Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 49/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Dosar nr-
309/2010
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
Încheiere nr.49/
Ședința publică din data de 5 februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ioana Alina Ilie
JUDECĂTOR 2: Daniela Panioglu
JUDECĂTOR 3: Vasile
GREFIER -
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost reprezentat prin PROCUROR
Pe rol judecarea recursurilor declarate de recurenții-inculpați, - și - împotriva Încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 02 februarie 2010 Tribunalului București - Secția a II-a Penală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-inculpat, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.18.013/5.II.2010, aflată la dosar, recurentul-inculpat -, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales a, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.35.717/5.II.2010, aflată la dosar, și recurentul-inculpat -, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător oficiu, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.004.392/5.II./5.II.2010, depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că a fost atașat Dosarul de urmărire penală nr.78/D/P/2009 al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, după care;
Recurentul-inculpat -, personal, declară că este de acord să-i fie asigurată asistență juridică din oficiu.
Nefiind cereri de formulat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Apărătorul ales al recurentului-inculpat critică încheierea de ședință arătând că trei sferturi din hotărârea instanței de fond cuprinde descrierea situației de fapt, în detrimentul argumentelor privitoare la necesitatea sau nu a prelungirii duratei măsurii arestării preventive a inculpaților, în condițiile în care cei trei din boxă sunt singurii inculpați din dosar aflați, în acest moment, în stare de arest și nu există date că inculpații liberi ar fi impietat buna desfășurare a urmăririi penale, fiind a patra prelungire dispusă în cauză. Mai mult decât atât, pentru a nu depăși termenul de 180 de zile de arest preventiv în cursul urmăririi penale, procurorul face greșeli care se vor răsfrânge asupra dosarului, de exemplu, în referatul cu propunere de prelungire a duratei măsurii arestării preventive a menționat acte cu un caracter de mare generalitate, cum ar fi identificarea tuturor persoanelor implicate în activitatea infracțională, a mijloacelor de transport, a șoferilor, muncitorilor, a tipografiilor unde au fost imprimate etichetele false, în condițiile în care, de când este arestat, inculpatul a fost audiat timp de 2 ore, a semnat un proces verbal și a asistat la efectuarea percheziției în sisteme informatice.
În egală măsură, datele referitoare la persoana sa îi sunt favorabile, inculpatul fiind absolvent de studii superioare, căsătorit, cu un minor în întreținere, cu grave probleme de sănătate, necunoscut cu antecedente penale, elemente în raport cu care apreciază că nu se mai justifică privarea sa de libertate la acest moment, avându-se în vedere și egalitatea de tratament juridic, întrucât inculpații aflați în libertate au săvârșit aceleași infracțiuni.
Pentru toate aceste considerente, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului.
Apărătorul ales al recurentului-inculpat - arată că își însușește concluziile puse de colegul antevorbitor, arătând, în plus, că probatoriul ce urmează să fie administrat nu poate fi influențat de inculpat, de exemplu cuantumul total al prejudiciului poate fi stabilit numai printr-o expertiză tehnică, iar experții contabili, aflați la dispoziția organelor judiciare, nu pot fi influențați de inculpați, de asemenea, perchezițiile asupra sistemelor informatice au fost realizate în cursul zilei de ieri și acesta nu mai poate constitui un temei pentru prelungirea stării de arest preventiv a inculpatului, care, la acest moment, nu se mai impune, cu necesitate.
În egală măsură, temeiurile inițiale nu mai impun privarea sa de libertate, întrucât, dacă la momentul arestării, situația de fapt nu era clară, acum întreaga activitate infracțională a fost lămurită, inclusiv cu ajutorul acestui inculpat, care, având în vedere stadiul cercetărilor în cauză, poate fi cercetat, în bune condiții, în stare de libertate, întrucât nu are cum zădărnici aflarea adevărului, se va prezenta în fața organelor judiciare ori de câte ori va fi citat, a înțeles gravitatea faptelor comise, cu atât mai mult cu cât ceilalți 26 de inculpați aflați în libertate sunt urmăriți penal pentru comiterea acelorași infracțiuni, se prezintă de fiecare dată și respectă măsurile de supraveghere impuse, iar, pe altă parte, privarea de libertate are implicații și asupra familiei, deoarece inculpatul este unicul întreținător al mamei sale, care a fost operată pe cord deschis în anul 2009, și își poate relua activitatea în muncă, considerente pentru care solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului.
Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat - este de acord cu concluziile puse de colegii avocați, arătând că inculpatul poate fi cercetat în stare de libertate, cu atât mai mult cu cât pentru 8 din cele 10 fapte penale nu există nici măcar indicii temeinice, iar pentru celelalte două era suficientă aplicarea unei sancțiuni contravenționale.
Pe de altă parte, inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, îi are în întreținere atât pe minor, cât și pe mama sa, care are o pensie de numai 300 lei și probleme de sănătate, se va prezenta în fața organelor judiciare și va colabora în interesul aflării adevărului, iar din lotul de 35 de inculpați numai cei trei din boxă mai sunt privați de libertate, considerente pentru care solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, respingerea propunerii de prelungire a duratei măsurii arestării preventive.
Reprezentantul Ministerului Public arată că apărările formulate în fața instanței de recurs au fost susținute și la instanța de fond, care le-a respins în mod motivat, și învederează că în cauză sunt îndeplinite, cumulativ, cerințele art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală, pericolul concret pentru ordinea publică fiind relevat nu numai de natura și gravitatea infracțiunilor de care sunt învinuiți, ci și de modalitatea concretă de săvârșire, de contribuția fiecărui inculpat în ansamblul activității infracționale constând în contrafacerea unor mari cantități de băuturi alcoolice și dezvoltarea unei vaste rețele de distribuție a unor băuturi de marcă, precum, etc. inclusiv prin vânzarea în marile lanțuri de magazine, acțiune ilicită care a fost derulată pe o lungă perioadă de timp și a adus atingere unui număr considerabil de persoane, în condițiile în care, pentru a păstra aparența de legalitate, inculpații falsificau și documentele necesare, apreciind, în final, că principiul egalității nu impune punerea lor în libertate, fiind necesar a fi avut în vedere gradul de participație penală la comiterea infracțiunilor, considerente pentru care pune concluzii de respingere, ca nefondate, a recursurilor.
Recurentul-inculpat, personal, arată că este arestat de 4 luni, nu mai constituie un pericol pentru ordinea publică, având în vedere faptul că a fost audiat, nu au comercializat băuturi alcoolice prin supermarketuri, întrucât acestea importă astfel de produse, are o bolnavă, de 2 ani, căreia i-a fost extirpat un ovar și efectuează controale medicale permanente, soția lucrează un program prelungit pentru a asigura venituri familiei, are tensiunea arterială foarte mare și a suferit un accident vascular cerebral în urmă cu câteva luni, nici măcar nu a fost consultat în arest, considerente pentru care solicită să fie cercetat în stare de libertate.
Recurentul-inculpat -, personal, solicită să fie pus în libertate, întrucât nu va influența desfășurarea anchetei, se va prezenta la organele judiciare, mama sa, acum internată pentru o fractură, are nevoie de ajutor și chiar se teme că o va pierde.
Recurentul-inculpat -, personal, arată că nu a săvârșit 8 dintre faptele penale de care este învinuit, iar pentru celelalte două trebuia sancționat contravențional, nu sunt îndeplinite condițiile reglementate de art.148 lit.f Cod procedură penală, întrucât nu prezintă un real pericol pentru ordinea publică, motive pentru care solicită să fie cercetat în stare de libertate.
