Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 59/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Încheierea penală nr. 59/R Dosar nr-
Ședința publică de la 06 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Manuela Filip
JUDECĂTOR 2: Aurelia Munteanu
JUDECĂTOR 3: Simona Franguloiu
Grefier: - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public
- procuror în cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din 02 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio - video.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenții inculpați și în stare de arest ( deținuți în Arestul B), asistați de apărătorul ales, avocat și recurenta inculpată în stare de arest ( deținută în Arestul B), asistată de apărătorul ales, avocat .
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei,după care:
Întrebate fiind, părțile declară că nu mai au cereri de formulat în cauză.
Instanța constată cauza în stare de soluționare și în temeiul art. 38513Cod procedură penală acordă părților cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru recurenții inculpați și, solicită admiterea recursurilor formulate de către cei doi inculpații, casarea încheierii Tribunalului Brașov și pe cale de consecință respingerea propunerii parchetului de prelungirea măsurii arestării preventive și să se dispună punerea de îndată în libertate a celor doi inculpații.
În opinia sa, considerând că această încheiere este netemeinică și luată cu încălcarea dispozițiilor legale, respectiv dispozițiilor art. 148 lit. f Cod procedură penală. Apreciază că art. 148 lit. f Cod procedură penală obligă, instanțele de judecată, să aibă în vedere, în speță, la prelungirea măsurii arestării preventive ca anumite probe și date concrete cu privire la pericolul pentru ordinea publică pe care le-ar prezenta inculpații în cazul în care ar fi judecați în stare de libertate. Ori potrivit consideratelor pentru care instanța a admis prelungirea măsurii arestării se apreciază că " nu este, totuși, necesară administrarea de probe distincte de cele ce privesc fondul cauzei pentru dovedirea condiției subiective impuse de art. 148 lit. Cod Procedură Penală ". În condițiile în care instanța de fond consideră că nu este necesară administrarea unor probe, pe care legiuitorul le-a impus a fi administrate, apreciază că se încalcă dispozițiile legale menționate mai sus. Cu toate aceste deși se dreptul la administrarea acestor probe, instanța a admis propunerea parchetului și a reținut ca și motivație aspecte care, în opinia sa, precum și a legiuitorului pot fi reținute în ceea ce privește individualizarea pedepselor și anume numărul de persoane care au participa, numărul mare de carduri, rezonanța socială a infracțiuni.Această opinie este împărtășită și de către jurisprudență, indicând încheierea nr. 304/2005 a care consideră în mod clar că aceste dispoziții de la art. 148 lit. Cod procedură penală trebuie probate prin probe sau date certe aflate la dosarul cauzei. Cele care deja au fost administrate în scopul dobândirii indiciilor că s-a săvârșit infracțiunea sau a dovedirii infracțiuni nu pot fi reținute ca și motive pentru pericolul social pe care îl reprezintă cei doi inculpați. Atât timp cât se impune de către legiuitor existența acestor probe, orice alt raționament este profund eronat, cu atât mai mult cu cât instanța recunoaște faptul că le acest acces la administrarea acestor probe.
Se reține de către instanța de fond că pericolul reprezentat de lăsarea în libertate a inculpaților este evidențiat de impactul săvârșirii infracțiunilor, de impactul social, dar nu s-a specificat care este acest impact. Consideră că atât instanța de fond cât și parchetul au considerat acest impact ca unul generic pentru acest gen de infracțiuni.
De asemenea, se reține că inculpații deși au recunoscut săvârșirea acestor infracțiuni, nu a făcut-o decât în fața unor probe indubitabile, acest lucru nu este adevărat. Inculpatul a declarat în momentul în care a fost prins în flagrant de unde avea cadrurile, deși ar fi avut posibilitatea, în momentul în care a fost prins, să nu recunoască nimic pentru că nu mai avea asupra lui nici un card, însă a optat pentru a ajuta organele de anchetă în aflarea adevărului. Acest lucru se poate observa din declarațiile inculpaților care s-au coroborat cu probele administrate.
cercetărilor penale s-a făcut cu o zi înainte ca Ministerul Public să formuleze propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive aceștia neavând posibilitatea să dea declarație cu privire la această extindere.
Apreciază că toate aceste aspecte care au fost reținute de instanță în ceea ce privește existența pericolului social nu pot fi reținute, având în vedere dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală care impune existența unor probe și date certe.
