Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 52/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 52/ DOSAR NR-
Ședința publică din 05 iunie 2009
Complet de judecată format din:
PREȘEDINTE: Laura Popa
JUDECĂTOR 2: Elena Barbu
JUDECĂTOR 3: Nicoleta Hădărean
Grefier - - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații, și, împotriva încheierii de ședință din data de 04 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio - video.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenții inculpați și în stare de arest ( deținuți în Arestul B) asistați de apărător ales, avocat, recurenta inculpată în stare de arest ( deținută în Arestul B ) asistată de apărător ales, avocat.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Întrebate fiind, părțile arată că nu au cereri de formulat în cauză.
Instanța constată cauza în stare de soluționarea și, în temeiul dispozițiilor art. 385 ind.13 Cod procedură penală acordă cuvântul asupra recursurilor.
Avocat pentru recurenții inculpați, solicită admiterea recursurilor declarate de inculpați, desființarea încheierii de ședință pronunțată de Tribunalul Brașov prin care s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților considerând că această încheiere este netemeinică și luată cu încălcarea dispozițiilor legale, respectiv dispozițiilor art. 148 lit.f Cod procedură penală. Instanța de fond a reținut că temeiurile avute în vedere inițial la luarea măsurii arestării preventive, respectiv dispozițiile art. 148 lit.f Cod procedură penală subzistă în continuare, că față de complexitatea cauzei și raportat la perseverența infracțională, dat fiind numărul mare de carduri se interpretează că ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică dacă inculpați ar fi lăsați în libertate. Consideră că această apreciere a instanței în ceea ce privește pericolul social, este eronată. Pericolul social concret prin maniera în care este prevăzut și stabilit de legiuitor trebuie să fie relevant prin probe și date certe. Această practică este îmbrățișată și de către, depunând în acest sens practică judiciară la dosar. Din probele administrate în cauză rezultă că inculpați ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică dacă ar fi cercetați în stare de libertate, având în vedere că sunt infractori primari, și-au recunoscut faptele, au colaborat cu organele de cercetare penală.
Solicită a se observa că propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive a inculpaților formulată de către parchet este identică cu cea anterioară, se enumeră probe ce au fost administrate și ce urmează a fi administrate, care sunt identice cu cele care urmau să fie administrate la termenul anterior. Ori acest lucru nu poate să influențeze starea de libertate sau de arest a inculpaților, fiind o gravă încălcare a drepturilor acestora. Se susține și se motivează că este necesară prelungirea stării de arest preventiv a inculpaților,prin prisma faptului că această cauză este de o complexitate destul de mare și faptul că este necesară administrarea unor probe, care nu au legătură cu persoana inculpaților, fiind vorba de relații de la bănci, de studiere a unor medii de stocare audio și video și o corespondență cu Autoritatea din Italia. A se susține că inculpați prezintă pericol concret din perspectiva faptului că în prezent ne aflăm într-o creștere a acestui gen de infracțiuni și că este necesară o abordare din partea Autorități Statului pentru acest gen de infracțiuni cu o fermitate deosebită pentru a se liniști opinia publică.
Instanța în baza rolului activ poate să ia în ceea ce-i privește pe cei doi inculpați o altă măsură, stabilind anumite obligații pe care inculpații au tot interesul să le respecte, având în vedere că aceștia sunt arestați de cca. 2 luni de zile și au văzut cum este la arest.
În raport de cele menționate solicită admiterea recursului și judecarea inculpaților în stare de libertate.
Avocat pentru recurenta inculpată arată că sunt reale toate afirmațiile făcute de către colegul său și le însușește. Potrivit dispozițiilor art. 155 Cod procedură penală prelungirea măsurii arestării preventive se poate face motivat dacă temeiurile care au determinat luarea inițial a acestei măsuri subzistă în continuare sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate. Din dosarul cauzei nu rezultă că ar exista temeiuri noi iar cele care au fost luate inițial la măsura arestării preventive nu mai subzistă. Inculpata a fost arestată pe faptul că există indicii temeinice că ar fi săvârșit fapte prevăzute de legea penală. Se poate observa că de la data arestării inculpatei și până în prezent la dosarul cauzei nu există nicio probă din care să rezulte vinovăția acesteia. A se avea în vedere declarațiile date de cei doi inculpați care confirmă varianta inculpatei, respectiv că aceasta nu știa nimic de activitatea infracțională a inculpaților și scrisoarea scrisă de către inculpatul.
De asemenea, a se observa că referatul de prelungire a măsurii arestării preventive nu este motivat în ceea ce o privește inculpata. Din fotografiile de la dosar nu rezultă că inculpata ar fi acea persoană care ridicat bani de la anumite bancomate.
