Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 386/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR -
DECIZIA PENALĂ NR. 386/
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 10 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Victor Ionescu
JUDECĂTOR 2: Constantin Costea
JUDECĂTOR 3: Gheorghe Bugarsky G -
GREFIER: - -
DIICOT - Serviciul Teritorial Timișoaraa fost reprezentat de procuror.
S-au luat în examinare recursurile declarate de inculpații, -, - și împotriva încheierii penale nr. 9/CC/2009 din 07.04.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr. -.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpații recurenți în stare de arest preventiv, inculpatul asistat de apărători aleși avocați și, inculpatul asistat de apărător ales avocat, inculpatul asistat de apărător ales avocat, inculpatul asistat de apărători aleși avocați și, în substituirea av.ales, inculpatul asistat de apărător ales avocat, inculpatul asistat de apărător din oficiu avocat.
Procedură de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Avocat, în substituirea apărătorului ales al inculpatului recurent, avocat solicită acordarea unui termen în vederea pregătirii apărării arătând că astăzi a fost încheiat contractul de asistență juridică între apărătorul ales și inculpat, iar apărătorul ales nu se poate prezenta în fața instanței din motive medicale.
Instanța pune în discuția părților cererea de amânare formulată.
Avocat se opune cererii de amânare și solicită respingerea acesteia. În cazul în care se va admite solicită acordarea unui termen ce târziu luni.
Avocat se opune cererii de amânare arătând că nu este în interesul clientului său și solicită să se disjungă cauza cu privire la inculpatul.
Avocat se opune cererii de amânare arătând că nu profită inculpatului, acesta se află de 30 de zile în arest preventiv. Eventual solicită amânarea cauzei pentru o altă oră, în aceeași zi.
Avocat din oficiu se opune cererii de amânare formulată.
Procurorul se opune cererii de amânare formulată arătând că apărătorul ales nu a făcut dovada faptului că se află în imposibilitatea de a se prezenta și solicită judecarea cauzei cu avocat în substituire sau din oficiu.
Instanța, în deliberare, admite cererea de amânarea formulată de avocat și acordă un termen de aproximativ 1 oră pentru ca avocatul inculpatului să poată studia dosarul, cauza urmând a se relua la ora 12.00.
După reluarea cauzei, nemaifiind alte cereri, se trece la dezbaterea recursurilor.
Apărătorul ales al inculpatului recurent, avocat solicită admiterea recursului, casarea încheierii tribunalului, respingerea propunerii parchetului de prelungire a măsurii arestării preventive și punerea în libertate a inculpatului, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, aceasta fiind o măsură suficientă.
Depune în scris la dosar motivele de recurs și arată că încheierea tribunalului este lovită de nulitate absolută deoarece ședința de judecată nu a fost publică, făcând trimitere la hotărârea Bocellari și Rizza Italia din 13 noiembrie 2007 unde CEDO a stabilit că statele au obligația de a asigura caracterul public al procedurilor privind impunerea unor măsuri preventive în cursul procesului penal.
Mai arată că niciunul din argumentele din referatul cu propunerea de prelungire al parchetului nu se circumscrie condițiilor prev. de art. 156 cu C.P.P. privire la necesitatea prelungirii măsurii arestării preventive.
Arată că inculpatul nu prezintă pericol pentru ordinea publică și face trimitere la cazul Lelivre vs.Belgia unde CEDO a arătat că instanțele naționale au obligația să justifice de ce o măsură preventivă nu poate fi înlocuită cu o altă măsură preventivă mai puțin severă.
Învederează instanței că urmărire penală putea fi finalizată în aceste 30 de zile, prelungirea ei se face doar pentru că nu vin niște acte sau nu se finalizează expertizele.
Mai solicită a se avea în vedere conduita inculpatului care din prima declarație a sa a vrut să se lămurească situația.
Mai arată că s-a încălcat art. 6 din CEDO făcând trimitere la cauza Tarău României.
Mai arată că în referatul de prelungire a arestării preventive s-a reluat toată starea de fapt de la luarea măsurii arestării preventive.
