cercetat sub acuzația de comitere a infracțiunii de trafic de droguri de risc prev. și ped. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 existând probe în sensul art. 143 Cod procedură penală din care rezultă presupunerea rezonabilă că, la data de 30.09.2009, a vândut împreună cu inculpatul, investigatorilor sub acoperire cu nume de cod " " și ", cantitatea de 387,72 grame rezină de cannabis pentru suma de 2500 euro precum și că, la data de 29.09.2009 a oferit cu titlu gratuit, acelorași investigatori - autorizați în cauză să stabilească implicarea în desfășurarea activităților incriminate de Legea nr. 143/2000 a inculpaților alături de alte persoane cu privire la care existau date la. - de Combatere a Organizate B - Serviciul Antidrog - cantitatea de 0,57 grame rezină de cannabis, tranzacțiile având loc în zona din Sectorul 6 B (în apropierea locuinței inculpatului ).
Inculpatul a fost surprins în flagrant, la data de 30.09.2009, având asupra sa, împreună cu coinculpatul, suma de 2500 euro ce fusese anterior consemnată într-un proces verbal.
Pentru a cerceta îndeplinirea condiției impuse de art. 143 Cod procedură penală s-au avut în vedere procesul verbal de constatare a infracțiuni flagrante, procesele verbale întocmite de investigatorii sub acoperire, procesele verbale de redare în scris a comunicărilor telefonice interceptate, precum și a discuțiilor înregistrate în mediul ambiental, ambele în baza autorizațiilor date de Tribunal precum și rezultatul rapoartelor de constatare tehnico-științifică de analiză a substanțelor ce au făcut obiectul tranzacțiilor ilicite.
Curtea constată că gravitatea infracțiunii pentru care inculpatul este cercetat, circumstanțele cauzei (tranzacția implicând o cantitate semnificativă de droguri de risc și o importantă sumă de bani) metodele folosite de inculpați în contextul în care există indicii cu privire la implicarea lor într-o adevărată rețea de narcotraficanți, impun a se constata că măsura arestării preventive este adecvată și proporțională cu scopul urmărit, al protejării siguranței publice și prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni, fiind îndeplinite condițiile impuse de art. 148 lit. f) Cod procedură penală cu referire la art. 5 paragraful 1 lit. c Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
În condițiile în care infracțiunile de trafic de droguri reprezintă una din cele mai grave forme de criminalitate organizată în care veriga cea mai pernicioasă o reprezintă tipul de traficanți din care face parte inculpatul, prin susținerea flagelului consumului de droguri și a viciului în sine cu grave consecințe asupra sănătății publice, se poate aprecia că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică fiind necesară o reacție fermă a autorității împotriva unor astfel de conduite interzise, sancționate grav de lege.
Lipsa antecedentelor penale ale inculpatului precum și atitudinea de recunoaștere și regret manifestată,pus în fața evidenței probelor în acuzare, nu sunt de natură să atenueze circumstanțele grave care au determinat luarea măsuri arestării preventive.
Curtea constată, totodată, caracterul necesar al măsurii privative de libertate în vederea realizării urmăririi penale prin strângerea tuturor probelor ce servesc la aflarea adevărului, în acord cu exigențele art. 136 alin. 1) Cod procedură penală.
Menținerea motivelor plauzibile că inculpatul a oferit și pus în vânzare o importantă cantitate de droguri de risc justifică în continuare privarea de libertate a acestuia, măsură care nu a încetat a mai fi rezonabilă în raport cu exigențele art. 5 paragraful 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere împrejurarea că inculpatul a fost arestat la data de 01.10.2009 ( 218/UP emis de Tribunalul București - Secția a II-a Penală) iar în cauză s-au desfășurat de către organul de cercetare laborioase activități de urmărire penală, fiind prima prelungire a măsurii privative de libertate, acordată.
Curtea constată că, în cauză, s-a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale prevăzute de art. 155 Cod procedură penală, instanța de fond reținând că temeiurile de fapt și de drept care au determinat arestarea inițială a inculpatului nu s-au modificat și justifică în continuare privarea de libertate a acestuia. Totodată, în mod corect,s-a reținut că mențiunea eronată a limitelor de pedeapsă corespunzătoare formei agravate a infracțiunii pentru care inculpatul este cercetat reprezintă în sine o eroare materială vădită care nu are ca efect nulitatea mandatului de arestare preventivă,încheierea privind arestarea fiind, de altfel, cenzurată cu consecința intrării în puterea lucrului judecat.
Drept pentru care, Curtea în temeiul disp. art.38515pct.1 lit.b Cod Procedură Penală va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 23.10.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a I-a Penală în dosarul nr-.
În temeiul disp. art.3854alin.2 rap. la art.369 alin.1 Cod procedură penală va lua act de retragerea recursului declarat de inculpatul împotriva aceleiași încheieri.
În temeiul disp. art.192 alin.2 și 4 Cod procedură penală va obliga pe fiecare recurent inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
În temeiul disp. art.38515pct.1 lit.b Cod Procedură Penală respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 23.10.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a I-a Penală în dosarul nr-.
În temeiul disp. art.3854alin.2 rap. la art.369 alin.1 Cod procedură penală ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul împotriva aceleiași încheieri.
În temeiul disp. art.192 alin.2 și 4 Cod procedură penală obligă pe fiecare recurent inculpat la plata sumei de cate 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenții inculpați, în sumă 200 de lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
a
GREFIER
Red. -
Dact./11.11.2009
Ex.2
Red. / Tribunalul București - Secția I Penală
Președinte:Ioana Alina IlieJudecători:Ioana Alina Ilie, Daniela Panioglu, Cristina