Pentru aceste motive solicită admiterea recursurilor.
Avocat, pentru recurenta inculpată, solicită admiterea recursului formulat de către inculpată, casarea încheierii Tribunalului Brașov, respingerea propunerii formulate de Ministerul Public și punerea de îndată în libertate a inculpatei.
Pachetul de pe lângă Tribunalul Brașova formulat o propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive indicând ca temei art. 143 Cod procedură penală, respectiv art. 148 lit. f Cod procedură penală. Apreciază că argumentele invocate de parchet în vederea prelungirii măsurii preventivă nu sunt relevate și nici suficiente pentru a justifica o măsură de arest preventiv.
Solicită a se observa că parchetul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 143 Cod procedură penală, respectiv că există probe și indicii temeinice că inculpata a săvârșit faptă prevăzută de legea penală, însă apreciază că scopul procesului penal este de a aplica o sancțiune penală celui care a săvârșit o faptă penală pe când scopul măsurilor preventive este acela de a se asigura buna desfășurare a procesului penal și de împiedica sustragerea inculpatei de la urmărirea penală. Apreciază că, în prezenta cauză, înainte de a se pronunța o hotărâre judecătorească, inculpata este sancționată pentru că există o bănuială că aceasta a fost implicată într-o faptă prevăzută de legea penală.
În cauză nu există probe și nici date suficiente în sensul că lăsarea în libertate a inculpatei ar reprezenta un pericol pentru ordinea publică. Consideră că și inculpata trebuie să beneficieze de prezumția de nevinovăție până când în prezenta cauză se va pronunța o hotărâre definitivă. Apreciind că, opinia publică a constatat că, în cauză, organele statului au reacționat prompt au luat atitudine față de persoanele bănuite a fi săvârșit acte de natură penală.
Apreciază că în prezent nu se mai justifică măsura arestării preventive față de inculpata.
Solicită admiterea recursului formulat de inculpată.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursurilor ca nefondate și pe cale de consecință menținerea încheierii pronunțată de Tribunalul Brașov care a apreciat în mod corect că se impune prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpați întrucât subzistă și la acest moment temeiurile acre au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, respectiv dispozițiile art. 148 lit.f Cod procedură penală. Precizează că măsura arestării preventive a fost luată față de inculpatul la data de 9 aprilie 2009 prin Încheierea nr. 8 Tribunalului Brașov, față de inculpatul la data 9 aprilie 2009 prin Încheierea nr. 9 din a Tribunalului Brașov, iar față de inculpata în data de 4 mai 2009 prin Încheierea nr. 12 a Tribunalului Brașov. Însă ceea ce se discută la acesta termen de judecată este prelungirea măsurii arestării preventive, respectiv temeiul de drept prevăzut de art. 155 Cod procedură penală. În primul rând solicită ase avea în vedere că de la luarea măsurii arestării preventive și până la ultima prelungire a acestei măsurii, respectiv din 4 iunie 2009, s-au administrat probe și anume s-a efectuat extinderea cercetărilor penale in raport de înscrisurile noi bancare; s-a efectuat o comisie rogatorie cu Italia
Apreciază că, în continuare se impune prelungirea măsurii arestării preventive față de cei trei inculpații.
, în replică, arată că s-a vorbit la modul general ca s-a extins urmărirea penala cu privire la inculpați. Învederează instanței ca nu s-a extins urmărirea penala si cu privire la inculpata.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că înțelege ca el să fie în stare de arest preventiv pentru că este vinovat, dar nu înțelege de ce logodnica sa, trebuie să fie arestată pentru că este nevinovată, nu a știut nimic despre acele cardurile, pe care le deținea. S-a spus de către reprezentatul parchetului cum că ar fi deținătoare de materiale informatice, acest lucru nu este adevărat, singura ei vină este că a avut încredere în el. Cu privire la recursul declarat arată că își însușește concluzii apărătorului său.
Recurenta inculpată, având ultimul cuvânt, arată că nu a știut absolut nimic, astfel că solicită judecarea sa în stare de libertate pentru a-și dovedi nevinovăția.
Curtea
Asupra recursurilor de față:
Prin încheierea de ședință din data de 02.07.2009 Tribunalul Brașov, admițând propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașova prelungit cu 30 de zile măsura arestării preventive luată față de inculpații, și, apreciind că această măsură procesuală concordă cu pericolul social prezumtiv al faptelor reclamate generat de natura infracțiunilor comise, contribuția determinabilă participanților, forma prezumtivă de vinovăție cu care a acționat, numărul acțiunilor de același gen.