În raport de cele menționate solicită judecarea inculpatei în stare de libertate pentru a-și dovedi nevinovăția. Depune la dosar o recomandare a mamei inculpatei.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursurilor declarate de cei 3 inculpați și, pe cale de consecință menținerea încheierii pronunțată de Tribunalul Brașov care a apreciat în mod legal că se impune prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpați întrucât subzistă și la acest moment temeiurile acre au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, respectiv dispozițiile art. 148 lit.f Cod procedură penală. Pedeapsa pentru faptele reținute în sarcina celor trei inculpați este mai mare de 4 ani iar lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică și la acest moment. Faptele reținute în sarcina inculpaților prezintă o gravitate deosebită, este vorba de deținerea unui impresionant număr de carduri falsificate tocmai în scopul de a fi puse în circulație și chiar s-au efectuat operațiuni de retragere de numerar. Având în vedere modalitatea concretă în care s-au săvârșit faptele, apreciază că dacă inculpați ar fi cercetați în stare de libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică, întrucât aceste infracțiuni aduc atingere bunurilor patrimoniale și trebuie avut în vedere că prin efectuarea unor astfel de operațiuni nu se ia contact direct cu partea vătămată.
Deoarece urmărirea penală nu a putut fi finalizată din motive obiective, cauza prezentând și o complexitate deosebită și trebuie să fie lămurită sub toate aspectele, apreciază că în mod corect instanța de fond a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită să fie judecat în stare de libertate.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că nu prezintă pericol pentru ordinea publică și solicită să fie judecat în stare de libertate.
Inculpata, având ultimul cuvânt, arată că își însușește concluziile puse de către apărătorul său.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor penale de față:
Constată că prin încheierea de ședință din data de 4.07.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul -, a fost admisă propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și în baza art. 155, 156, 159 alin 6 Cod procedură penală a fost prelungită cu încă 30 de zile măsura arestării preventive a inculpaților, și.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în esență că măsura arestării preventive a inculpaților și a fost luată prin încheierile nr. 8/9.04.2009 și 9/9.04.2009 a le Tribunalului Brașov pe o perioadă de câte 30 de zile cu respectarea tuturor dispozițiilor legale în materie, temeiul arestării preventive fiind cel prevăzut de art. 148 lit. f Cod procedură penală. Măsura arestării preventive a celor doi inculpați a fost prelungită prin încheierea de ședință din data de 5.05.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul - cu începere de la 8.05.2009 până la data de 6.06.2009 inclusiv.
Prin încheierea de ședință nr. 12 din data de 14.05.2009 Tribunalul Brașova dispus arestarea preventivă a inculpatei pentru o perioadă de 29 de zile începând din data de 14.05.2009 până la data de 11.06.2009 inclusiv; temeiul avut în vedere la luarea acestei măsuri a fost cel prevăzut de art. 148 lit f Cod procedură penală.
Tribunalul a constatat, pe baza mijloacelor de probă existente la dosar că, la acest moment există probe temeinice din care reiese presupunerea rezonabilă că inculpații și au săvârșit infracțiunile prev. de art. 24 al. 2 din Legea 365/2002 și art. 27 alin 1 din Legea 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal (pentru inculpatul în forma complicității cu aplicarea art. 26 Cod penal), faptele constând în aceea că în data de 8.04.2009 inculpatul a deținut un număr de 11 carduri falsificate, în vederea punerii lor în circulație și a efectuat operațiuni de retragere de numerar de la -uri situate pe Calea B din Mun. B, cardurile false și codurile PIN fiindu-i puse la dispoziție de către inculpatul, acesta din urmă deținând și alte carduri falsificate, în vederea punerii în circulație, iar pentru inculpata există probe temeinice din care reiese presupunerea rezonabilă că a săvârșit infracțiunile prev. de art. 24 al 2 din Legea 365/2002 și art. 27 alin 1 din Legea 365/2002, constând în esență în aceea că la data de 8.04.2009 împreună cu inculpatul, a deținut un număr de 11 carduri falsificate, în vederea punerii lor în circulație, iar în perioada 3.04.2009-8.04.2009 a efectuat 8 operațiuni frauduloase de retragere a unor sume de bani, folosind carduri falsificate, de la diverse -uri aparținând mai multor bănci, aflate în T, S și
Materialul probator administrat până în prezent nu a condus la schimbarea temeiurilor care au determinat luarea măsurii arestării preventive ci dimpotrivă, noile mijloace de probă existente la dosar vin să confirme acuzațiile aduse inculpaților; infracțiunile pentru care sunt cercetați inculpații sunt sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar pericolul concret pe care îl reprezintă lăsarea inculpaților în libertate, rezidă din modalitatea concretă de comitere a faptelor (numărul mare de carduri falsificate, perseverența inculpaților în încercarea de a scoate diferite sume de bani de la -uri din diferite orașe din țară, întinderea în spațiu a activității infracționale), ansamblul materialului probator pe care îl presupune astfel de infracțiuni și din care rezultă complexitatea cauzei, dar și din realitatea socială românească care se confruntă din ce în ce mai des cu astfel de infracțiuni de natură patrimonială care sproesc neâncrederea cetățenilor în siguranța folosirii unor asemenea mijloace de plată electronice.
