Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 440/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Dosar nr-
2925/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
Încheierea nr.440/
Ședința publică din data de 18 decembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Daniela Panioglu
JUDECĂTOR 2: Ioana Alina Ilie
JUDECĂTOR 3: Magdalena
GREFIER -
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI este reprezentat prin PROCUROR.
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul-inculpat - împotriva Încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 11.XII.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a penală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul-inculpat, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.435.318/14.XII.2009, aflată la fila 4 dosarului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Recurentul-inculpat, prin apărătorul ales, arată, pe de o parte, că lăsarea sa în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, deoarece, fiind provocat, a avut o reacție exagerată, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, nu are antecedente penale și a avut o atitudine procesuală sinceră, iar, pe de altă parte, nu este îndeplinită cerința prevăzută de art.136, Cod procedură penală, întrucât actele de urmărire penală care urmează a fi întocmite nu presupun prelungirea duratei stării de arest preventiv, astfel că solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, punerea sa în libertate.
Reprezentantul Ministerului Public arată că se mențin temeiurile prevăzute de art.143, Cod procedură penală, raportat la art.148, litera f, Cod procedură penală, iar prelungirea arestului preventiv este necesară pentru efectuarea actelor procedurale enumerate în referat, astfel că pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului.
Recurentul-inculpat, personal, recunoaște săvârșirea infracțiunii, precizând că i-a aplicat victimei 3 lovituri în autoapărare, întrucât, când a cerut permisiunea să schimbe muzica, a fost lovit.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin Încheierea de ședință din Camera de consiliu din data de 11.XII.200, din Dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a II-a penală a dispus prelungirea stării de arest preventiv a inculpatului - pe o perioadă de 30 zile, respectiv 16.XII.2009-14.2010, inclusiv, respingând, ca neîntemeiată, cererea de înlocuire a măsurii de arest preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, formulată de inculpat, pe care l-a obligat la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.
În motivare, instanța de fond a arătat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive continuă să existe și nu s-au schimbat, respectiv disp. art.143, alin.1, Cod procedură penală, în sensul că există probe că inculpatul a săvârșit fapta penală reținută în sarcina sa, și anume procesul-verbal de cercetare la fața locului, procesul-verbal de consemnare a diagnosticului, procesul-verbal de reconstituire, procesul-verbal de recunoaștere, declarațiile martorilor și ale inculpatului, precum și disp. art.148, lit.f, Cod procedură penală, și anume pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, care rezultă din natura și gravitatea deosebită a infracțiunii de tentativă la omor calificat reținută în sarcina acestuia, îndreptată împotriva valorii sociale supreme ocrotită de legea penală, și anume viața persoanei. De asemenea, a apreciat că este îndeplinită cerința prevăzută de art.136, Cod procedură penală, privind necesitatea prelungirii stării de arest preventiv, în vederea efectuării actelor procedurale enumerate în referatul Ministerului Public.
În termen legal, inculpatul a declarat recurs, pentru netemeinicie.
În motivarea orală a recursului, recurentul-inculpat a arătat, pe de o parte, că lăsarea sa în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, deoarece, fiind provocat, a avut o reacție exagerată, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, nu are antecedente penale și a avut o atitudine procesuală sinceră, iar, pe de altă parte, nu este îndeplinită cerința prevăzută de art.136, Cod procedură penală, întrucât actele de urmărire penală care urmează a fi întocmite nu presupun prelungirea duratei stării de arest preventiv.
A solicitat admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, punerea sa în libertate.
Analizând actele și lucrările dosarelor, precum și încheierea de ședință recurată, atât din punct de vedere al motivelor de netemeinicie invocate, cât și din oficiu, potrivit art.385/6, alin.3, Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursul nu este fondat.