CURTEA
Prin încheierea de ședință din Camera de Consiliu din 02.02.2010 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
S-a admis prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților, - și - pe timp de câte 30 de zile, de la 06.02.2010 până la 07.03.2010.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În susținerea cererii s-a arată următoarele inculpații:
-, este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de:-instigare la săvârșirea infracțiunii de tipărire și punere în circulație cu știință, de timbre și banderole utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate, prev. de art. 25 Cod penal rap la art. 7 alin. 2 din Legea nr.241/2005; infracțiunea de marcare cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării, prev. de art. 2961 lit. h din Legea 571/2003 cu modific, și complet, ulterioare (Codul Fiscal); infracțiunea de producere de produse accizabile ce intră sub incidența sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat, prev. de art. 2961 alin. 1 lit. b din Legea 571/2003 cu modific, și complet, ulterioare (Codul Fiscal); infracțiunile de folosire a unui ambalaj de natură să producă confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant, și respectiv punere în circulație de mărfuri contrafăcute, a căror comercializare aduce atingere titularului mărcii și induce în eroare consumatorul asupra calității produsului, prev. de art. 5 lit. a și b din Legea nr.11/1991 modific, și republic; infracțiunile de contrafacere a unei mărci în scopul inducerii în eroare a publicului asupra calității produselor la care se referă marca și respectiv punerea în circulație, fără drept, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare, și care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate, prev. de art. 83 lit. a și b din Legea 84/1998 modific, și republicată; infracțiunea de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal; infracțiunile de spălare de bani, prev. de art. 23 alin. 1 lit. a și b din Legea 656/2002; infracțiunea de inițiere și constituire a unui grup de criminalitate organizată, prev. de art. 7 din Legea 39/2003, toate în formă continuată, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal, în concurs real și ideal, prev. de art. 33 lit. a și b Cod penal, toate cu aplicarea art. 13 Cod penal;
-, este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la săvârșirea infracțiunii de tipărire și punere în circulație cu știință, de timbre și banderole utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate, prev. de art. 25 Cod penal rap la art. 7 alin. 2 din Legea nr.241/2005, infracțiunea de marcare cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării, prev. de art. 2961 lit. h din Legea nr.571/2003 cu modific, și complet, ulterioare (Codul Fiscal); infracțiunea de producere de produse accizabile ce intră sub incidența sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat, prev. de art. 2961 alin. 1 lit. b din Legea 571/2003 cu modific, și complet, ulterioare (Codul Fiscal); infracțiunile de folosire a unui ambalaj de natură să producă confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant, și respectiv punere în circulație de mărfuri contrafăcute, a căror comercializare aduce atingere titularului mărcii și induce în eroare consumatorul asupra calității produsului, prev. de art. 5 lit. a și b din Legea nr. 11/1991 modific, și republic; infracțiunile de contrafacere a unei mărci în scopul inducerii în eroare a publicului asupra calității produselor la care se referă marca și respectiv punerea în circulație, tară drept, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare, și care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate, prev. de art. 83 lit. a și b din Legea nr.84/1998 modific, și republicată; infracțiunea de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal; infracțiunile de spălare de bani, prev. de art. 23 alin. 1 lit. a și b din Legea nr.656/2002; infracțiunea de constituire a unui grup de criminalitate organizată, prev. de art. 7 din Legea 39/2003, toate în formă continuată, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal, în concurs real și ideal, prev. de art. 33 lit. a și b Cod penal, toate cu aplicarea art. 13 Cod penal;
- -, este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de punere în circulație cu știință, de timbre și banderole utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate, prev. de art. 26 Cod penal, rap. la art. 7 alin. 2 din Legea 241/2005; complicitate la infracțiunea de marcare cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării, prev. de art. 26 Cod penal, rap. la art. 2961 lit. h din Legea nr.571/2003 cu modific, și complet, ulterioare (Codul Fiscal); complicitate la infracțiunea de producere de produse accizabile ce intră sub incidența sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat, prev. de art. 26 Cod penal, rap. la art. 2961 alin. 1 lit. b din Legea 571/2003 cu modific, și complet, ulterioare (Codul Fiscal); complicitate la infracțiunile de folosire a unui ambalaj de natură să producă confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant, și respectiv punere în circulație de mărfuri contrafăcute, a căror comercializare aduce atingere titularului mărcii și induce în eroare consumatorul asupra calității produsului, prev. de art. 26 Cod penal, rap. la art. 5 lit. a și b din Legea nr.11/1991 modific, și republic; complicitate la infracțiunile de contrafacere a unei mărci în scopul inducerii în eroare a publicului asupra calității produselor la care se referă marca și respectiv punerea în circulație, rară drept, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare, și care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate, prev. de art. 26 Cod penal, rap. la art. 83 lit. a și b din Legea 84/1998 modific, și republicată; complicitate la infracțiunea de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal; infracțiunile de spălare de bani, prev. de art. 23 alin. 1 lit. a și b din Legea nr.656/2002; infracțiunea de aderare și sprijinire a unui grup de criminalitate organizată, prev. de art. 7 din Legea nr.39/2003; toate în formă continuată, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal, în concurs real și ideal, prev. de art. 33 lit. a și b Cod penal, toate cu aplicarea art. 13 Cod penal;
S-a mai arătat că, temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive se mențin și impun în continuare privarea inculpaților de libertate, iar prelungirea duratei acesteia este necesară pentru îndeplinirea actelor procedurale expuse în referatul Parchetului.