Potrivit practici CEDO, la analizarea pericolului concret pe care îl reprezintă lăsarea unui inculpat în stare de libertate pentru ordinea publică trebuie avut în vedere și sentimentul de insecuritate socială creat prin săvârșirea unor fapte de o gravitate deosebită, sentiment care poate fi amplificat de o atitudine nehotărâtă a instituțiilor care anchetează aceste fapte.
Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs inculpații, și criticând-o pentru netemeinicie și solicitând casarea ei iar în cadrul rejudecării pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se respingă propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov privind prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților sau, în subsidiar înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
În motivarea recursurilor formulate, inculpații au arătat că nu se mai impune prelungirea măsurii arestării preventive pentru nici unul dintre ei, întrucât inculpații, sunt arestați deja de 2 luni iar inculpata de o lună; a fost administrată în cauză cea mai mare parte a probatoriului din faza de urmărire penală, astfel încât a dispărut pericolul ca inculpații să mai poată influența în vre-un fel cursul cercetării judecătorești; inculpații au colaborat cu organele de urmărire penală, sunt la prima încălcare a legii penale iar circumstanțele lor personale nu îi recomandă ca fiind persoane care lăsate în libertate să prezinte pericol pentru ordinea publică; de asemenea s-a arătat că pericolul pentru ordinea publică care a determinat arestarea preventivă a inculpaților nu mai subzistă iar durata arestării preventive a depășit termenul rezonabil prevăzut de CEDO; impactul pe care faptele inculpaților l-au avut asupra societății a scăzut în intensitate, astfel încât procesul s-ar putea desfășura în continuare în bune condiții cu inculpații în stare de libertate, cu atât mai mult cu cât circumstanțele personale ale acestora conturează necesitatea punerii lor în libertate.
Analizând încheierea atacată pe baza actelor și lucrărilor dosarului instanța constată că recursurile formulate de către inculpații, și sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Inculpatul a fost arestat preventiv prin Încheierea nr. 8/9.04.2009 a Tribunalului Brașov pentru o durată de 29 de zile pentru săvârșirea infracțiunilor de deținere a instrumentelor de plată electronice falsificate în vederea punerii lor în circulație prev. de art. 24 al. 2 din Legea 365/2002 și efectuare de operațiuni frauduloase prev. de art. art. 27 alin 1 din Legea 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal constând în esență în aceea că în data de 8.04.2009 inculpatul a deținut un număr de 11 carduri falsificate, în vederea punerii lor în circulație și a efectuat operațiuni de retragere de numerar de la -uri situate pe Calea B din Mun. B, cardurile false și codurile PIN fiindu-i puse la dispoziție de către inculpatul,
Inculpatul a fost arestat preventiv prin încheierea nr. 9 din 9.04.2009 a Tribunalului Brașov pentru săvârșirea infracțiunilor de deținere a instrumentelor de plată electronice falsificate în vederea punerii lor în circulație prev. de art. 24 al. 2 din Legea 365/2002 și complicitate la efectuare de operațiuni frauduloase prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 27 alin 1 din Legea 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod constând în esență în aceea că la data de 8.04.2009 a deținut 11 carduri false în vederea punerii în circulație și l-a ajutat pe coinculpatul să efectueze mai multe operațiuni de extragere numerar de la -uri de pe raza Mun. B situate pe Calea B în sensul că i-a pus la dispoziție cardurile, numerele de card și condurile PIN.
Inculpata a fost arestată preventiv prin Încheierea de ședință nr. 12/14.05.2009 a Tribunalului Brașov reținându-se în sarcina acesteia săvârșirea infracțiunilor de deținere a instrumentelor de plată electronice falsificate în vederea punerii lor în circulație, faptă prevăzută de și pedepsită de art. 24 alin 2 din Legea 365/2002 și de efectuare a unor operațiuni financiare în mod fraudulos prevăzută și pedepsită de art. 27 alin 1 din Legea 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal (8 acte materiale), constând în esență în aceea că la data de 8.04.2009, împreună cu coinculpatul au deținut un număr de 11 carduri falsificate în vederea punerii lor în circulație, iar în perioada 3.04.2009 - 8.04.2009 a efectuat operațiuni frauduloase cu carduri falsificate, la -urile mai multor bănci din T, S și
Temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive pentru toți cei trei inculpați au fost cele prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Prin referatul din 3.06.2009 s-a solicitat prelungirea măsurii arestării preventive pentru toți cei 3 inculpați, arătându-se în esență că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive nu s-au modificat și nici nu au dispărut, impunându-se așadar prelungirea acestei stări, iar urmărirea penală nu a fost finalizată în cauză, la dosar urmând să mai fie depuse de către unitățile bancare toate datele solicitate - imagini surprinse de camerele de supraveghere a -urilor la care s-au efectuat operațiunile frauduloase, date care ar putea conduce la extinderea cercetărilor și față de alte persoane.