Mai precis, inculpații sunt cercetați pentru comiterea următoarelor infracțiuni:
- inculpatul pentru comiterea a trei infracțiuni de deținere a instrumentelor de plată electronice falsificate în vederea punerii lor în circulație, prevăzută și pedepsită de art.24 al. 2 din Legea 365/2002 și trei infracțiuni de efectuare a unor operațiuni frauduloase, prevăzută și pedepsită de art. 27 al. 1 din Legea 365/2002, din care una cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal (5 acte materiale); în sarcina acestuia s-a reținut că în data de 08.04.2009, cu ajutorul inculpatului, care i-a pus la dispoziție cardurile, numerele de card și codurile pin, a efectuat mai multe operațiuni de extragere numerar de la -uri de pe raza municipiului B, situate pe Calea B, în datele de 04.04.2009 și 05.04.2009 a deținut instrumente de plată electronice falsificate și a efectuat operațiuni frauduloase
- inculpatul pentru comiterea infracțiunii de deținere a instrumentelor de plată electronice falsificate în vederea punerii lor în circulație, prevăzută și pedepsită de art. 24 al. 2 din Legea 365/2002, trei fapte de instigare la efectuarea unor operațiuni frauduloase prevăzută. de art. 25 raportat la art. 27 al. 1 din L 365/2002, din care una cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal, (5 acte materiale) efectuarea unor operațiuni frauduloase prevăzută de art. 27 al. 1 din L 365/2002, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal (5 acte materiale); în sarcina acestuia s-a reținut că în data de 08.04.2009 a deținut 11 carduri false și l-a ajutat pe inculpatul să să efectueze mai multe operațiuni de extragere numerar de la -uri, în sensul că i-a pus la dispoziție cardurile, numerele de card și codurile pin și în perioada 03.04.2009 - 08.04.2009 a deținut carduri falsificate în vederea punerii lor în circulație,
- inculpata pentru comiterea infracțiunilor de deținere a instrumentelor de plată electronice falsificate în vederea punerii lor în circulație, prevăzută de art. 24 al. 2 din L 365/2002 și efectuarea unor operațiuni financiare în mod fraudulos prevăzută de art. 27 al. 1 365/2002 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal (8 acte materiale); în sarcina acesteia s-a reținut că în data de 08.04.2009, împreună cu inculpatul a deținut 11 carduri falsificate, în vederea punerii lor în circulație, și în perioada 03.04.2009 - 08.04.2009 a efectuat operațiuni frauduloase cu carduri falsificate, la -uri aparținând mai multor bănci, aflate în T, S și
Prin încheierea nr. 8 din 09.04.2009 a Tribunalului Brașovs -a dispus arestarea preventivă a inculpatului, pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 09.04.2009 până în data de 07.05.2009, inclusiv, emițându-se mandatul nr. 8 din data de 09.04.2009 al Tribunalul Brașov.
Prin încheierea nr. 9 din 09.04.2009 a Tribunalului Brașovs -a dispus arestarea preventivă a inculpatului, pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 09.04.2009 până în data de 07.05.2009, inclusiv, emițându-se mandatul nr. 9 din data de 09.04.2009 al Tribunalul Brașov.
Prin încheierea din 05.05.2009 a Tribunalului Brașov (dosar nr-) s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților și, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 08.05.2009 până în 06.06.2009, inclusiv.
Prin încheierea nr. 12 din 14.05.2009 a Tribunalului Brașovs -a dispus arestarea preventivă a inculpatei, pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 14.05.2009 până în data de 11.06.2009 inclusiv, emițându-se mandatul de arestare preventivă nr. 12 din 14.05.2009.
Prin încheierea din data de 04.06.2009 a Tribunalului Brașova fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, în sensul prelungirii măsurii arestării preventive a inculpaților, și.