În motivarea propunerii s-a susținut că, până la acest moment procesual, urmărirea penală nu a fost finalizată, întrucât în cauză urmează să fie îndeplinite următoarele activități: efectuarea de verificări referitoare la activitatea derulată de secțiile clandestine de producere băuturi alcoolice pe toată perioada pe care acestea au funcționat, în acest sens urmând a se identifica documentele în baza cărora s-au efectuat achizițiile de materii prime și materiale, precum și furnizorii acestora și documentele în baza cărora s-au efectuat/se efectuează livrările; stabilirea modului de achitare a contravalorii materiilor prime și materialelor achiziționate de gruparea infracțională, în scopul producerii clandestine de băuturi alcoolice, precum și a surselor financiare din care au fost efectuate plățile și a persoanelor care s-au ocupat cu aceasta; identificarea tuturor persoanelor care au făcut parte din această grupare infracțională, mijloacele de transport cu care s-au efectuat achizițiile de materii prime și materiale, precum și a șoferilor; identificarea tuturor muncitorilor care s-au ocupat de prepararea efectivă a băuturilor alcoolice, ambalarea și marcarea acestora; identificarea și audierea tuturor distribuitorilor de băuturi alcoolice contrafăcute, produse la secțiile ilegale, în fiecare din locațiile în care acestea au funcționat; identificarea tuturor tipografiilor la care s-au realizat etichetele falsificate cu privire la denumirea de marcă și banderolele de marcare fiscală false, precum și a persoanelor care s-au ocupat de aceasta; identificarea și audierea persoanelor care au comandat categoriile de etichete și banderole necesare producerii de băuturi alcoolice, a celor care s-au ocupat cu ridicarea acestora și achitarea contravalorii, precum și a celor care au asigurat transportul lor la fabrică; identificarea și audierea făptuitorilor care au participat în orice fel la derularea activității infracționale; stabilirea cuantumului total al prejudiciului cauzat pe de o parte titularilor de marcă, cu ocazia contrafacerii denumirilor mărcilor înregistrate, iar pe de altă parte bugetului de stat prin necalcularea și neachitarea accizelor aferente acestor categorii de produse accizabile; finalizarea perchezițiilor informatice asupra calculatoarelor și telefoanelor ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate, sens în care s-a solicitat și obținut autorizații de percheziții informatice.
De asemenea, s-a mai susținut că privarea de libertate în continuare a inculpaților este necesară, având în vedere faptul că pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele comise este mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, dat de modalitatea de comitere a infracțiunilor, care este una laborioasă, învinuiții și inculpații lucrând pe paliere bine determinate, cu atribuții concrete.
În sensul dovedirii situației de fapt menținute în referatul de propunere de prelungire a arestării preventive, au fost administrate următoarele mijloace de probă:
Astfel, pentru inculpații și indiciile temeinice rezultă din următoarele mijloace: declarațiile martorilor, G și, procesele verbale de percheziție domiciliară la locuințele celor doi inculpați precum și la adresele din sat, com. unde au fost identificate fabrici de alcool și multitudinea proceselor verbale de transcriere a convorbirilor telefonice purtate atât între cei doi inculpați, cât și între aceștia și ceilalți inculpați, învinuiți și alte persoane. Apărarea inculpatului în sensul că nu știa cu ce se ocupă vărul său, inculpatul, nu a fost reținută întrucât atât din declarațiile martorului G, cât și din convorbirile telefonice rezultă fără dubiu că acesta îl ajuta pe coinculpatul, fiind implicat în mod direct în funcționarea fabricii de alcool.