Apărătorul ales al inculpatului recurent, avocat solicită admiterea recursului, casarea încheierii tribunalului, respingerea propunerii parchetului de prelungire a măsurii arestării preventive și punerea în libertate a inculpatului, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, aceasta fiind o măsură suficientă.
Arată că în urma perchezițiilor efectuate la inculpat s-au găsit 4 carduri, 2 de fidelitate, 2 carduri normale și nu a fost găsit nici un element care ar genera vreo infracțiune. Mai arată că în urma percheziției informatice nu s-a dovedit că inculpatul a săvârșit vreo infracțiune, toate materialele găsite putând fi descărcate legal de pe internet de către orice persoană.
Mai arată că urmărirea penală nu poate fi împiedicată cu inculpatul în stare de libertate, acesta neprezentând pericol pentru odinea publică, iar doar pentru primirea răspunsului la o adresă către Poștă și pentru identificare persoanelor din Italia este mult ca inculpatul să stea în arest.
Apărătorul ales al inculpaților recurenți, și, avocat solicită admiterea recursului, casarea încheierii tribunalului, respingerea propunerii parchetului de prelungire a măsurii arestării preventive și punerea în libertate a inculpaților, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Arată că urmărirea penală a început din anul 2008 și până acum putea fi finalizată, starea de pericol social concret trebuie disociată de starea de pericol pentru ordinea publică.
Mai arată că punerea în libertate a inculpaților nu împietează buna desfășurare a urmăririi penale și se încalcă art. 23 alin. 11 din Constituția României, nu mai primează prezumția de nevinovăție.
Învederează instanței că inculpații nu prezintă pericol social, acesta trebuie dovedit, inculpații sunt infractori primari și trebuie avută în vedere persoana inculpaților. Mai arată că soluția din dosar nu trebuie influențată de mass-media.
Apărătorul ales al inculpatului recurent, avocat, în substituirea avocatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și punerea în libertate a inculpatului arătând că este de acord cu concluziile puse de avocatul. Mai arată că în dosar nu s-au adus probe cu privire la vinovăția inculpatului, iar referatul parchetului cuprinde doar două rânduri cu privire la inculpatul. Depune la dosar, în copie, două adeverințe pe numele inculpatului și arată că acesta este student la două facultăți, pericolul public nu este dovedit ci este doar prezumat.
Apărătorul din oficiu al inculpatului, avocat solicită admiterea recursului, casarea încheierii tribunalului și punerea în libertate a inculpatului, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara. Se raliază concluziilor puse de apărătorii aleși ai inculpaților si solicită a se avea în vedere circumstanțele reale și personale ale inculpatului.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate și de menținere a încheierii tribunalului ca fiind legală și temeinică arătând că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat, propunerea de prelungire este motivată, fundamentată și întemeiată pe disp. art. 155, 156, 159 și urm. din codul d e procedură penală. Mai arată că inculpații s-au constituit într-o grupare infracțională cu ramificații în țară și străinătate, starea de pericol nu trebuie dovedită ci trebuie demonstrată, iar siguranța cetățeanului o dă riposta organelor pentru a nu se săvârși astfel de fapte.
Inculpatul recurent solicită judecarea sa în stare de libertate.
Inculpatul recurent solicită judecarea sa în stare de libertate arătând că nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Inculpatul recurent solicită judecarea sa în stare de libertate.
Inculpatul recurent solicită judecarea sa în stare de libertate arătând că toate acuzațiile aduse sunt exagerate.
Inculpatul recurent solicită judecarea sa în stare de libertate.
Inculpatul recurent solicită judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA,
În deliberare constată că prin încheierea penală nr. 9/07.04.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr. -, s-a admis cererea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial C-S, și în consecință:
În temeiul disp. art.155 al.1, art.156 al.1, art.159 al.1-3, 5-8,11 Cod procedură penală, s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților și implicit a mandatelor de arestare preventivă nr. 1, 2, 3, 4, 5 și 6 din 12.03.2009, emise de Tribunalul C-S în dosarul nr-, privind pe inculpații:, -, -, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 09 aprilie 2009, orele 12,30 până la data de 08 mai 2009, orele 12,30, inclusiv.