Prima instanță a reținut că modalitatea concretă în care inculpații au acționat și anume
deplasarea lor în mai multe localități din țară în scopul efectuării de tranzacții frauduloase, într-un interval scurt de timp, utilizând un număr mare de instrumente falsificate și extrăgând sume mari de bani de la mai multe -uri aparținând unor bănci diferite, oferă o imagine concretă despre personalitatea acestora, cu toții dovedind un dispreț fățiș față de valorile sociale ocrotite de lege prin incriminarea faptelor ce li se impută și o mare superficialitate în analiza propriului comportament. În ceea ce o privește pe inculpata, instanța reține că împrejurarea că avea un loc de muncă și că manifesta preocupări pentru finalizarea studiilor superioare nu înlătură pericolul reprezentat de lăsarea sa în libertate pentru ordinea publică. În contextul în care inculpata a arătat că are o relație de concubinaj de peste patru ani cu inculpatul este greu de crezut că aceasta nu cunoștea care sunt sursele de venit ale acestuia, întrucât inculpatul nu a făcut un secret din împrejurarea că pierdea constant sume de bani la jocurile de noroc electronice, iar faptul că nu numai că a acceptat acest stil de viață al partenerului său, dar s-a lăsat antrenată în comiterea de fapte antisociale și a acceptat să-l însoțească pe acesta în diferite locații din țară unde se reține că a efectuat ea însăși operațiuni frauduloase de retragere de numerar de la -uri, utilizând carduri falsificate, și faptul că nu își asumă consecințele faptelor sale, nu creează premisele unei aprecieri favorabile a personalității sale.
Prin urmare, prima instanță a apreciat că în speță subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, aceasta impunând privarea de libertate în continuare a inculpaților.
Curtea, investită cu recursurile promovate de inculpați, cercetând cuprinsul pieselor de la dosar, văzând natura și gravitatea faptelor reclamate a fi săvârșite de coinculpații și, poziția lor procesuală, cea de recunoaștere parțială a faptelor ce li se impută, contribuțiile lor prezumtive și consensul lor neechivoc, caracterul repetabil al faptelor, flagrantul opozabil inculpatului, starea de insecuritate creată în rândul opiniei publice, numărul de instrumente bancare falsificate, pluralitatea acțiunilor de același gen, unitatea de rezoluție infracțională și finalitatea urmărită apreciază că măsura dispusă la fond privitor la cei doi coinculpați e legală și temeinică, găsindu-și corespondentul în rezonanța socială a faptelor săvârșite, imputabilitatea prezumtivă a acestora.
Relativ la recursul declarat de inculpata, Curtea, sesizând că aceasta, aflată la prima confruntare cu legea penală, obține venituri în mod licit, fiind educatoare și studentă în anul la Facultatea de Litere, constatând că în speță subzistă dubii cu privire la tipul de intenție cu care a acționat, din declarațiile celorlalți coinculpați reieșind inexistența unei coeziuni subiective, a unei legături psihice bazată pe o voință comună de a coopera, aceștia susținând că inculpata nu a fost animată de aceiași voință comună de săvârși faptele, apreciază că în speță nu se justifică privarea de libertate, date fiind circumstanțele personale incidente, lipsa unor antecedente penale și dubiul cu privire la vinovăția cerută de lege pentru existența infracțiunilor, legiuitorul incriminând faptele în discuție numai dacă sunt săvârșite cu intenție.
Față de considerentele de mai sus expuse admite recursul acestei inculpate și casând hotărârea doar relativ la aceasta, respinge propunerea de prelungire a duratei arestării sale preventive, dispunând punerea sa în libertate la momentul expirării duratei arestării preventive dispusă anterior, dacă nu este arestată în altă cauză.
pentru aceste motive
în numele legii
DISPUNE
Respinge recursurile declarate de inculpații și împotriva încheierii de ședință din 02.07.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr- pe care o menține sub aspectul prelungirii măsurii arestării preventive dispusă relativ la acești inculpați.
Admite recursul declarat de inculpata împotriva încheierii de ședință sus-menționată pe care o casează sub aspectul admiterii propunerii de prelungire a măsurii arestării sale preventive și rejudecând
Respinge propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov de prelungire a măsurii arestării preventive a inculpatei
Dispune punerea în libertate a inculpatei la expirarea duratei măsurii arestării preventive dacă nu este arestată în altă cauză.
Obligă recurenții inculpații și, fiecare, la plata către stat a sumei de câte 50 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
Restul cheltuielilor judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă
Pronunțată în ședință publică 06.07.2009
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
- -
red. / 06.07.2009
dact. /10.07.2009
jud. fond -
Președinte:Manuela FilipJudecători:Manuela Filip, Aurelia Munteanu, Simona Franguloiu