Pentru inculpatul indiciile temeinice rezultă din multitudinea proceselor verbale de transcriere a convorbirilor telefonice purtate de inculpați cu numitul și alte persoane, respectiv cu coinculpatul, convorbiri telefonice din care rezultă rară dubiu că este vorba de alcool contrafăcut, precum și de mențiunile pe care ar trebui să le poarte etichetele și demersurile tăcute pentru procurarea unor astfel de etichete și din declarația inculpatului dată în fața judecătorului.
De menționat sunt și actele și lucrările întocmite în perioada pentru care s-a dispus prelungirea duratei arestării preventive a inculpaților:
- audierea persoanelor față de care a fost începută urmărirea penală în cauză, după prealabila aducere la cunoștință a faptelor și învinuirilor reținute în sarcina acestora;
- audieri de martori în vederea stabilirii întregii activități infracționale, precum și a participației fiecărui făptuitor;
- s-a solicitat Gărzii Financiare - Comisariatul General al Autorității Naționale a Vămilor completarea verificărilor ocazionate de identificarea secțiilor clandestine de producere și îmbuteliere alcoolice, precum și de neregulile identificate în cadrul lor fiscale de producție alcool;
- s-a procedat la desigilarea parțială a bunurilor identificate cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate la data de 08.10.2009;
- efectuarea de procese verbale de redare a convorbirilor telefonice și a imaginilor în mediu ambiental, interceptate și înregistrate în baza autorizațiilor emise de instanță;
- s-a procedat la aducerea la cunoștință a unora dintre inculpații arestați în cauză, a proceselor verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate în cauză,
- ridicarea de documente de la societățile comerciale care au furnizat grupului infracțional sticle, peturi, ambalaje de carton;
- ridicarea de documente de evidentă contabilă de la societățile comerciale autorizate ca fiscale de producție alcool care au furnizat secțiilor clandestine alcoolul - metrie primă utilizat pentru producerea și ambalarea băuturilor alcoolice contrafăcute,
- solicitarea de la unitățile bancare la care învinuiții și inculpații, precum și părțile responsabile civilmente au avut deschise conturi bancare, a documentelor din care rezultă tranzacțiile efectuate prin conturile bancare, în vederea stabilirii modalității de decontare a sumelor de bani care au circulat între membrii grupului infracțional;
- solicitarea mandatelor poștale prin care membrii grupului infracțional au achitat sumele de bani pentru mărfurile livrate/achiziționate la negru;
- aplicarea de măsuri asigurătorii asupra bunurilor învinuiților, inculpaților și părților responsabile civilmente, în vederea recuperării pagubei și confiscării speciale.
- efectuarea de percheziții informatice asupra sistemelor de stocare a datelor informatice identificate cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate la data de 08.10.2009.
Și sub aspectul condițiilor cumulative impuse de dispozițiile art.148 lit. f Cod procedură penală, Tribunalul a constatat îndeplinirea acestora.
Astfel, în raport de condițiile impuse de dispozițiile art.148 lit. f Cod procedură penală, s-a constatat că, acestea se mențin în continuare, având în vedere că, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care inculpații sunt cercetați este mai mare de 4 ani, iar lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, dat de modalitatea de comitere a infracțiunilor, care este una laborioasă, inculpații lucrând pe paliere bine determinate, cu atribuții concrete.
Dacă pericolul pe care l-ar prezenta pentru societate lăsarea în libertate a inculpaților nu se presupune generic, ci trebuie dovedit, tot atât de evident este că nu putem susține că nu există acest pericol pentru ordinea publică atunci când - chiar în lipsa antecedentelor penale - excepție inculpatul care este cunoscut cu antecedente penale - inculpații au produs prin faptele lor o încălcare a regulilor de conviețuire socială ocrotite prin art.1 Cod procedură penală, printre care figurează persoana, drepturile și libertățile ei ca urmare a reacției declanșate de faptele comise.
Noțiunea de pericol pentru ordinea publică nu trebuie înțeleasă doar ca o primejdie concretă și imediată, constând în posibilitatea comiterii unor fapte penale grave, ci ea semnifică și o stare de neliniște, un sentiment de insecuritate în rândul societății civile, generată de rezonanța socială negativă a faptului că inculpații asupra cărora planează acuzația comiterii unor infracțiuni cauzatoare de prejudicii mari sunt cercetați în stare de libertate.