S-a dispus comunicarea prezentei încheieri administrației locului de deținere a inculpaților(Arestul C-S) și - Biroul Teritorial C-
Deliberând asupra cererii penale de față, tribunalul a constatat următoarele:
Prin cererea înregistrată la acest tribunal, sub nr. -, în data de 06.04.2009, Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial C-S a solicitat prelungirea stării de arest preventiv a inculpaților, pe durată de 30 zile, începând cu data de 09.04.2009, orele 12.30.
În motivarea cererii, s-a arătat că prelungirea arestării preventive a inculpaților, se impune întrucât, pe de o parte temeiurile care au stat la luarea măsurii arestării preventive a celor șase inculpați, respectiv faptul că inculpații au săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 4 ani și faptul că la dosar există probe că lăsarea acestora în libertate prezintă pericol social concret pentru ordinea publică atâta vreme cât starea de pericol social pentru ordinea publică semnifică un sentiment de neliniște, de insecuritate în rândul societății civile, generat de rezonanța socială negativă a faptului că inculpații asupra cărora planează acuzația de săvârșire a unor infracțiuni grave ar putea fi cercetați în stare de libertate nu s-au modificat și ca atare impune în continuare privarea de libertate.
Pe de altă parte s-a motivat că în cauză urmează a se finaliza perchezițiile pe sistem informatic și pe suporturi de stocarea datelor informatice, se continuă verificările în vederea identificării victimelor din Italia, se așteaptă răspuns de la Compania Națională Poșta Română, totodată se continuă activitatea de identificare și audiere a martorilor și a altor persoane care apar în legătură cu membri grupului în urma probelor administrate până în prezent.
La dosarul cauzei a fost acvirat dosarul nr. 24-D/P/2008, al - Biroul Teritorial C-
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și dosarul de urmărire penală, judecătorul a constatat că s-a început urmărirea penală și s-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpații, G și, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.7 alin.1 din Legea nr. 39/2003, art.24 alin.1, art.25 și art.27 din Legea nr. 365/2002, art.46 alin.2, art.42 alin.1,2 și 3, art.48, art.49 din Legea nr. 161/20032 al.1 din Lega 143/2000 și art.7 din Legea nr.39/2003; și față de inculpații (alias ) și, pentru săvârșirea infracțiunii de sprijinire a unui grup infracțional organizat specializat în falsificarea instrumentelor de plată electronică și efectuarea de operațiuni financiare frauduloase, grupare cu ramificație în țară și străinătate, fapte prev. și ped. de art.7 din Legea nr. 39/2003.
Prin ordonanțele date în dosarul nr. 24-D/P/2008 - Biroul Teritorial C-S a dispus, la data de 11.03.2009, reținerea învinuiților pe o perioadă de 24 de ore.
Prin încheierea nr.5/12.03.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, s-a admis propunerea de arestare preventivă a inculpaților, și, încheiere în baza căreia s-au emis mandatele de arestare preventivă nr.1, 2, 3, 4, 5 și 6 din 12.03.2009 pe o perioadă de 29 zile, începând cu data de 12.03.2009, orele 16,00, până în data de 09.04.2009, orele 16,00.
Din probele administrate în dosarul de urmărire penală respectiv: note de interceptare și redare a convorbirilor în baza autorizațiilor emise de Tribunalul C-S în perioada mai 1008 - martie 2009, procese verbale de percheziție, declarații martori, procesul verbal de analiză a rezultatului interceptărilor convorbirilor telefonice în cauză, precum și hărțile relaționale întocmite în baza acestuia, procese verbale privind supravegherea membrilor grupului, hărțile privind apelurile efectuate și primite de inculpați, s-a conturat următoarea stare de fapt: inculpații sunt constituiți într-o grupare care acționează pe raza Municipiului C, specializată în falsificarea instrumentelor de plată electronică și efectuarea de operațiuni financiare frauduloase, grupare cu ramificație în țară și străinătate.
În acest sens s-a rezumat activitatea infracțională a fiecăruia dintre acești inculpați, enumerându-se și coroborându-se mijloacele de probă din analiza cărora a rezultat starea de fapt descrisă.
