Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 536/2009. Curtea de Apel Timisoara

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR -

DECIZIA PENALĂ NR. 536/

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 20 mai 2009

PREȘEDINTE: Gheorghe Bugarsky G -

JUDECĂTOR 2: Victor Ionescu

JUDECĂTOR 3: Constantin Costea

GREFIER: - -

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara este reprezentat de procuror.

S-au luat în examinare recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL TIMIȘ împotriva încheierii penale nr. 64/CC/2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpata intimată în stare de arest preventiv, asistată de apărător ales avocat.

Procedură de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Instanța procedează la ascultarea inculpatei intimate, declarația acesteia fiind cosemnată în scris și atașată separat la dosar.

Apărătorul ales al inculpatei intimate, avocat depune la dosar un set de înscrisuri: copie de pe carnetul de muncă al inculpatei, grafic de rambursare al creditelor și act adițional prin care arată că contractul de muncă al inculpatei este suspendat pentru a dovedi situația personală a inculpatei.

Nemaifiind alte cereri, se trece la dezbaterea recursului.

Procurorul susține recursul solicitând admiterea lui, casarea încheierii recurate și în rejudecare, admiterea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive formulate de parchet. Arată că încheierea tribunalului este netemeinică deoarece temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat, probatoriul existent la dosar a rămas același de la momentul luării măsurii arestării, inculpata este cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de omor, o infracțiune de violență, inculpata prezintă pericol pentru ordinea publică, iar soluția dispusă de prima instanță nu se justifică.

Apărătorul ales al inculpatei intimate, avocat solicită respingerea recursului declarat de parchet ca nefondat, menținerea încheierii tribunalului ca fiind legală și temeinică și continuarea cercetărilor cu inculpata în stare de libertate arătând că prima instanță a motivat hotărârea foarte bine, inculpata a avut o atitudine sinceră, a recunoscut fapta, temeiurile de la arestare s-au schimbat. Mai arată că din punct de vedere uman ar trebui văzut ce a simțit inculpata, aceasta a făcut numeroase demersuri pentru a evacua victima din casă, aceasta era un alcoolic, așa cum rezultă și din declarațiile vecinelor, inculpata a dorit soluționarea pe cale amiabilă a litigiului dintre ei. Mai arată că inculpata nu prezintă pericol pentru ordinea publică, nu are antecedente penale, e apreciată în societate, la serviciu a dat dovadă de seriozitate, din înscrisurile depuse la dosar rezultă că inculpata are credite de plătit, măsura arestării preventive și prelungirea acesteia se referă strict la persoana inculpatei.

Inculpata intimată arată că îi pare rău de cele întâmplate și nu a vrut să se întâmple acest lucru.

CURTEA,

În deliberare constată că prin încheierea penală nr. 64/CC/14.05.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în baza art. 159 Cod procedură penală, raportat la art. 155 Cod procedură penală cu aplicarea art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, s-a respins ca nefondată propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive față de inculpata, formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș.

În baza art. 139 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 145 Cod procedură penală, s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive luată față de inculpata, cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea T, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 21 mai 2009 până la data de 19 iunie 2009 inclusiv.

În temeiul art. 145 alin. 1¹și alin. 1²lit. c Cpp, a obligat inculpata ca pe durata măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea să respecte următoarele obligații:

- să se prezinte la organul de urmărire penală ori de câte ori este chemat;

- să se prezinte la organul de poliție în a cărui rază domiciliază - desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;

- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea organului judiciar, respectiv Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș;

- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme;

A atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 145 alin. 2²Cpp, conform cărora în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii de a nu părăsi localitatea sau a obligațiilor care îi revin, se va lua față de inculpată măsura arestării preventive.

A dispus comunicarea unei copii a prezentei încheieri către poliția în a cărei rază teritorială locuiește inculpata, jandarmeriei, poliției comunitare, organelor competente să elibereze pașaportul, organelor de frontieră.

Tribunalul Timișa reținut următoarele:

Prin propunerea nr. 1246/P/2009 din data de 13.05.2009, înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș la data de 13.05.2009 sub număr unic de dosar -, Parchetul de pe lângă Tribunalul Timișa solicitat prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpata, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 20.05.2009 până la data de 18.06.2009.