. fenomenului, faptul că băuturile contrafăcute au fost puse în circulație prin metode multiple și variate, rară avize sanitare, cu încălcarea normelor de igienă, iar secțiile de îmbuteliere în care au fost produse prezintă condiții improprii alimentației publice prezentând un pericol concret pentru sănătatea consumatorilor, atingerea adusă și cea care poate fi adusă în continuare ordinii comerciale și circuitului civil, spațiul larg de desfășurare a activităților ilicite, necesitatea prevenirii riscului ca inculpații să se sustragă cercetării penale - îngreunând astfel desfășurarea procesului penal - sunt tot atâtea criterii de apreciere în concret a gradului de pericol social pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaților.
S-a constatat de asemenea că inculpații sunt cercetați pentru infracțiuni ce prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat, ce rezultă nu numai din limitele mari de pedeapsă stabilite de legiuitor, ci și din modalitățile și împrejurările concrete de săvârșire a faptelor pentru care inculpații sunt cercetați, respectiv o activitate laborioasă desfășurată de mai multe persoane și cu premeditare pe o perioadă de timp îndelungată, din urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, respectiv pericol pentru sănătatea consumatorilor unor astfel de produse contrafăcute puse în circulație fără avize sanitare corespunzătoare, produse cu încălcarea normelor igienice și în condiții improprii alimentației publica, de atingerea adusă drepturilor de proprietate industrială tuturor titularilor ai mărcilor pe care le-au contrafăcut, de valoarea importantelor cantități de alcool sustrase regimului de antrepozitare fiscală și pe cale de consecință taxării și accizării, toate acestea reliefând și o periculozitate sporită a inculpaților, având în vedere și împrejurarea că acest gen de fapte a cunoscut o creștere alarmantă, dar și de atitudinea procesuală a inculpaților (aceștia nu numai că nu recunosc săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor, dar chiar afirmă că nu se cunosc între ei, prezentând apărări neconvingătoare, împrejurări ce denotă o concepție greșită și o atitudine necorespunzătoare față de ordinea de drept, față de principiul înfăptuirii justiției precum și față de valorile sociale ocrotite de legea penală.
Cum pericolul pentru ordinea publică reprezintă o apreciere asupra comportamentului viitor al inculpaților și față de toate cele expuse, pronosticul judecătorului asupra comportamentului viitor al inculpaților este că lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În ceea ce privește susținerea inculpaților și -, prin apărători, că cercetarea lor în stare de libertate se impune pentru a se respecta principiul egalității de tratament, în cauză ceilalți inculpații fiind pușii în libertate, Tribunalul în raport de faptul că menținerea unei persoane în stare de arest se face avându-se în vedere propria-i persoană, la faptele ce i se impută, probele existente la dosar, nu poate primi o asemenea apărare.
S-a a avut în vedere că în istoria CEDO, cu referire la arestarea preventiva a unei persoane bănuite de săvârșirea unei infracțiuni, s-a reținut ca instanța europeana accepta faptul ca, datorita gravitații deosebite si a reacției publicului fata de acestea, unele infracțiuni pot determina tulburări sociale, ce pot justifica arestarea preventiva, cel puțin pentru o anumita perioada de timp. Acest motiv trebuie considerat ca relevant si suficient numai daca este bazat pe fapte de natura sa demonstreze ca eliberarea acuzatului ar determina o tulburare reala a ordinii publice. In plus privarea de libertate va continua sa fie legitima numai daca ordinea publica va fi pe mai departe amenințata, continuarea privării de libertate neputând fi folosită ca o anticipare a pedepsei cu închisoarea (vezi CEDO, cauza Letellier vs. Franța din 26.06.1991).
