Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 43/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE

DOSAR NR-

325/2009

INCHEIEREA NR. 43 / R

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 11.02.2009

CURTEA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: Cristina Rotaru

JUDECĂTOR 2: Luciana Mera

JUDECĂTOR 3: Viorica Costiniu

GREFIER - - -

Ministerul Public - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat de procuror.

Pe rol judecarea recursurilor declarate de PARCHETUL DE PE TRIBNUNALUL B și inculpatul împotriva încheierii de ședința din data de 10.02.2009 pronunțată de TRIBUNALUL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut in ședința publică răspunde recurentul inculpat personal în stare de arest si asistat de avocat ales,cu împuternicirea avocațiala nr.- depusă la dosar.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care

Constatând ca nu sunt excepții de invocat, probe de administrat și cereri de formulat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată si acordă cuvântul în susținerea recursurilor.

Reprezentantul parchetului pune concluzii de admitere a recursului, casarea in parte a încheierii de ședința si pe fond, rejudecând, prelungirea stării de arest pe o perioada de 30 zile, astfel cum a fost solicitată prin referatul depus la dosarul de fond. Susține că in cauza urmează a se depune la dosar rezultatul raportului de expertiza traseologică, a se identifica martori angajați ai SC SRL, a fi audiați, iar inculpatul poate solicita suplimentarea probatorului după efectuarea acestor acte de urmărire penala, astfel ca este necesara prelungirea stării de arest pe perioada de 30 zile.

Apărătorul ales al recurentului inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință si pe fond, rejudecând, revocarea stării de arest si cercetarea acestuia in stare de libertate.Inițial, fiind sfătuit de aparator, inculpatul nu a recunoscut fapta. Din momentul in care el a fost angajat in cauza, inculpatul a revenit asupra declarațiilor, a recunoscut comiterea faptelor in stare de provocare si împreuna cu aparatorul s-a prezentat la politie, unde depus la briceagul cu care a încercat sa-si apere tatăl si unchiul.

Susține ca motivele pentru care se solicita prelungirea stării de arest sunt aceleași de mai multe luni,martorii nici măcar nu sunt identificati in vederea audierii.

Apreciază ca prin schimbarea poziției procesuale a inculpatului, care recunoaște si regreta fapta se schimba temeiurile avute in vedere la data arestării, data la care inculpatul, fiind eronat consiliat de alt aparator, nu a recunoscut comiterea faptei.

In cauza, actele de urmărire penala care îl privesc pe inculpat au fost efectuate si nu mai este necesara prelungirea stării de arest pentru eventuala identificare a unor martori.

Solicita respingerea recursului promovat de parchet.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază nefondat recursul declarat și pune concluzii de respingere a acestuia,încheierea de ședință fiind legală si temeinică, apreciindu-se corect ca subzista temeiurile avute in vedere la data arestării. In mod corect instanța, referitor la noțiunea de pericol pentru ordinea publică, a reținut natura si gravitatea ridicata a faptelor, care pun in pericol viata persoanei, inculpatul acționând cu un briceag asupra unui grup de persoane, in loc public, aplicând lovituri cu un briceag asupra a trei persoane. Având in vedere modalitatea concreta de savarsire a faptelor,apreciază ca cercetarea in stare de libertate prezintă pericol pentru ordinea publica, iar simpla revenire asupra declarațiilor nu constituie un temei pentru revocarea sa înlocuirea măsurii preventive.

In ultimul cuvânt, recurentul inculpat declara ca regreta fapta,a acționat pentru a-si apăra tatăl și unchiul care erau loviți, si chiar el a fost lovit de către cei din grup.

INSTANȚA

Asupra recursurilor penale de față, deliberând constată următoarele:

Prin încheierea dată în Camera de Consiliu la data de 10 februarie 2009, TRIBUNALUL BUCUREȘTI - Secția I Penală a admis propunerea Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI și în baza prevederilor art.155 și urm. Cod procedură penală a dispus prelungirea cu 10 zile (pe perioada 12 februarie - 21 februarie 2009 inclusiv) a duratei arestării preventive a inculpatului.

Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut și motivat în esență că:

- temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive se mențin și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, inclusiv sub aspectul indiciilor temeinice privind săvârșirea unei infracțiuni și a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege - tentativă de omor deosebit de grav;

- pericolul social pe care l-ar reprezenta punerea în libertate a inculpatului este determinat de condițiile concrete ale desfășurării faptelor, de urmările produse și cele care ar fi putut surveni;

- efectuarea în condiții normale a cercetărilor și îndeplinirea actelor de urmărire penală necesită o prelungire a duratei arestării preventive de numai 10 zile, considerată suficientă, în raport și de perioada îndelungată de până acum de administrare a probatoriilor.

Împotriva acestei încheieri au declarat recursuri Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI și inculpatul.

În recursul său, Parchetul a solicitat casarea în parte a încheierii și, pe fond, rejudecându-se cauza, să se dispună prelungirea duratei arestării preventive cu 30 de zile, perioada necesară pentru completarea probatoriilor și desfășurarea cercetărilor.

Prin recurs, inculpatul a solicitat respingerea propunerii de arestare preventivă, întrucât în prezent recunoaște comiterea faptei iar probatoriile au fost deja administrate.

Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea reține că recursurile sunt nefondate, încheierea atacată fiind legală și temeinică sub toate aspectele, în sensul considerentelor ce succed.

Tribunalul a reținut în mod corect că prelungirea duratei arestării se justifică, fiind întrunite în mod cumulativ condițiile legale în acest sens, inclusiv sub aspectul pericolului social concret pe care îl reprezintă inculpatul pentru ordinea publică. Schimbarea poziției acestuia care în prezent recunoaște comiterea faptei, nu are relevanță din punctul de vedere al cauzei de față.

Pe de altă parte, în mod corect s-a apreciat, întrucât inculpatul este arestat preventiv de mai multe luni iar cea mai mare parte a probatoriilor au fost administrate, o prelungire a stării de arest cu numai 10 zile este de natură să asigure normala desfășurare a procesului penal în condițiile concrete ale cauzei.

Așa fiind, recursurile vor fi respinse ca nefondate, conform prevederilor art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală.

Văzând și prevederile art.192 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI și inculpatul (fiul lui G și, născut la 03.09.1983) împotriva încheierii din Camera de Consiliu de la 10 februarie 2009 Tribunalului București - Secția I Penală.

Obligă inculpatul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 11 februarie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red. /24.02.2009

Dact. /25.02.2009/ 2 ex.

Jud. TRIBUNALUL BUCUREȘTI - Secția I Penală:

Președinte:Cristina Rotaru
Judecători:Cristina Rotaru, Luciana Mera, Viorica Costiniu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 43/2009. Curtea de Apel Bucuresti