În motivarea cererii, s-a arătat că inculpata este cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prevăzută de art. 174 Cp, constând în aceea că în data de 20.04.2009, în jurul orelor 17:45, în timp ce se afla la locuința sa din T,-, -. 4, jud. T, l-a înjunghiat pe concubinul său, numitul, care ulterior a decedat la Spitalul Clinic Județean de Urgență

În propunere s-a mai arătat că din cuprinsul examenului preliminar medico-legal nr. 182/A/22.04.2009 emis de IML T, moartea victimei poate fi rezultatul loviturii directe cu un corp tăietor - înțepător cu lama de maxim 3 cm, lungime de 12 cm, iar dacă victima și agresorul se aflau față în față, lovitura se putea produce cu cuțitul ținut în mâna, mișcarea fiind spre victimă și de sus în jos.

Totodată, s-a mai precizat că față de inculpată s-a luat măsura arestării preventive pentru o perioadă de 29 de zile, de la data de 22.04.2009 până la data de 20.05.2009.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Timișa apreciat că se impune prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpata, avându-se în vedere gravitatea faptei reținute în sarcina acesteia, că lăsarea în libertate a acesteia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, iar necesitatea prelungirii arestului preventiv mai rezidă și în completarea probatoriului prin audierea pe formular tip a numitului, fratele victimei, identificarea și audierea pe formular tip și a altor martori care au cunoștință despre faptă, anexarea raportului de autopsie și anexarea raportului de expertiză traseologică.

În probațiune a fost înaintat dosarul de urmărire penală nr. 1246/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:

Prin ordonanța nr. 1346/P/209 din data de 22.04.2009 s-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpata sub aspectul comiterii infracțiunii de omor, prevăzută de art. 174 Cod penal, constând în aceea că în data de 20.04.2009, în jurul orelor 17:45, în timp ce se afla la locuința sa din T,-, -. 4, jud. T, l-a înjunghiat pe concubinul său, numitul, care ulterior a decedat la Spitalul Clinic Județean de Urgență

Prin ordonanța cu același număr, din data de 21.04.2009, s-a luat față de inculpată măsura preventivă a reținerii pentru o perioadă de 24 de ore, cu începere de la ora 15:30.

Prin încheierea penală nr. 52/CC/22.04.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- s-a dispus față de inculpată luarea măsurii arestării preventive pentru o perioadă de 29 de zile, fiind emis față de acesta mandatul de arestare preventivă nr. 43/22.04.2009, apreciindu-se de către judecător că față de inculpata sunt incidente temeiurile prevăzute de art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală.

Potrivit dispozițiilor art. 155.C.P.P. în cursul urmăririi penale, arestarea preventivă a inculpatului poate fi prelungită dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.

La luarea masurii arestarii preventive de inculpata, judecatorul a avut in vedere gravitatea infractiunii care face parte din categoria de infractiunii indreptate impotriva unei valori sociale esentiale precum dreptul la viata al persoanei si imprejurarea ca sunt indeplinite conditiile prev de art 148 lit f cod pr penala, privitoare la limitele de pedeapsa ale infractiunii si starea de pericol pe care l-ar reprezenta lasarea in libertate a inculpatei constand in tulburarea ordinii publice de constatare savarsirii unei fapte de asemenea gravitate.

Avand a se pronunta asupra prelungirii acestei masuri, instanța a constatat ca la momentul luarii mausrii arestarii preventive acest imperativ era indeplinit, intrucat in mod firesc imediat dupa savarsirea faptei s-a creat o starea de incertitudine in randul comunitatii, o starea de temere care a justificat luarea masurii privative de libertate, iar necunoasterea circumstantelor concrete de savarsire a acesteia si simpla toleranta a autoritatilor de un astfel de eveniment era de natura sa la opinia ca ordinea publica a fost amenintata.