Curtea accepta astfel detenția unei persoane numai pentru motive suficient de puternice care ar putea justifica prelungirea detenției preventive (vezi cauza Hass vs. Polonia din 07.11.2006). Se recunoaște de către instanța de contencios european ca, prin gravitatea lor particulara și prin reacția publicului la săvârșirea unor infracțiuni pot sa provoace o tulburare sociala de natura a justifica o detenție provizorie, cel puțin pentru un anumit timp. În circumstanțe excepționale, aceasta împrejurare poate fi avuta în vedere din punctul de vedere al Convenției, cu condiția ca si dreptul intern sa accepte noțiunea de tulburare a ordinii publice. Însă, aceste elemente de fapt trebuie sa se bazeze pe fapte de natura sa demonstreze ca eliberarea deținutului ar tulbura ordinea publica, care nu mai este legitima daca societatea nu este în continuare amenințata efectiv, detenția neputând fi menținută în anticiparea unei pedepse privative de libertate (vezi spre ex. considerentele Curții in cauza Letellier vs. Franța, precit. din 1991 si Tomasi vs. Franța din 27.08.1992).
Or, dacă pericolul pe care l-ar prezenta pentru societate lăsarea în libertate a inculpaților nu se presupune generic, ci trebuie dovedit, tot atât de evident este că nu putem susține că nu există acest pericol pentru ordinea publică atunci când - chiar în lipsa antecedentelor penale - excepție făcând inculpatul care este cunoscut cu antecedente penale - inculpații au produs prin faptele lor o încălcare a regulilor de conviețuire socială ocrotite prin art. 1 Cod procedură penală.
Având în vedere complexitatea cauzei, actele ce urmează a fi efectuate pentru completarea și definitivarea în bune condiții - a urmăririi penale și anume:
- efectuarea de verificări referitoare la activitatea derulată de secțiile clandestine de producere băuturi alcoolice pe toată perioada pe care acestea au funcționat, în acest sens urmând a se identifica documentele în baza cărora s-au efectuat achizițiile de materii prime și materiale, precum și furnizorii acestora și documentele în baza cărora s-au efectuat/se efectuează livrările;
- stabilirea modului de achitare a contravalorii materiilor prime și materialelor achiziționate de gruparea infracțională, în scopul producerii clandestine de băuturi alcoolice, precum și a surselor financiare din care au fost efectuate plățile și a persoanelor care s-au ocupat cu aceasta;
- identificarea tuturor persoanelor care au tăcut parte din această grupare infracțională, mijloacele de transport cu care s-au efectuat achizițiile de materii prime și materiale, precum și a șoferilor;
- identificarea tuturor muncitorilor care s-au ocupat de prepararea efectivă a băuturilor alcoolice, ambalarea și marcarea acestora;
- identificarea și audierea tuturor distribuitorilor de băuturi alcoolice contrafăcute, produse la secțiile ilegale, în fiecare din locațiile în care acestea au funcționat;
- identificarea tuturor tipografiilor la care s-au realizat etichetele falsificate cu privire la denumirea de marcă și banderolele de marcare fiscală false, precum și a persoanelor care s-au ocupat de aceasta;
- identificarea și audierea persoanelor care au comandat categoriile de etichete și banderole necesare producerii de băuturi alcoolice, a celor care s-au ocupat cu ridicarea acestora și achitarea contravalorii, precum și a celor care au asigurat transportul lor la fabrică;
- identificarea și audierea făptuitorilor care au participat în orice fel la derularea activității infracționale;
- stabilirea cuantumului total al prejudiciului cauzat pe de o parte titularilor de marcă, cu ocazia contrafacerii denumirilor mărcilor înregistrate, iar pe de altă parte bugetului de stat prin necalcularea și neachitarea accizelor aferente acestor categorii de produse accizabile;
- finalizarea perchezițiilor informatice asupra calculatoarelor și telefoanelor ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate, sens în care s-a solicitat și obținut autorizații de percheziții informatice, tribunalul constată că este necesară în continuare privarea de libertate a inculpaților.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpați, - și -.
Inculpatul, prin apărător, critică soluția pentru că nu este argumentată cu privire la necesitatea prelungirii arestării preventive și nu există date că, lăsat în libertate, inculpatul ar prejudicia buna desfășurare a procesului penal, fiind la a patra prelungire în cauză. În referatul parchetului sunt menționate acte de urmărire penală cu un caracter de mare generalitate, iar inculpatul este absolvent de studii superioare, căsătorit, cu un minor în întreținere, cu grave probleme de sănătate și fără antecedente penale.
