Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 51/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ

ÎNCHEIEREA PENALĂ Nr. 51/2009

Ședința publică de la 27 August 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Leontin Coraș

JUDECĂTOR 2: Monica Farcaș

JUDECĂTOR 3: Dana Ghițoaica

Grefier - -

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa fost reprezentat de

Procuror -

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 34/25 august 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat inculpatul recurent aflat în stare de arest și asistat de avocat cu delegație din oficiu.

Procedura de citare a fost îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care instanța a adus la cunoștința inculpatului disp. art. 140/3 alin.3 pr.penală privind dreptul acestuia de aia scultat de către instanța de recurs.

Inculpatul, declară că renunță la dreptul de a fi audiat de către instanța de recurs.

În motivarea orală a recursului inculpatului a solicitat judecarea lui în stare de libertate.

Nefiind alte cereri de formulat, instanța a acordat cuvântul în dezbateri.

Avocatul inculpatului a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând a se dispune continuarea cercetărilor cu inculpatul în stare de libertate întrucât nu se mai impune menținerea stării de arest.

Reprezentantul parchetului a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii penale atacate precizând că ancheta desfășurată de organele judiciare este amplă iar pericolul concret pentru ordinea publică este actual.

Inculpatul având ultimul cuvânt a lăsat la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului penal de față;

Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:

Prin încheierea penală nr. 34/25 august 2009pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr- s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpatului, pe o perioadă de 30 de zile cu începere de la data de 28 august 2009 și până la 26 septembrie 2009.

Pentru a dispune astfel, prima instanța a reținut următoarele:

Prin încheierea penală nr.15/1 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-, definitivă prin nerecurare, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 zile, cu începere de la data de 1 aprilie 2009 până la data de 29 aprilie 2009.

Măsura arestării preventive a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art.148 al.1 lit.d) și f) pr.pen. în fapt reținându-se existența indiciilor temeinice în sensul comiterii de către inculpat a infracțiunilor de omor deosebit de grav, prev. de art.174, 176 lit.d) pen. și tâlhărie, prev. de art.21 al.1 și al.21 lit.c) pen. pedepsite cu închisoare de la 7 ani la detențiunea pe viață, constând în aceea că, în data de 10.03.2009, în locuința victimei, a aplicat acesteia mai multe lovituri cu pumnul, după care a asfixiat-o prin obturarea căilor respiratorii cu un corp, în scopul de a sustrage bani și bunuri. S-a mai reținut că inculpatul a acționat pe timp de zi, profitând de faptul că victima îl cunoștea, precum și că inculpatul este recidivist, fiind condamnat anterior la pedeapsa de 3 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, prin sentința penală nr.347/2007 a Judecătoriei Petroșani.

S-a constatat că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive față de inculpat nu au dispărut și nici nu s-au modificat, astfel că propunerea de prelungire a duratei măsurii arestării preventive a acestuia este întemeiată.

Inculpatul prezintă un grad de pericol concret pentru ordinea publică deosebit de ridicat, încălcând normele care garantează dreptul la viață și la patrimoniu al persoanei fizice, iar perioada arestării preventive a acestuia nu a depășit o durată rezonabilă, din perspectiva art.6 al CEDO, fiind respectate și cerințele art.5 din aceeași Convenție, raportat la criteriile care vizează complexitatea cauzei.

De asemenea, rațiunile de utilitate procedurală, astfel cum sunt reglementate prin raportare la scopurile prevăzute de art.136 al.8 pr.pen. impun, în continuare, privarea de libertate a inculpatului, întrucât, deși în cauză s-a parcurs un amplu probatoriu, este, totuși, necesară administrarea de noi probe, care să contureze o stare de fapt corectă. Astfel, în cauză urmează a se efectua expertiza medico-legală psihiatrică obligatorie, privitoare la inculpat, precum și comunicarea organelor de anchetă a raportului de autopsie medico-legală și a buletinului de analiză histopatologică.

Împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Hunedoara a declarat recurs inculpatul

Recursul au fost declarate în termen.

În motivarea recursului inculpatul a susținut că lăsarea sa în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică și nu se impune prelungirea măsurii arestării preventive.

Deoarece prezentul recurs nu este limitat la motivele de casare prev. de art. 385/9 Cod pr. pen. instanța înafara temeiurilor invocate și cererilor formulate de recurent va examina cauza sub toate aspectele.

Din această perspectivă recursul declarat de inculpat este nefondat din următoarele considerente:

În mod corect Tribunalul Hunedoara a stabilit că sunt întrunite condițiile prevăzute în art. 143 Cod pr. pen. și cazul prev. de art. 148 lit. f Cod pr. pen. existând indicii temeinice că inculpatul au săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică evidențiat de săvârșirea faptelor cu violență, care au avut ca rezultat suprimarea vieții vicitimei.

Încheierea pronunțată de Tribunalul Hunedoara prin care s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpatului s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art. 155 al. 1 Cod pr. pen. și art. 159 Cod pr. pen. în cauză fiind necesară efectuarea unei expertize medico legale psihiatrice și comunicarea raportului de autopsie medico legală, precum și a buletinului de analiză histopatologică.

Prima instanță a dat eficiență dispozițiilor art. 136 alin. 1 Cod pr. pen. prin arestarea preventivă asigurându-se buna desfășurare a procesului penal. Având în vedere considerentele de mai sus, în temeiul art. 385/15 alin. 1 pct. 1 lit. b Cod pr. pen. instanța va respinge ca nefondat recursul inculpatului.

Conform art. 192 alin. 2 Cod pr. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor fi suportate de inculpatul recurent

Pentru aceste motive,

În numele legii

DISPUNE:

Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 34 pronunțate de Tribunalul Hunedoara - Secția penală la data de 25.08.2009 în dosarul nr-.

Obligă inculpatul recurent să plătească suma de 180 lei în favoarea statului, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se înaintează din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului de Avocați

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 27.08.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

Grefier,

- -

Red. /tehnored. CL

2 ex/27.08.2009

Președinte:Leontin Coraș
Judecători:Leontin Coraș, Monica Farcaș, Dana Ghițoaica

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 51/2009. Curtea de Apel Alba Iulia