În prezent organele de ancheta au propus insa prelungirea acestei masuri, motivat de faptul ca mai sunt de luat declaratii unor martori care nu cunosc direct elemente legate de savarsirea faptei ci doar in circumstantiere si pentru a se anexa raportul de autopsie si expertiza traseologica.

Instanța a remarcat că inculpata a declara atât in procurorului cat si a judecatorului, precum si cu prilejul reconstituirii modul cum a savarsit infractiunea, iar declaratiile acesteia sunt total concordante, aceasta neavand intentia de a nega in vre-un mod vinovatia sa.

Pe de alta parte, in declaratiile date, inculpata a relatat despre imprejurarile concrete de savarsire infractiunii, respectiv in conditiile in care victima, fiind consumator de alcool a exercitat o stare de presiune asupra sa agresand-o in mai multe randuri, provocand scandal si refuzand sa paraseasca imobilul care era proprietatea inculpatei, iar la momentul savarsirii faptei acesta a aruncat cu o scumiera si a incercat sa o traga de cap, moment in care aceasta a luat de pe masa cutitul care era foarte ascutit si l-a lovit cu o singura lovitura. Imediat, dupa acest moment inculpata s-a speriat si s-a deplasat la o vecina careia i-a cerut ajutorul si a contactata salvarea. Victima a decedat la spital, urmare a socului hemoragic.

Imprejurarile legate de existenta unor conflicte permanente intre victima si inculpata sunt relatate si de martorele si, vecine de bloc cu partile si care au participat si la reconstituire. De asemenea raportul preliminar medico legal confirma faptul ca victima a avut doar o singura plaga.

Aceaste imprejurari evidentiate de inculpata chiar de la momentul luarii masurii arestarii preventive au fost confirmate si de martorele audiate ulterior si aceste elemente de proba contureaza, la momentul judecatii prezenti propuneri de prelungire a masurii arestarii preventive, imprejurarii concrete de savarsirea a infractiunii care au relevanta pentru a defini persoana inculpatei si starea de pericol pe care ar prezenta-o, in prezent, lasarea sa in libertate prin prisma dispozitiilor art 148 lit f cod pr pen, dar si art 5 alin 3 CEDO.

Asa cum s-a exprimat CEDO in cauza Letellier contra Frantei, "datorita gravitatii si reactiei publicului la savarsirea lor, unele infractiuni pot da nastere la tulburari de natura sociala care sa justifice arestarea, cel putin o anumita perioada. Totusi, acest motiv poate fi privit ca intemeiat si suficient doar daca este bazat pe aspecte de fapt care duc la concluzia ca punerea in libertate a acuzatului ar tulbura grav ordinea publica. Arestarea poate fi legitima doar daca ordinea publica este efectiv amenintata"

Instanta a apreciat ca in prezent, dupa trecerea unei perioade de timp, acea amenințare la adresa ordinii publice ce rezulta din însăși gravitatea faptei reținute în sarcina inculpatei s-a diminuat. Totodata, instanta retine ca prin depozitiile martorilor audiati in cursul anchetei s-au confirmat imprejurarile de fapt relatate de inculpate, care conduc la concluzia ca inculpata la randul ei era victima unor repetate agresiuni din partea victimei si ca s-ar putea contura existenta unei provocari din partea acesteia. De asemenea, lipsa antecedentelor penale si modalitatea de producerea a leziunii, caracterizarea depusa la dosar din partea societatii unde lucreaza inculpata sunt elemente care arata ca persoana inculpatei nu este o amenintare pentru societate si savarsirea infractiunii in sine este un incident izolat in viata sa, astfel incat simpla savarsire a infractiunii nu mai reprezinta un motiv intemeiat si suficient pentru a prelungi masura privativa de libertate luata de aceasta.