Pentru inculpatul - arată că probatoriul ce urmează a fi administrat nu poate fi influențat de inculpat, fiind vorba de expertize și percheziții informatice și, astfel, nu se impune starea de arest.
Situația de fapt a fost lămurită cu contribuția sa și nu există date că ar zădărnici aflarea adevărului, iar ceilalți 26 de inculpați din cauză sunt în libertate.
Mai arată că este unicul întreținător al familiei și își poate relua activitatea în muncă.
Inculpatul -, prin avocat, arată că pentru 8 din cele 10 fapte nu există indicii temeinice, iar pentru celelalte două se pot aplica și sancțiuni contravenționale.
Menționează că datele personale îi sunt favorabile, nu are antecedente penale, are în întreținere un copil minor și pe mama sa și va colabora cu organele de cercetare în interesul aflării adevărului.
Verificând încheierea atacată pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, Curtea constată recursurile nefondate.
Instanța de fond a făcut o judicioasă analiză a tuturor criteriilor prevăzute de lege avute în vedere la soluționarea unei cereri de prelungire a arestării preventive, respectiv indiciile și probele de vinovăție, actele de urmărire penală ce au fost efectuate și cele care urmează, buna desfășurare a procesului penal, pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta punerea în libertate, precum și datele personale ale inculpaților.
Din acest punct de vedere, reluarea motivării făcută de instanța de fond, apreciată de instanța de recurs ca fiind corectă și laborioasă, nu mai apare ca fiind utilă prezentei hotărâri.
Referitor la criticile recurenților, se constată că susținerea inculpatului privind neargumentarea soluției instanței de fond în legătură cu necesitatea prelungirii arestării preventive, nu poate fi primită, întrucât instanța a analizat și argumentat aceste aspecte, atât în ceea ce privește persoana inculpatului, cât și actele de urmărire penală arătate în referatul parchetului, concluzionând în mod corect, că se impune menținerea în stare de arest preventiv.
Referitor la durat arestării preventive a inculpatului, se constată că față de complexitatea cauzei, numărul mare de inculpați, actele de urmărire penală, nu și-a depășit durata rezonabilă, chiar dacă se apropie de limita prevăzută în cadrul urmăririi penale.
Referitor la datele personale, se constată că acestea nu s-au modificat față de momentul luării măsurii preventive și nu sunt de natură a impune punerea sa în libertate.
Inculpatul - a arătat că nu poate influența administrarea probatoriului și că situația de fapt a fost lămurită, aspecte ce sunt hotărâtoare în judecarea cauzei, chiar dacă ar fi conforme realității. Însă, probatoriul ce se va administra este mult mai complex și nu se limitează la mijloacele de probă la care a făcut referire, iar situația de fapt, în ansamblu său, va rezulta după administrarea tuturor probelor.
Egalitatea de tratament invocată de inculpat nu este încălcată, în cazul cercetării altor inculpați în stare de libertate, întrucât activitatea infracțională a fiecăruia și rolul în grupul infracțional sunt diferite.
Inculpatul - a arătat că nu sunt indicii temeinice pentru toate faptele pentru care este cercetat, susținere care contrazice ansamblul probator existent de dosar, aspecte ce au mai fost analizate la acordarea prelungirilor anterioare și care nu s-au modificat până în prezent.
Constatând că instanța de fond a pronunțat o soluție legală și temeinică, corect motivată în fapt și în drept, se vor respinge ca nefondate recursurile declarate, cu cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
În temeiul art.385/15, punctul 1, litera b, Cod procedură penală, respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenții-inculpați, - și - împotriva Încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 2.II.2010 a Tribunalului București - Secția a ll-a penală, din Dosarul nr-.
În temeiul art. 192, alin.2 și alin.4, Cod procedură penală, obligă fiecare dintre recurenții-inculpați și - la plata sumei de câte 100 lei, cheltuieli judiciare către stat, iar pe recurentul-inculpat - la plata sumei de 200 lei, cheltuieli de procedură statului, din care suma de 100 lei, onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 5.II.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red. / 02.03.2010.
Dact./ 02.03.2010
Ex.2
Red. / Tribunalul București - Secția a II-a Penală
Președinte:Ioana Alina IlieJudecători:Ioana Alina Ilie, Daniela Panioglu, Vasile