Pentru a proceda la arestarea preventivă a respectivilor inculpați, Tribunalul C-S a reținut faptul că inculpații au săvârșit infracțiunile prevăzute de art.7 alin.1 din Legea nr. 39/2003, art.24 alin.1, art.25 și art.27 din Legea nr. 365/2002, art.46 alin.2, art.42 alin.1,2 și 3, art.48, art.49 din Legea nr. 161/2003, infracțiuni sancționate exclusiv cu pedeapsa închisorii, minimul special fiind superior limitei de 4 ani. S-a apreciat de asemenea că respectivii inculpați prezintă pericol concret pentru ordinea publică, pericol ce ar izvorî din însăși natura infracțiunilor comise, infracțiuni care prezintă prin ele însele pericol social, prin modul lor de săvârșire și prin amploarea rețelei infracționale amenințând normele de securitate socială.
Având în vedere starea de fapt descrisă mai sus și probele aflate la dosar, s-a constatat că sunt îndeplinite în continuare cerințele art.148 lit.f Cod procedură penală și întrucât în cauză urmează a se finaliza perchezițiile pe sistem informatic și pe suporturi de stocarea datelor informatice, se continuă verificările în vederea identificării victimelor din Italia, se așteaptă răspuns de la Compania Națională Poșta Română, totodată se continuă activitatea de identificare și audiere a martorilor și a altor persoane care apar în legătură cu membrii grupului în urma probelor administrate până în prezent, astfel că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 155 Cod procedură penală. Din cele enumerate mai sus, instanța a constatat de asemenea că organele de urmărire penală nu au dat dovadă de pasivitate de la dispunerea arestării preventive și până la formularea propunerii de prelungire a arestării preventive, administrând în continuare probe pe baza cărora să fie confirmate indiciile temeinice care au dus la arestarea preventivă a celor șase inculpați.
Susținerile apărătorilor inculpaților arestați, axate din nou în principal pe aspecte care țin de fondul cauzei, cu toate că nu este în sarcina judecătorului care examinează oportunitatea luării sau prelungirii unei măsuri preventive obligația de examina acest gen de aspecte, oricum nu sunt de natură să conducă la dispunerea revocării sau a înlocuirii măsurilor preventive instituite față de cei șase inculpați, neexistând date conform cărora să rezulte că ar fi temeiuri noi care să justifice operațiunile respective(revocarea sau înlocuirea arestării preventive), fără a mai vorbi de faptul că temeiurile care au stat la baza instituirii măsurii preventive respective subzistă în continuare.
Față de aceste considerente, văzând dispozițiile art.155 al.1, art.156 al.1, art.159 al.1-3, 5-8,11 Cod procedură penală, tribunalul a admis cererea formulată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial C-S și a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților, și, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 09.04.2009, orele 12,30 până la data de 08.05.2009, orele 12,30, inclusiv.
Împotriva încheierii penale nr. 9/CC/2009 din 07.04.2009 pronunțată de Tribunalul C-S au declarat recurs inculpații, și.
Pentru inculpatul s-a solicitat respingerea propunerii parchetului de prelungire a măsurii arestării preventive și punerea în libertate a inculpatului, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara. S-a mai arătat că încheierea de prelungire a măsurii arestării preventive a inculpaților este lovită de nulitate absolută deoarece ședința de judecată nu a fost publică. De asemenea s-a mai susținut că inculpatul nu a săvârșit nici o infracțiune și oricum nu prezintă pericol social pentru ordinea publică.
Pentru inculpații, și s-a solicitat respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive și punerea în libertate a inculpaților, iar în subsidiar s-a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara. S-a arătat că punerea în libertate nu împietează buna desfășurare a urmăririi penale și că inculpații nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Pentru inculpatul s-a solicitat respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive și punerea în libertate a inculpatului, iar în subsidiar înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Recursurile sunt nefondate.
Analizând încheierea recurată în raport cu solicitările formulate în apărare și din oficiu în condițiile art. 3859alin. 3 C.P.P. se constată că Tribunalul C-S a admis propunerea formulată de DIICOT - Biroul Teritorial C-S și a dispus prelungirea măsurii arestării preventive pe o perioadă de 30 de zile.
