Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 45/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR -
DECIZIA PENALĂ NR. 45/
ȘEDINȚA DIN DATA DE 23 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Ion Dincă
JUDECĂTOR 2: Consatntin Costea
JUDECĂTOR 3: Gheorghe Bugarsky G -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoaraa fost reprezentat de procuror.
S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale de ședință din data de 07.01.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință nepublică se prezintă inculpatul recurent minor în stare de arest preventiv asistat de apărător din oficiu avocat.
Procedură de citare îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri, se trece la dezbaterea recursului.
Apărătorul din oficiu al inculpatului recurent solicită admiterea recursului, casarea încheierii tribunalului și punerea în libertate a inculpatului, arătând că motivele avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă, inculpatul s-a aflat în legitimă apărare.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat și de menținere a încheierii recurate ca fiind legală și temeinică arătând că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă și în prezent.
Inculpatul recurent solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate arătând că a fost în legitimă apărare, este minor și nu are antecedente penale.
CURTEA,
În deliberare constată că prin încheierea de ședință din 07 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în baza art. 300 ind. 2 Cpp raportat la art. 160 ind. h Cpp, a constatat legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive față de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 31.05.1991, în Sânnicolau M, jud. T, CNP -, arestat preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr. 43/26.05.2008 emis de Tribunalul Timiș, și a menținut starea de arest preventiv a acestuia, urmând ca legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive să fie verificată înainte de expirarea termenului legal de 40 de zile, respectiv data de 15.02.2009.
În temeiul art. 139 alin. 1 Cpp raportat la art. 145 ind. 1 Cpp,a respins ca neîntemeiată cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, formulată de apărătorul ales al inculpatului.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a apreciat că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive față de acesta nu s-au schimbat, impunând în continuare privarea de libertate a inculpatului, în sensul că există suficiente indicii cu privire la săvârșirea de către inculpat a unei fapte prevăzute de legea penală și sancționată cu închisoarea mai M de 4 ani și se poate aprecia că lăsarea în libertate a inculpatului reprezintă un pericol concret pentru ordinea publică, raportat la natura faptei reținute în sarcina inculpatului, la împrejurările de săvârșire a actelor materiale ale activității infracționale învederate în actul de sesizare a instanței, la mijloacele folosite pentru aducerea la îndeplinire a rezoluției infracționale.
Pentru aceste considerente și având în vedere că măsura arestării preventive își menține în continuare caracterul adecvat și de necesitate pentru siguranța publică, întrucât măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara nu oferă la acest moment procesual garanții suficiente pentru protecția opiniei publice, în baza art. 3002Cpp raportat la art. 160 Cpp, instanța a menținut starea de arest preventiv a inculpatului, urmând ca legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive să fie verificată înainte de expirarea termenului legal de 40 de zile, respectiv data de 15.02.2009, iar în temeiul art. 139 alin. 1 Cpp raportat la art. 145 ind. 1 Cpp, a respins ca neîntemeiată cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, formulată de apărătorul ales al inculpatului.
Împotriva încheierii Tribunalului Timișa declarat recurs inculpatul care nu a fost motivat în scris însă atât inculpatul cât și apărătorul din oficiu au solicitat pe cale orală revocarea arestării și punerea în libertate a inculpatului pe motiv că nu există nici un temei care să justifice luarea măsurii arestării preventive întrucât inculpatul a comis fapta pentru care a fost trimis în judecată în legitimă apărare.
Examinând cauza în raport cu motivele invocate precum și sub toate aspectele conform prev. art. 385 ind.6 al.3 cpp se constată că Încheierea recurată este temeinică și legală și nu există nici un motiv de casare a acesteia.
Potrivit prev. art.300 ind.2 rap. la art.160 ind.b cpp instanța sesizată cu judecarea unei cauze este datoare să verifice din oficiu,în cursul judecății, dacă inculpatul este arestat, legalitatea și temeinicia acestei măsuri iar dacă se constată că arestarea este nelegală sau că temeiurile care au determinat arestarea preventive au încetat sau nu există temeiuri noi care justifice arestarea se dispune revocarea arestării preventive.
Prin urmare, în raport cu prevederile mai sus menționate, revocarea arestării se poate dispune doar dacă sunt îndeplinite condițiile menționate mai sus.
În speță, se poate observa că nu s-a făcut dovada că temeiurile care stat la baza arestării au încetat astfel că menținerea arestării preventive se justifică în continuare având în vedere că la dosar sunt indicii și probe temeinice care au determinat luarea acestei măsuri, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni grave comise prin violență de tentativă la infracțiunea de omor și loviri și alte violențe pentru care legea prevede o pedeapsă mai M de 4 ani închisoare și față de pericolul social pe care îl reprezintă aceste fapte, ce rezultă împrejurările și mijloacele folosite pentru comiterea lor, lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Așadar recursul inculpatului este nefondat și va fi respins în baza art.385 ind.15 lit. b cpp.
Văzând și prev. art.192 al.2 cpp,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art. 38515, pct. 1, lit. b Cpp, respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva Încheierii de ședință pronunțată de Tribunalul Timiș la data de 07.01.2009 în dosarul nr-.
Obligă inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat și dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 100 lei onorariu avocat oficiu către Baroul Timiș.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 23.01.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - G -
GREFIER,
- -
Red. CC / 26.01.2009
Tehnored. CP
Ex. 2/ 28.01.2009
Prima instanță:
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR. -
MINUTA DECIZIEI PENALE NR. 45 /
În baza art. 38515, pct. 1, lit. b Cpp, respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva Încheierii de ședință pronunțată de Tribunalul Timiș la data de 07.01.2009 în dosarul nr-.
Obligă inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat și dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 100 lei onorariu avocat oficiu către Baroul Timiș.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 23.01.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - G -
Președinte:Ion DincăJudecători:Ion Dincă, Consatntin Costea, Gheorghe Bugarsky