Desi masura arestarii preventive a fost dispusa de inculpata doar in temeiul art 148 lit f cod pr penala, instanta a remarcat ca in cazul inculpatei nu ar exista nici riscul sa incerce a influenta probatoriul, de atitudinea sa de recunoasterea si nici sa se sutraga de la ancheta, in conditiile in care aceasta este interesata sa-si mentina locul de munca pentru a produce venituri care sa-i permita sa achite imobilul in care locuieste.

de aceste considerente, instanta a apreciat ca in prezent s-au schimbat temeiurile avute in vedere la luarea masurii arestarii preventive si acum nu se mai justifica prelungirea masurii arestarii preventive si in consecinta, a respins propunerea formulata in acest sens de procuror

Desi s-a apreciat ca nu exista riscul sustragerii inculpatei de la proces, instanta a stabilit insa ca este justificata inlocuirea masurii arestarii preventive cu alta masura restrictiva de libertate, respectiv interdictia de a parasi localitatea pentru a se asigura prezenta acesteia la organele judiciare si un control judiciar asupra acesteia, tocmai placand de la gravitatea infractiunii in sine.

Împotriva încheierii Tribunalului Timișa declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș criticând-o pentru netemeinicie pe motiv că temeiurile care au determinat arestarea nu s-au modificat astfel că înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea nu se justifică.

Examinând cauza în raport cu motivele invocate precum și sub toate aspectele, conform prev art.385⁶al.3 cpp, se constată că recursul parchetului este fondat pentru următoarele considerente:

Din actele de la dosar se reține că inculpata este cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prev. de art.174 cpp, reținându-se că la data de 20.04.2009, în jurul orelor 17,45, inculpata, în timp ce se afla în locuința sa din T l-a înjunghiat pe concubinul său, care ulterior a decedat.

Constatând că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 143, art.148 lit.f cpp, Tribunalul Timișa dispus arestarea preventivă a inculpatei avându-se în vedere gravitatea faptei, care face parte din categoria infracțiunii îndreptate împotriva unei valori sociale esențiale, precum dreptul la viață, și având în vedere starea de pericol pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpatei constând în tulburarea ordinii publice față de constatarea săvârșirii unei fapte de asemenea gravitate astfel că toleranța autorităților față de un asemenea eveniment este de natură să ducă la opinia că ordine publică este amenințată.

De la luarea măsurii arestării preventive și până în prezent aceste temeiuri nu s-au schimbat astfel că în mod nefondat instanța de fond dispus înlocuirea arestării preventive cu o altă măsură preventivă mai blândă.

Inculpata se află în faza de urmărire penală, care nu a fost încă finalizată, urmând a se proceda la audierea martorului, fratele victimei, identificarea și audierea altor martori, anexarea raportului de autopsie și a raportului de expertiză traseologică

Prin urmare față de gravitatea infracțiunii comise de inculpată lăsarea acesteia în stare de liberate prezintă pericol concret pentru ordinea publică și deci se impune în continuare privarea de liberate astfel că în baza art. 385¹⁵, pct. 2 lit.d cpp va fi admis recursul parchetului, sa va casa încheierea recurată și rejudecând cauza, în baza art. 155 și urm. Cpp va fi admisă propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalului Timiș și se va dispune prelungirea arestării preventive a inculpatei pe o perioadă de 30 de zile de la data de 20.05.2005 la data de 18.06.2009.

Văzând și prev. art. 192 al.3 cpp

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

În temeiul art. 385¹⁵punct. 2 lit. d) admite C.P.P. recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș împotriva încheierii penale nr. 64/CC/14.05.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.

Casează încheierea recurată și rejudecând cauza:

În baza art. 155 și următoarele admite C.P.P. propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș și dispune prelungirea arestării preventive a inculpatei, fiica lui și, născută la data de 07.03.1957 în F, jud. S, domiciliată în T,-, -3,.4, jud. T, CNP - -, pe o perioadă de 30 de zile, de la data de 20.05.2009 la data de 18.06.2009.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 20.05.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red./ 22.05.2009

Tehnored. CP

Ex. 2/22.05.2009

Prima instanță:

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR -

MINUTA DECIZIEI PENALE NR. 536/

Casează încheierea recurată și rejudecând cauza:

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 20.05.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

Președinte:Gheorghe Bugarsky
Judecători:Gheorghe Bugarsky, Victor Ionescu, Constantin Costea

#Judecator Gheorghe Bugarsky

Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 536/2009. Curtea de Apel Timisoara

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 536/2009. Curtea de Apel Timisoara