S-a constatat, în mod corect, că în cauză temeiurile care au fost avute în vedere la arestarea preventivă a inculpaților subzistă în continuare pentru fiecare inculpat, fiind îndeplinite în continuare cerințele art. 148 lit. f)
C.P.P.Din probatoriul administrat până în prezent rezultă existența unor indicii că inculpații ar fi putut săvârși infracțiunile reținute în sarcina lor.
Având în vedere modul de organizare al inculpaților, cu ramificații în țară și străinătate, infracțiunile săvârșite pentru care legea prevede pedepse mai mari de 4 ani, precum și sentimentul de insecuritate și neliniște produs în rândul societăți civile prin infracțiunile săvârșite se apreciază că inculpații prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Cercetarea în stare de libertate a inculpaților, în acest moment, prin punerea acestora în libertate ar crea o stare de neîncredere a populației în posibilitatea statului de a reacționa împotriva infracțiunilor care vizează sistemul financiar-bancar.
Cererea de prelungire a măsurii arestării preventive apare ca fiind justificată în raport cu actele procedurale care mai trebuie făcute și care au fost reținute de instanța de fond raportat și la faptul că organele de urmărire nu au dat dovadă de pasivitate în administrarea probelor necesare.
Potrivit art. 159 alin. 2 propunerea C.P.P. de prelungire a arestării se soluționează în camera de consiliu, de un singur judecător, indiferent de natura infracțiunii. În aceste condiții, se constată că nu ne aflăm în situația existenței vreunei nulități absolute, instanța respectând dispozițiile procedurale legale în materie. Judecarea cauzei în cameră de consiliu neaducând vreo atingere drepturilor procedurale recunoscute pentru inculpat, acestea fiind respectate. De asemenea luarea și menținerea măsurii arestării preventive s-a efectuat de către o instanță și un judecător, în conformitate cu dispozițiile legale privind competența materială, neexistând nici un motiv de nulitate sub acest aspect.
Sub aspectul duratei măsurii arestării preventive se apreciază că în raport cu numărul inculpaților cercetați, cu complexitatea probatoriului care trebuie administrat, durata acestei măsuri nu a depășit o perioadă rezonabilă.
În consecință, se apreciază că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală în raport cu faptul că temeiurile care au stat la baza arestării preventive nu s-au schimbat, iar în acest moment pentru celeritatea și buna desfășurare a urmăririi penale nu se impune revocarea sau înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură neprivativă de libertate.
Așa fiind, în baza art. 38515punct. 1 lit. b) recursurile C.P.P. declarate de către inculpați urmează a fi respinse ca nefondate.
Potrivit art. 192 alin.2 C.P.P. inculpații recurenți vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art. 38515punct. 1 lit. b) respinge C.P.P. recursurile declarate de inculpații, -, - și împotriva încheierii nr. 9 pronunțată în cameră de consiliu de Tribunalul C-S în data de 07.04.2009, în dosar nr. - ca nefondate.
Dispune plata sumei de 100 lei din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Timiș, reprezentând onorariu avocat oficiu pentru inculpatul.
În baza art. 192 alin. 2 obligă C.P.P. inculpații la plata cheltuielilor judiciare în sumă de câte 50 lei, iar pe inculpatul la 150 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 10.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
G
GREFIER,
Red./ 29.04.2009
Tehnored. CP
Ex. 2/ 30.04.2009
Prima instanță:
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR -
MINUTA DECIZIEI PENALE NR. 386/
În baza art. 38515punct. 1 lit. b) respinge C.P.P. recursurile declarate de inculpații, -, - și împotriva încheierii nr. 9 pronunțată în cameră de consiliu de Tribunalul C-S în data de 07.04.2009, în dosar nr. - ca nefondate.
Dispune plata sumei de 100 lei din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Timiș, reprezentând onorariu avocat oficiu pentru inculpatul.
În baza art. 192 alin. 2 obligă C.P.P. inculpații la plata cheltuielilor judiciare în sumă de câte 50 lei, iar pe inculpatul la 150 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 10.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
G
Președinte:Victor IonescuJudecători:Victor Ionescu, Constantin Costea, Gheorghe Bugarsky