Instanța de recurs constată că în mod judicios a procedat prima instanță apreciind pe baza materialului probator administrat până în prezent și existent la dosarul cauzei (enumerat în încheierea tribunalului) că la dosar există probe temeinice din care reiese presupunerea rezonabilă că inculpații se fac vinovați de comiterea infracțiunilor reținute în sarcina lor și pentru care s-a dispus arestarea lor preventivă.
De asemenea, în mod judicios a apreciat prima instanță că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive față de cei 3 inculpați nu au dispărut și nici nu s-au modificat, ci dimpotrivă ele subzistă și impun privarea de libertate în continuare a acestora.Inculpații se găsesc în continuare în situația prev. de art. 148 lit e și f Cod procedură penală, aceste temeiuri nedispărând și nemodificându-se.
Împrejurarea că cea mai mare parte a probatoriului din faza de urmărire penală a fost administrat nu este de natură a conduce la dispariția sau modificarea temeiului prev. de art. 148 lit. f; astfel limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților sunt aceleași iar datele existente la dosar conduc în continuare la concluzia că inculpații prezintă pericol public; astfel circumstanțele în care se presupune că au fost comise faptele, numărul infracțiunilor comise, numărul actelor materiale și durata de timp în care s-a derulat activitatea infracțională, întinderea în spațiu a acestei activități, urmările produse, numărul participanților la comiterea infracțiunilor și împrejurarea că reușita activității infracționale a fost asigurată tocmai de existența legăturilor strânse dintre inculpați (inculpții și coinculpata fiind concubini) reprezintă tot atâtea elemente care conturează pericolul pe care inculpații îl prezintă pentru ordinea publică și care în speță nu a dispărut.
Durata arestării preventive a inculpaților se circumscrie unui termen rezonabil astfel încât nu se poate vorbi până la acest moment de încălcarea art. 5 din CEDO.
Pe altă parte, la stabilirea necesității menținerii arestării preventive trebuie analizat în ce măsură în cauză există încă un interes real al societății în sensul privării de libertate a inculpaților, care, fără a aduce atingere prezumției de nevinovăție de care se bucură aceștia, are o pondere mai mare decât regula judecării lor în stare de libertate. Ori în speță, văzând natura infracțiunilor comise, numărul acestora, urmările produse de fapta inculpaților, modalitatea în care aceștia s-au organizat pentru efectuarea de operațiuni frauduloase de la -uri aparținând mai multor bănci și din mai multe județe, numărul actelor materiale, perseverența pe calea infracțională de care aceștia au dat dovadă prin prelungirea în timp a activității infracționale, pericolul de a recidiva în comiterea unor astfel de infracțiuni generat și de împrejurarea că sursa procurării cardurilor falsificate nu a fost încă depistată, reprezintă elemente care conduc la concluzia că interesul societății în sensul privării de libertate a inculpaților are o pondere mai mare decât regula urmăririi și judecării acestora în stare de libertate, astfel încât, deși reprezintă o măsură excepțională, privarea lor de libertate se impune a fi menținută în continuare.
În considerarea celor expuse, văzând că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpaților nu au dispărut și nici nu s-au modificat, văzând de asemenea că în etapa urmăririi penale mai sunt de efectuat acte procesuale absolut necesare pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele, instanța de recurs apreciază că în mod judicios a procedat prima instanță prelungind cu încă 30 de zile măsura arestării preventive a celor trei inculpați.
În consecință, recursurile formulate de aceștia apar ca nefondate și vor fi respinse în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
În baza art. 192 alin 2 Cod procedură penală inculpații vor fi obligați la plata către stat a cheltuielilor judiciare ocazionate de soluționarea recursurilor, în cuantum de câte 50 lei fiecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile formulate de inculpații, și, împotriva încheierii de ședință din data de 4.06.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-, pe care o menține.
În baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală obligă inculpații recurenți să plătească statului câte 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 05.06.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
pt.- - - - pt. - -
aflată, în concediu aflată, în concediu
legal, semnează legal, semnează,
Președinte instanță Președinte instanță
Grefier,
- -
Red.22.06.2009
Dact.C:G/26.06.2009
5 exemplare
Jud fond/
Președinte:Laura PopaJudecători:Laura Popa, Elena Barbu, Nicoleta Hădărean