Astfel, Curtea reține că, prin Încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 17.XI.2009, din Dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a I-a penală a dispus, în temeiul art.143, Cod procedură penală, raportat la art.148, alin.1, litera f, Cod procedură penală, arestarea preventivă a inculpatului, față de care a fost emis nr.264//17.XI.2009, pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor calificat, prev. de art.20, Cod penal, raportat la art.174-art.175, litera i, Cod penal, reținându-se în sarcina sa că pe data de 15.XI.2009, sărbătorindu-și ziua de naștere la barul "", situat în B,-, Sectorul V, unde lucra, ca barman, i-a aplicat multiple lovituri, cu un cuțit, părții vătămate -, care s-a născut pe aceeași dată.
Curtea apreciază că încheierea de ședință este legală și temeinică.
Curtea apreciază că, în mod corect, judecătorul fondului a stabilit că este îndeplinită condiția prevăzută de art.143, alin.1, Cod procedură penală, în sensul că există probe cu privire la comiterea faptei penale reținută în sarcina inculpatului, respectiv procesul-verbal din data de 15.XI.2009 de constatare a infracțiunii flagrante, procesul-verbal din data de 16.XI.2009 de cercetare la fața locului, cu planșe fotografice, declarațiile părții vătămate, foaia de observație clinică generală, întocmită de Spitalul Clinic de Urgență "Sf. ", B, potrivit căreia partea vătămată prezintă patru plăgi înjunghiate, fiind adusă în stare de șoc hemoragic, declarațiile martorilor -, -, și -, care, potrivit proceselor-verbale din data de 16.XI.2009, cu planșe fotografice, l-au recunoscut pe inculpat de pe planșele fotografice, -, procesele-verbale din data de 16.XI.2009, cu planșe fotografice, privind reconstituirea efectuată cu inculpatul.
De asemenea, apreciază că sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art.148, alin.1 litera f, Cod procedură penală, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestuia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, care rezultă atât din datele personale ale inculpatului, aflat la vârsta de 21 de ani, care implică o anumită maturitate psihică, cât și din modalitatea concretă de comitere a infracțiunii, respectiv prin aplicarea unei multitudini de lovituri cu un cuțit, pe motiv că partea vătămată a schimbat genul muzical, astfel că, în acest moment procesual, reacția excesivă a inculpatului justifică temerea că, pus în libertate, va putea comite alte fapte de natură penală, pe fondul unei imposibilități de a-și controla pulsiunile deosebit de violente.
În aceste condiții, lipsa antecedentelor penale și-a pierdut însemnătatea, iar atitudinea procesuală sinceră, care constituie o circumstanță atenuantă judiciară, la individualizarea pedepsei închisorii, evident numai după stabilirea vinovăției, nu este în măsură să înlăture periculozitatea inculpatului.
Invocarea provocării, care constituie, de fapt, circumstanța atenuantă judiciară prevăzută de art.73, litera b, Cod penal, are relevanță juridică doar asupra încadrării juridice a faptei penale, și, nicidecum, asupra arestului preventiv, când judecătorul evaluează persoana inculpatului.
De asemenea, în mod temeinic, judecătorul fondului a apreciat că este îndeplinită cerința prevăzută de art.136, alin.1, Cod procedură penală, și anume prelungirea duratei stării de arest preventiv este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, în sensul finalizării, în bune condiții, a urmăririi penale.
În consecință, Curtea, în temeiul art.385/15, punctul 1, litera b, Cod procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-inculpat - împotriva Încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 11.XII.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a penală, din Dosarul nr-, iar, în temeiul art.192, alin.2, Cod procedură penală, va obliga pe recurentul-inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
În temeiul art.385/15, punctul 1, litera b, Cod procedură penală, respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-inculpat - împotriva Încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 11.XII.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a penală, din Dosarul nr-.
În temeiul art.192, alin.2, Cod procedură penală, obligă pe recurentul-inculpat la plata sumei 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 18.XII.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
a -
GREFIER,
-
Red. și dact.: jud.a.
- Secția a II-a penală:.
2 ex.
Președinte:Daniela PaniogluJudecători:Daniela Panioglu, Ioana Alina Ilie, Magdalena
